Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    The role of attitudes in shaping social perception in the context of crisis
    (CEP USM, 2024) Tarnovschi, Ana; Cobușcean, Simona-Anastasia
    Contemporary society faces a series of crises, ranging from economic and political to social and environmental ones. In this turbulent context, the way we perceive and interpret social reality becomes essential for our adaptation and for making responsible decisions. Crisis situations, whether natural, economic, or political, have a significant impact not only on concrete reality but also on how we perceive and interpret the world around us. Pre-existing attitudes play a crucial role in this reconfiguration of social perception, influencing how we process information, interpret events, and relate to others. Combating prejudices, promoting dialogue, and transparent communication are essential for balanced social perception and building a climate of social cohesion in difficult times. Social perception is a complex process influenced by a series of factors, among which pre-existing attitudes are included. In the context of crisis, it is essential to be aware of how attitudes can distort our perception of reality and to take concrete measures to inform ourselves from reliable sources, to engage in dialogue with those who have different opinions, and to promote transparent communication. Only through joint efforts to combat prejudices and promote tolerance and mutual understanding we can build a more united and resilient society in the face of crises.
  • Thumbnail Image
    Item
    ASIGURAREA SECURITĂȚII SPIRITUALE PRIN INSTRUIRE ȘI COMUNICARE
    (CEP USM, 2020) Roșca, Ludmila
    Învățământul, în special cel umanitar, în sistemul de asigurare vitală al societății are un rol important nu doar în dezvoltarea economică, dar și în asigurarea securității vieții spirituale a cetățenilor și comunității. Învățământul oferă posibilități unice pentru formarea unei personalități integre, caracterizată de verticalitate, competitivă pe piața muncii, atât interne, cât și externe. Învățământul contribuie la reproducerea culturii, a valorilor spirituale ale unui neam. Pericolul crizei spirituale rezidă în invizibilitatea lui. Criza reprezintă un stimul puternic, dacă îl amenință pe om, apare în fața lui ca punct inițial al unei alegeri inevitabile (boală, război, epidemie, pandemie). În astfel de situații se schimbă tabloul lumii, sunt mobilizate toate resursele disponibile, care salvează deseori organismul social de la dispariție. Cu regret, în timpul crizelor opunerea uneori întârzie, iar degradarea culturii capătă un caracter ireversibil, care conduce la o catastrofă asemănătoare celei din Rusia (1917), Germania (1930). Autorul supune analizei potențialul cognitiv, creativ al omului contemporan, capacitatea lui de a răspunde adecvat provocărilor timpului, de a reacționa la criza spiritualității, a culturii. Securitatea spirituală reprezintă ansamblul cauzelor care permite unui subiect social (cultura, societatea) să-și păstreze parametrii vitali în limitele, normele istorice. Ieșirea în afara acestora sub influența diverșilor factori: culturali, normativi, valorici, conduce la o catastrofă națională. În scopul neadmiterii unei astfel de situații, autorul propune să medităm asupra fenomenelor: securitatea spirituală, sănătatea mintală, în afara cărora orice strategie de supraviețuire, orice program de dezvoltare durabilă sunt lipsite de sens.
  • Thumbnail Image
    Item
    CREATIVITATEA UMANĂ, DE LA INTUIȚIA FILOZOFICĂ LA RAȚIONALITATEA MATEMATICĂ - sensuri conceptual-metodologice -
    (CEP USM, 2022) Tudoran-Sherringham, Simona
    Stimularea creativității umane, în general, a educaţiei novatoare a tinerei generații în proces de formare, în special, reprezintă un imperativ care se confruntă ȋn prezent cu impasurile unei societăți aflată deja − prin numeroase aspecte disfuncționale − într-o criză globală. Ca atare, un semnal de alarmă generat de o conjunctură internaţională extrem de complicată − marcată de pandemie, conflicte militar, dezastre ecologice etc. − se impune asociat cu afirmaţia: „vom fi creativi sau nu vom mai fi deloc”. Aceasta, cu atât mai mult cu cât situaţia unei astfel de semioze „catastrofice” este fără precedent pentru cunoștințele actuale ale omului sau pentru posibilitatea soluționării sale tehnologice, fiind o situaţie care a generat − așa cum o numea Constantin Noica cu decenii în urmă − o „criză a creativității”, una dintre „bolile” majore ale spiritului contemporan. Ȋn consecinţă, tocmai aspirației de a găsi soluţii pentru a depăși un astfel de impas i se subordonează şi cercetarea de faţă. Ȋn acest context, realizarea unei strategii stimulativ-creative bazată pe o modelare semiologică a conjuncţiei dintre filosofie cu matematica reprezintă o atitudine ȋnţeleaptă, permiţând elaborarea unui instrument integrator de evaluare și stimulare a potențialului creativ uman. Cu alte cuvinte, pentru a ieși din capcana „crizei creativității” sunt necesare și posibile soluțiile unei „creativităţi a crizei” − legate de îmbogățirea cunoștințelor științifice din domeniul implicat („limbaj obiect”), pe de o parte, de strategiile metodologice inedite („metalimbaj”), pe de altă parte −, soluţii pe care lucrarea de faţă ȋşi propune să le configureze ȋn principiu.