Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
5 results
Search Results
Item CONTEXTUL SPIRITUAL SPECIFIC FILOSOFIEI WITTGENSTEINIENE: ANALIZĂ, CUNOAȘTERE ȘI GÂNDIRE CRITICĂ(CEP USM, 2022) Rusu, GabrielaWittgenstein a scris într-o epocă în care logica matematică cunoaște o expansiune și o etapă prolifică în calea dezvoltării sale. Frege a remarcat aplecarea lui Wittgenstein direcționându-l către marii gânditori ai respectivei perioade: Whitehead și Russell. La scurt tip după întâlnirea lui Russell cu Wittgenstein, filosoful britanic l-a considerat pe Wittgenstein un geniu cu o gândire briliantă. Wittgenstein și-a propus să aducă modificări asupra logicii lui Russell. Filosoful austriac și-a pus în minte să extindă eforturile sale filosofice de la bazele logicii la natura lumii. Wittgenstein a dorit ca limbajul să constituie nimbul filosofiei. Până la abordarea wittgensteiniană limbajul ocupa un loc secund în aria de interes filosofică. Wittgenstein urma să se dedice necesității și complexității limbajului. Logica experienței umane putea fi decriptată doar dacă era luat în seamă limbajul în care aceasta era formulată. Wittgenstein avea ca deziderat existența unei limbaj exact cu ajutorul căreia putea să povestească realitatea în toate dimensiunile vieții. Limbajul precis, propus de Wittgenstein, avea să provoace un ecou în filosofie. Atât Wittgenstein cât și Russell doreau să explice realitatea pornind doar de la legile logice. Wittgenstein lecturase operele lui Freud însă în lumina logicii a concluzionat că psihanaliza este la fel de lipsită de fecunditate la fel ca și psihologia. Wittgenstein nu s-a dedicat psihologiei cercetării, chiar dacă aceasta era în vizorul contemporanilor acelei perioade. Filosoful austriac a preluat de la precursorii săi numeroase aspecte cum ar fi: ideea că sensul unei propoziţii depinde şi de posibilitatea acceptării falsităţii sale. Ideea lui Wittgenstein că propoziţiile şi în general limbajul au funcţia de a reprezenta faptul, realitatea de care vorbesc este de asemenea corelată cu opinia predecesorilor săi.Item CUNOSTINTE, ATITUDINI SI PRACTICI DE VALORIFICARE A EDUCATIEI INTERCULTURALE IN INSTITUTIILE DE INVATAMANT SUPERIOR (STUDIU DE EVALUARE INITIALA)(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2019) Cristei, Aliona; Costachi, IonelaArticolul prezintă rezultatele studiului de evaluare iniţială a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor de valorificare a educaţiei interculturale în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova. Cercetarea s-a realizat în cadrul proiectului Promovarea şi dezvoltarea educaţiei interculturale în formarea iniţială a cadrelor didactice, implementat de C.E. PRO DIDACTICA, cu sprijinul Fundaţiei pentru Copii Pestalozzi din Elveţia, care are ca finalitate dezvoltarea curriculară şi formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din perspectiva competenţei interculturaleItem IMPLICAREA MEMORIEI ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE LA ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOLARĂ MICĂ(CEP USM, 2018) Grosu, OxanaMemoria este unul dintre procesele psihice care stau la baza procesului de învățare școlară. Învățarea este tratată în corelație cu memoria, iar noile condiții în care este pus să acționeze elevul de vârstă școlară mică înaintează sarcini mult mai complexe, producând schimbări importante ale memoriei. Fără procesele memoriei învățarea școlară este de neconceput, deoarece memorarea, păstrarea, recunoașterea și reproducerea materialului studiat sunt condiții indispensabile în însușirea cunoștințelor în școală. De aceea, dezvoltarea și optimizarea memoriei la elevii de vârstă școlară mică rămâne o preocupare importantă a educației. Scopul studiului dat este de a determina specificul implicării memoriei în procesul de învățare la elevi.Item DEMERSURI PSIHOPEDAGOGICE ALE ÎNVĂŢĂRII LA ADULŢI(CEP USM, 2018) Sîrghi, AngelaAstăzi,în condiţiile economiei postindustriale, informatizării şi globalizării tuturor sferelor de activitate a omului, problema educaţiei adulţilor a căpătat valenţe şi perspective noi. Învăţământul pentru adulţi este o componentă importantă a învăţării permanente, deoarece cunoştinţele, competenţele şi atitudinile dobândite în perioada copilăriei şi a adolescenţei în familie, la şcoală, în timpul formării profesionale sau în universitate nu vor dura toată viaţa.De asemenea,această recunoaştere „totală” –sub aspect social, economic, politic, educaţional,antropologic etc. –a fost determinată atât de cantitatea și calitatea impunătoare a raţionamentelor şi polemicilor ştiinţifice, de praxisul andragogic activ din ultima perioadă,cât şi de evoluţia propriu-zisă a omului şi a umanităţii, a economiei și a societăţii,a unor realităţi transcendente, precum timpul, spaţiul, viteza, consistenţa.Item PREGĂTIREA STUDENŢILOR ÎN VEDEREA FORMĂRII COMPETENŢEI DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ(CEP USM, 2016) Pascaru-Goncear, ValeriaExperienţa mai multor ţări indică asupra faptului că introducerea activităţilor de consiliere psihopedagogică realizate de profesori sau grupuri de profesori, specialişti în depăşirea şi rezolvarea problemelor educaţionale, nu doar facilitează activitatea cadrelor didactice, dar şi îmbunătăţeşte procesul instructiv-educativ. Deoarece consilierea psihopedagogică este realizată în special de către cadrele didactice în şcoală, în scopul asigurării unui nivel optim al procesului de pregătire al studenţilor, viitoare cadre didactice, competente a desf ăşura activităţi de consiliere psihopedagogică, instituţiile de învăţământ superior propun programe şi activităţi multidimensionale. Formarea studenţilor este un proces prin care se asigură calitatea educaţiei, pe parcursul căruia candidaţii dobândesc cunoştinţe teoretice şi îşi formează abilităţi practice necesare desfăşurării activităţii lor. Însă, oricât de multe cunoştinţe în domeniu ar avea studentul, dacă el nu dispune de abilităţi practice de soluţionare optima a problemelor de învăţare, calitatea şi eficienţa muncii acestuia lasă de dorit. Deci, transpunerea în practică a cunoştinţelor de specialitate ţine de calităţile personale ale individului. Aceste calităţi capătăcontururi şi se structurează într-un stil specific în procesul de formare/dezvoltare a competenţei de consiliere psihopedagogică .