Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
7 results
Search Results
Item Dinamica parentalității în contextul patologiei narcisice [Articol](CEP USM, 2025) Cașcaval, IonÎn acest articol este explorată relația dintre patologia narcisică și parentalitate, fiind evidențiat impactul profund al narcisismului parental asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copilului. Analizând teoriile clasice formulate de O. Kernberg, H. Kohut, P. Racamier și H. Searles, alături de cercetări empirice recente, lucrarea clarifică diferențele dintre narcisismul grandios și narcisismul vulnerabil și modul în care aceste structuri de personalitate influențează stilurile parentale. Sunt abordate, de asemenea, mecanismele prin care copiii părinților narcisici pot dezvolta strategii de conformare excesivă sau, dimpotrivă, trăsături narcisice proprii. În articol sunt analizate efectele acestor dinamici asupra stimei de sine, atașamentului și reglării emoționale la copii, fiind subliniate riscurile pe termen lung precum anxietatea, depresia și dificultățile de relaționare.Item Particularități psihosociale ale subculturii furry: sinteze teoretice [Articol](CEP USM, 2025) Dolinschi, CristinaÎntr-o societate tot mai diversificată din punct de vedere cultural și identitar, subcultura furry devine un subiect relevant pentru înțelegerea noilor forme de expresie personală, apartenență socială și impact psihologic, reflectând nevoia indivizilor de a explora identități alternative într-un mediu sigur și acceptant. Subcultura furry reunește persoane pasionate de personaje antropomorfe, manifestându-se prin artă, roluri identitare (fursonas) și interacțiuni sociale specifice. Percepțiile externe asupra fenomenului variază, existând atât curiozitate, cât și stereotipuri negative care pot afecta modul în care furries se auto-percep și sunt tratați social. Studiile arată că această comunitate funcționează ca un factor de protecție pentru indivizii marginalizați, facilitând conexiuni autentice. Acest articol analizează particularitățile psihosociale ale subculturii furry, evidențiind impactul asupra identității, relațiilor sociale și bunăstării mentale a membrilor săi.Item ROLUL DISCURSULUI CIVIC ÎN EDUCAȚIA PENTRU SOCIETATE(CEP USM, 2020) Dodul, DumitruMarcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.Item DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A EDUCATIEI CIVICE. CAZUL BULGARIEI(CEP USM, 2022) Radoykova, GerganaÎn 2020, în Bulgaria a fost introdusă o materie obligatorie – Educația civică. Ea vizează nu numai o orientare practică pentru statul democratic modern, separarea puterilor și statul de drept, ci și interpretarea acestora. O atenție sporită acordată formării culturii politice urmărește să-i ajute pe tineri să crească ca cetățeni activi și conștienți. Dimensiunea europeană a acestui subiect, și anume dobândirea cunoștințelor de bază despre natura și funcționarea UE, precum și înțelegerea valorilor nemateriale ale UE, este cheia acestui proces.Item ASPECTE PRAGMATICE ALE EDUCAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA : PERSPECTIVE ALE GÂNDIRII CRITICE(CEP USM, 2022) Bogatu, EugeniaNe propunem să analizăm contextul instituțional și modalitățile în conformitate cu care se desfășoară, după anii 1990, educația socială în Republica Moldova. În perioada post-sovietică, învățământul din Republica Moldova a trecut și trece prin metamorfoze continui, implicit și la capitolul educație socială. Astfel, în învățământul de la ciclul primar, gimnazial, liceal în toți acești ani elevii au studiat mai multe discipline la începutul perioadei post-sovietice - Noi și legea, după anii 2001 – Educația civică, iar începând cu 2018 – Educația pentru societate. Toate aceste discipline au menirea să formeze actualii și viitorii cetățeni ai Republicii Moldova. Pentru a identifica care este starea de lucruri ce vizează predarea educației sociale în învățământul din Republica Moldova am realizat o cercetare calitativă privind disciplinele Dezvoltarea personală și Educație pentru societate, predate elevilor din ciclul liceal. Un factor determinant, pe care îl evidențiem în studiul nostru, îl reprezintă faptul că o importanță majoră o au rațiunile pragmatice, și în special contribuțiile aduse de pragmatismul american (Peirce, James, Dewey) de care trebuie să se țină cont în predarea educației sociale în instituțiile de învățământ. De exemplu, Dewey, autorul lucrării Pshologia și pedagogia gândirii face o distincție între logic și psihologic – valabilă și azi. De aspectul logic țin ideile fixate în cultură prin concepții, legi (inducție, deducție, raționament, concret-abstract etc); de latura psihologică țin aspectele anterioare ale educației, legate de formarea motivației. Acțiunile eficiente, atât de importante pentru contextul social, sunt determinate în sensul cel mai direct de raționalitate și gândire critică. Iar gândirea critică autentică, din punct de vedere pragmatic este dezvoltată prin intermediul dinamicii reflecției filosofice. În instituțiile de învățământ din Republica Moldova reflecția filosofică ar putea fi dezvoltată atât în contextul studierii eticii, logicii și filosofiei pentru copii, cât și în cadrul celorlalte discipline umaniste studiate de către elevi.Item VALORILE EDUCAȚIEI ÎN CURRICULUM DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXT EUROPEAN(Print-Caro, 2023-03-15) Ciobanu, Mona-Lisa-ȘtefaniaIn this study, the legislation and curricula in education from România and Republic of Moldova were comparatively analysed, regarding the promotion of values in the European context. Examining the national framework ,documents with legislative content and school curriculum from the two states, it is very important to understand how the values projected by curriculum are reflected in the relationship between education and the skills that from the national and european conciousness. The main objective of the study consists in the analysis of the on formation values in education in România and the Republic of Moldova at the level of highest purposes.Item CONFLUENȚA SENTIMENTULUI DE APARTENENȚĂ LA LOC CU ANTURAJUL, CA INDICATORI ESENȚIALI AI IDENTITĂȚII(CEP USM, 2024) Roșca, TatianaThe feeling of belonging to a specifc place is a very complex one, predominantly determined by social factors, which are independent of the aesthetics of the environment itself. The studies indicated in the work highlight the fact that only a positive attitude towards a place is not a sufcient condition to generate the feeling of belonging to it, it is built more on the symbolic and affective meanings attributed to the surroundings, as essential factors of identity. Therefore, the reference to the place in the work does not directly imply only the meaning of a certain entourage, but also the instrument that mediates the relationship between the past and the future