Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
10 results
Search Results
Item Value orientations of adolescents from the perspective of psychosocial factors(CEP USM, 2024) Paladi, Oxana; Cheptene, VictoriaThis article presents some of the authors’ conceptions of values and value orientations. We note that the given paper contains only a sequence of the research carried out on the subject of „Emotional intelligence and value orientations in adolescents” in which value orientations are described in accordance with the results obtained following the administration of the Value Orientations Test, developed by M. Rokeach. This tool determines two types of values, namely: terminal values, represented by ideals or goals, and instrumental values, designated by modes of conduct. The experimental group consists of 341 teenagers. Taking into account that internalization of values promoted by the sociocultural context in which adolescents live is dependent on several factors, we considered it necessary to identify the value orientations of adolescents from the perspective of psychosocial factors: gender, environment of origin. The analysis of the results of the descriptive statistics shows differences both in the male/female subjects and in the subjects from the urban/rural environment, for the terminal value orientations and instrumental value orientations.Item Studiul experimental al empatiei și inteligenței emoționale la cadrele didactice(CEP USM, 2023) Racu, IgorÎn acest articol sunt prezentate rezultatele unui studiu teoretico-experimental realizat în vederea cercetării nivelului de manifestare a empatiei și gradul de dezvoltare a inteligenței emoționale la cadrele didactice. În cercetarea constatativă au participat 100 de subiecți selectați ținând cont de două variabile de bază: vârsta (50 de cadre didactice în vârstă de 20/30 de ani și 50 în vârstă de 30/40 de ani) și genul (50 de gen masculin și 50 de gen feminin). S-a demonstrat experimental (inclusiv prin prelucrarea statistică a rezultatelor cantitative) că există diferențe statistic semnificative în gradul de manifestare a empatiei și nivelul dezvoltării inteligenței emoționale în funcție de vârstă (20/30 și 30/40 de ani) și gen (bărbați/femei).Item СЕКСУАЛЬНАЯ АКТИВНОСТЬ В ПОЖИЛОМ ВОЗРАСТЕ. ГЕНДЕРНЫЙ АСПЕКТ(CEP USM, 2022-11-29) Славински, МаринаСтарение это естественный процесс, на течение которого влияют множество факторов, прежде всего социальные, экономические и экологические. Однако для мужчин и женщин процесс старения происходит различным образом. В данной статье представлены результаты исследования гендерных особенностей проявления сексуальности и сексуальной активности пожилых мужчин и женщин.Item MANIFESTAREA AGRESIVITĂȚII LA CONDUCĂTORII AUTO, PRIN PRISMA DIMENSIUNII DE GEN(2021) Botnari, InaManifestarea comportamentelor agresive este o practică prezentă la conducătorii auto din diferite țări, dar ponderea acestor manifestări este diferită în funcție de cultură, mentalitate, modul în care este perceput riscul, implicarea autorităților în prevenire și sancțiune, vârstă, gen, trăsăturile de personalitate, stilul de viață, atitudinile conducă- torilor auto și mediu. Conducerea agresivă se poate manifesta prin diferite forme: agresivitate verbală, fizică, manifestarea agresivităţii cu ajutorul automobilului, fapt considerat un factor de risc ce poate produce diverse consecințe tragice. Chiar dacă aparent accidentele se consideră a fi cauza nerespectării regulilor de circulaţie, cum ar fi: viteza excesivă sau depăşirea neregulamentară, se constată, de fapt, că starea de sănătate sau comportamentul persoanei, echilibrul bio-psiho-social influenţează în mod pozitiv sau negativ conducerea în condiţii de securitate rutieră sau, dimpotrivă, expune la accidente. Iar psihologia transporturilor contribuie la explicarea, prevenirea și diminuarea acțiunilor negative ce au loc în trafic, analizând interacțiunea a trei mari categorii de factori: factorul uman, tehnic și rutier.Item Particularitățile sferei afective la persoanele adulte [Articol](CEP USM, 2022-10-26) Erhan, Doina; Tarnovschi, AnaÎn prezentul