Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item ACTIVITATEA PSIHOLOGULUI CA OBIECT DE REPREZENTARE SOCIALĂ (CÂTEVA PARTICULARITĂȚI DIN MEDIUL EDUCAȚIONAL)(CEP USM, 2022-11-29) Guțu, OlgaUtilitatea serviciilor psihologice se argumentează prin acțiunile întreprinse de psihologul școlar în suportul oferit beneficiarilor săi. Existența echilibrului între serviciile psihologice oferite și asigurarea unui proces educațional complet creează premise pentru o dezvoltare armonioasă a personalității elevului. Imaginile create în jurul activității psihologului școlar formează percepții pozitive ori negative, constituind elementele unei reprezentări sociale, în centrul căreia se află obiectul social al reprezentării, și anume – psihologul școlar și serviciile psihologice oferite de acesta. Prin acest articol ne propunem să evidențiem particularitățile generale ale psihologului școlar ca obiect social de reprezentare, argumentând existența unui obiect social de reprezentare a psihologului școlar și a serviciilor psihologice din sistemul de învățământ prin raportarea acestuia la criteriile de referință.Item REPREZENTAREA SOCIALĂ A PROFESIEI DE PSIHOLOG : DE LA INTERVENŢII „CLASICE” LA INTERVENŢII ORGANIZAŢIONALE (STUDIU EXPLORATIV)(CEP USM, 2013) Mîrleanu, Aliona; Iurcu, Ana; Cojocaru, NataliaPsihologii au fost întotdeauna interesaţi de imaginea socială a profesiei lor. Cele mai multe studii care vizează acest aspect au fost realizate de către Asociaţia Americană de Psihologie, începând cu anii ’50 ai secolului trecut. În articolul de faţă prezentăm rezultatele unei cercetări explorative pe untotal de 105 subiecţi (45angajaţi şi 60 studenţi), prin care am urmărit să evidenţiem care sunt reprezentările faţă de profesia de psiholog, în sens general, şi faţă de activitatea unui psiholog în mediul organizaţional, în mod particular. Rezultatele atestă o slabă informare privind oportunităţile intervenţiei psihologice în diverse organizaţii (economice, educaţionale, medicale sau industriale), majoritatea subiecţilor referindu-se la serviciile„clasice” ale psihologului – consilierea în cazul unor probleme interpersonale, emoţionale sau psihice.Item INSTRUMENTELE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ A SPAŢIULUI REPREZENTAŢIONAL: ANALIZA SIMILITUDINII(CEP USM, 2013) Şleahtiţchi, MihaiAnaliza de similitudine redă o tehnică de analizare a datelor care vizează revelarea structurilor subiacente din perimetrul unui câmp reprezentaţional. Ea este instrumentul investigaţional care oferă posibilitatea evidenţierii legăturilor puternice existente între itemii asocierilor libere, între răspunsurile la un chestionar de caracterizare sau între unităţile de numărare decupate pe parcursul unei analize de conţinut. Punând-o în aplicare, specialiştii pot observa că două constructe ideatice sunt cu atât mai aproape una de alta cu cât un număr tot mai mare de subiecţi le vor aborda de aceeaşi manieră. Nefiind,,o măsură sau un control al centralităţii” (expresia lui J.-C. Abric), instrumentul investigational vizat permite, totodată, formularea unor ipoteze incitative cu referire la componentele esenţiale a ceea ce poartă numele de ,,teorii ale simţului comun”.Item INSTRUMENTELE DE ANALIZĂ STRUCTURALĂ A SPAŢIULUI REPREZENTAŢIONAL: CHESTIONARUL DE CARACTERIZARE(CEP USM, 2013) Şleahtiţchi, MihaiChestionarul de caracterizare face parte din categoria instrumentelor investigaţionale prin care poate fi efectuată atât delimitarea conţinutului unei reprezentări sociale, cât şi identificarea formulei de organizare a acesteia. Punerea în practică a chestionarului de caracterizare presupune parcurgerea mai multor etape. Pentru început, este realizată o preanchetă cu două obiective explicite:(a) stabilirea „marilor teme de fundamentare a reprezentării” (adică, a dimensiunilor de bază asociate la obiect) şi (b) identificarea „cuvintelor pe care subiecţii le utilizează îninteriorul fiecărei teme”. Mai apoi ,are locevidenţierea şitălmăcirea distribuirii răspunsurilor populaţiei pentru fiecare dintre itemi. S-a constatat că, la acest moment, succesul depinde la modul cel mai direct de antrenarea obligatorie atrei tipuri de ustensile sui-generis, intitulate, sugestiv, profilul elementului central, profilul elementului periferic şi profilul elementului contrastant. În opinia specialiştilor, chestionarul de caracterizare constituie o cale de cercetare deja validată, despre care se poate spune că oferă rezultate foarte utile pentru cunoaşterea şi analizarea oricărei reprezentări sociale.