Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 12

TEORIA ȘI METODOLOGIA GENERALĂ A CREATIVITĂȚII
(CEP USM, 2020) Botezatu, Liuba
Din punct de vedere al viziunii vibraționist-interferenționiste insistăm pe o comunicare deschisă a autoarei (L.B.) cu figuri proeminente ale timpului istoric, ale timpului prezent, ale celui viitorologic în remarcă continuativă, dinspre autenticitate înspre universalitate și dinspre universalitate înspre autenticitate. Continuitatea fiind reprezentată prin plusarea la opt teorii ale creativității prea bine cunoscute (teoria psihanalitică a creativităţii, teoria gestaltistӑ a creativitӑții, teoria behavioristӑ a creativitӑții, teoria cognitivӑ a creativitӑții, teoria umanistă a creativităţii, teoria asociaționistă a creativităţii, teoria factorială a creativităţii, teoria culturalӑ (interpersonalӑ) a creativitӑții) a celor două – de ultimă oră: teoria specială a creativității și teoria generală a creativității în exersivitatea TMGS/Teoria și Metodologia Generală a Creativității.
THE ZEITGEIST-LOCATED ARTISTIC PERSONALITY
(CEP USM, 2020) Pîrvu, Bogdan C.S.
With constant references to Cloninger, Cosman and mainly Gray for the description of a model (AS) with anxiety-as-introverted-neuroticism and sociability-as-extraverted-neuroticism; with recurrent recourse to Rusu, Pamfil, Cosman and mainly Kant for the description of creativity-as-product; with many a reverence to Andreasen, Jamison and mainly Aristotle for the description of creativity-as-process – we will stipulate that the connection between psychopathology (PP) and big-C creativity (CC), a „melting pot” from which we have extracted personality traits (PT) and then the genetic code (DNA), intelligence (IQ) and a certain zeitgeist (ZG), is quite organic, namely that big-C creativity (CC) feeds on subclinical hypomania (SCHM), formative originality (FO) and subliminal psychopathology (SLPP). In a rather more condensed formulation, CC (AS + DNA + IQ + ZG) is in-formed by SCHM and encoded by FO and SLPP. By entabulation: CC (AS + DNA + IQ + ZG) → SCHM → FO + SLPP. Given this 10+ years sought-for definition, it is pretty obvious that college is not, to put it mildly, an out-standing top priority for the Artistic Personality. Zeitgeist (tightly overlapping mentorship and the cultural mu, to be sure) is highly likely to come first, instead.
UNIVERSUL VALORIC – CARTEA DE VIZITĂ A UNEI PERSOANE
(CEP USM, 2022) Cazacu, Ala
Când ne punem prima data întrebarea cum putem defini ființa drept categorie filosofică și deținătoare de valori, trebuie să menționăm faptul că problema omului ca creație unică a Universului aparține problemelor filosofice „eterne”, întrucât orice tradiție filosofică se bazează pe relația dintre om și universul său valoric. Omul în sine este o valoare supremă. Dar pentru a înțelege bine acest lucru, trebuie să descifrăm noțiunea de valoare. Valorile umane sunt principiile, convingerile și credințele interne pe care oamenii le adoptă și le urmăresc în activitățile lor zilnice. Ele alcătuiesc un set de măsuri și comportamente consecvente pe care oamenii aleg să le urmeze și să le aplice în practică. Zilnic fiecare persoană este antrenată în jocul social și în fața ei apare o listă de sarcini care trebuie îndeplinite corect, așa cum cere legea conviețuirii. Regulile jocului se schimbă des, persoana trebuie să se adapteze acestor schimbări. În acest caz, valorile pe care le deține sunt foarte importante. Dar, ca oameni ai epocii moderne, e prea puțin să fim moștenitori și asimilatori de valori. Ne mai lipsește ceva. Dar oare ce?... Omul modern trebuie să fie și creator de valori. Dar ce ar însemna creator de valori în viziunea fiecăruia? Din momentul în care fiecare valoare implică obiecte și aprecieri, omul, ca subiect principal al acestor aprecieri, este înzestrat cu potențialul necesar de a analiza și evalua, de a lua decizii cu privire la unele sau alte aspecte ale lumii. Valorile sunt: Frumosul, Binele, Credința, Adevărul, Dragostea, Creativitatea, Dorul.