studiu s-a realizat o analiză comparativă a particularităţilor sferei afective, şi în special a autoaprecierii stării de sănătate, a stărilor depresive şi a sentimentului de singurătate la persoanele adulte în dependenţă de mediul de trai, gen şi statutul marital al subiecţilor.Item DIFERENȚE GENDER ÎN MANIFESTAREA GELOZIEI ȘI ATAȘAMENTULUI ÎN RELAȚIILE CONJUGALE(CEP USM, 2022) Grigoriţă, MarianaItem PARTICULARITĂȚI ALE LIMBAJULUI COPIILOR DIN PERSPECTIVĂ DE GEN(CEP USM, 2020) Dolinschi, CristinaÎn prezentul studius-a întreprins o analiză teoretică comparativă a dezvoltării limbajului la copii din perspectivă de gen, cu accent preponderent pe doi factori care contribuie nemijlocit la conturarea diferențelor gender pe dimensiunea lingvistică:factorul neuropsihologic și factorul familial.Item IMPLICAŢII ALE DIMENSIUNII DE GEN ÎN MANIFESTAREA CONFLICTULUI MUNCĂ-FAMILIE: SINTEZE TEORETICE(CEP USM, 2016) Şaitan, VioricaÎn prezentul articol propunem o analiză a unor studii realizate în diverse ţări privind implicaţiile factorului de gen în manifestarea conflictului muncă-familie. Investigarea diferenţelor de gen în conflictul muncă-familie a fost o preocupare constantă a studiilor ce vizează această problematică încă de la debutul acestora, deoarece se credea că femeile ar putea fi afectate într-o măsură mai mare de acest conflict, comparativ cu bărbaţii. În acest sens, dorim să investigăm felul în care sunt abordate dimensiunile de gen în studiile din alte ţări, în vederea elaborării unei cercetări similare în Republica Moldova. Studiul nostru are drept scop cunoaşterea multidimensională a fenomenului şi a formelor de conflict muncă-familie prin prisma unor diferenţe gender în ceea ce priveşte manifestările emoţionale, cognitive şi comportamentale trăite de subiecţi ca urmare a conflictului. Constatăm că unele studii atestă diferenţe gender, altele, mai recente, evidenţiază că atât bărbaţii, cât şi femeile, pot trăi în aceeaşi măsură, şi chiar cu aceeaşi intensitate, conflictul muncă-familie.Item ПСИХОЛОГИЧЕСКИЙ ПОЛ В ФОРМИРОВАНИИ ЛИЧНОСТНОЙ И СОЦИАЛЬНОЙ ИДЕНТИЧНОСТИ В МОЛОДОСТИ(CEP USM, 2018) Толстая, СветланаProblema privind constituirea identităţii personale şi sociale este determinată de necesitate a de a aborda problemele fundamentale, sociale şi personale de autodeterminare. Metodologia tradiţională de abordare a ridicat probleme în contextul social de identitate şi nu permite să se ia în considerare toate aspectele-heie ale identităţii. În articol sunt descrise rezultatele cercetării identităţii personale şi sociale în legătură cu particularităţile şi diferenţele de gen.Item CONFLICTUL MUNCĂ - FAMILIE LA ANGAJAŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA: REPERE METODOLOGICE ŞI REZULTATE PRELIMINARE(CEP USM, 2017) Șaitan, VioricaÎn prezentul studiu ne-am propus să analizăm rezultatele unui studiu privind percepiile cu referire laconflictul muncă-familie, suportul organizaţional, epuizarea emoţională şi satisfacţia de viaţă la angajaţii din Republica Moldova. Respectiv, vom propune pentru discuţie metodologia pentru studiul conflictului muncă-familie,adaptată şi validată în cadrul proiectului „Interferenţe dintre viaţa profesională şi cea privată. Aspecte interculturale, experienţe locale şi strategii de intervenţie”, prezentând o parte din aceste scale:Scala de percepţie a suportului organizaţional;Scala privind conflictul muncă-familie; Scala privind epuizarea emoţională şi Scala privind percepţia satisfacţiei de viaţă.Rezultatele cercetării aratăcă în ambele loturi examinate de noi nu există diferenţe semnificative privind percepţia conflictului şi a suportului organizaţional. Diferenţe se atestă în ceea ce priveşte epuizarea emoţională, femeile resimtun nivel mai înalt al epuizării emoţionale maxime, comparativ cu bărbaţii, deşiambele grupuri reflectă în egală măsură scoruri medii ale epuizării emoţionale.Referitor la percepţia satisfacţiei de viaţă,subiecţii de genmasculin manifestă un nivel puţin satisfăcut cu tendinţe spre puţin nesatisfăcut, comparativ cu cei de gen feminin care manifestă un nivel satisfăcutcu tendinţe spre satisfăcut.