CREATIVITATEA UMANĂ, DE LA INTUIȚIA FILOZOFICĂ LA RAȚIONALITATEA MATEMATICĂ - sensuri conceptual-metodologice -
(CEP USM, 2022) Tudoran-Sherringham, Simona
Stimularea creativității umane, în general, a educaţiei novatoare a tinerei generații în proces de formare, în special, reprezintă un imperativ care se confruntă ȋn prezent cu impasurile unei societăți aflată deja − prin numeroase aspecte disfuncționale − într-o criză globală. Ca atare, un semnal de alarmă generat de o conjunctură internaţională extrem de complicată − marcată de pandemie, conflicte militar, dezastre ecologice etc. − se impune asociat cu afirmaţia: „vom fi creativi sau nu vom mai fi deloc”. Aceasta, cu atât mai mult cu cât situaţia unei astfel de semioze „catastrofice” este fără precedent pentru cunoștințele actuale ale omului sau pentru posibilitatea soluționării sale tehnologice, fiind o situaţie care a generat − așa cum o numea Constantin Noica cu decenii în urmă − o „criză a creativității”, una dintre „bolile” majore ale spiritului contemporan. Ȋn consecinţă, tocmai aspirației de a găsi soluţii pentru a depăși un astfel de impas i se subordonează şi cercetarea de faţă. Ȋn acest context, realizarea unei strategii stimulativ-creative bazată pe o modelare semiologică a conjuncţiei dintre filosofie cu matematica reprezintă o atitudine ȋnţeleaptă, permiţând elaborarea unui instrument integrator de evaluare și stimulare a potențialului creativ uman. Cu alte cuvinte, pentru a ieși din capcana „crizei creativității” sunt necesare și posibile soluțiile unei „creativităţi a crizei” − legate de îmbogățirea cunoștințelor științifice din domeniul implicat („limbaj obiect”), pe de o parte, de strategiile metodologice inedite („metalimbaj”), pe de altă parte −, soluţii pe care lucrarea de faţă ȋşi propune să le configureze ȋn principiu.
GÂNDIREA CRITICĂ - OBIECTIV CENTRAL AL EDUCAȚIEI INTERDISCIPLINARE
(CEP USM, 2022) Roșca, Ludmila
Acest studiu valorifică potențialul cognitiv, formativ al educației interdisciplinare. Educația interdisciplinară conferă mai puțin conținut și mai multă orientare pentru a căuta ce știi și felul în care poți dobândi cunoștințe semnificative pentru viață și activitate profesională, pentru integrarea în societate și cunoașterea succesului, autosuficienței. În cadrul modelului educației interdisciplinare educatorul este chemat să dezvolte o gândire proprie pentru a exersa raționamentul elevului, învățându-l să pună întrebări și să cerceteze, în loc să-i ofere răspunsuri prefabricate. Este nevoie ca elevul de orice nivel să fie încurajat către analiză și să nu se aștepte ca el să parcurgă toate etapele taxonomiei obiectivelor educaționale. Astfel de încurajare ghidează elevul spre folosirea uneltelor și metodelor de cercetare capabile să-l învețe să evalueze în mod competent, să observe lucrurile evidente, să detecteze incoerențele și incompatibilitățile, să deducă concluzii corecte, să construiască ipoteze și să utilizeze criterii. Dezvoltarea gândirii critice și a creativității sunt prioritățile sistemului educațional reînnoit care sunt legate de formarea competențelor de independență la tânăra generație. După ce au primit o anumită sarcină din partea profesorului, elevii trebuie să gândească printr-o traiectorie educațională individuală, în timpul căreia vor putea să facă față acestei probleme. În concluzie, autorul menționează că în cadrul noului model educațional are loc și schimbarea rolului profesorului din persoană ce-și impune cum poate autoritatea în partener sigur. Abordarea activă a noilor standarde educaționale ține să contribuie la crearea condițiilor pentru dezvoltarea culturală generală și personală a elevilor pe baza formării competențelor educaționale universale, care vor oferi nu numai achiziționarea de înaltă calitate a cunoștințelor, ca în școala clasică, dar și formarea unei imagini unificate a lumii, competențe puternice în toate domeniile cunoașterii cu aplicarea competențelor și atitudinilor personale.
TRANS- ŞI INTERDISCIPLINARITATEA – O PERSPECTIVĂ BAZATĂ PE STIMULAREA CREATIVITĂŢII LA ELEVII CLASELOR PRIMARE
(CEP USM, 2021) Rotaru, Ramona Elena
This article aims to present some theorethical perspectives based on stimulating creativity in primary school children through trans and interdisciplinarity. Nowadays, children’s creativity should be stimulated from the perspective of trans and interdisciplinarity. Moreover, their skills and competencies should be developed in the educational system in order to address and exploit differences among children in a class positively, and manage new ideas and creative problem solving successfully. Primary school children should be provided with multiple occasions to seek over their interests in multiple settings. This occasion may lead to original ideas, new interests, and a variety of creative problems solved through the perspective of trans and interdisciplinarity.
FORMAREA ELEVULUI-CITITOR PRIN TEHNICA GENERĂRII DE ALTERNATIVE
(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2015) Şchiopu, Constantin
În articol este abordată problema interpretării textului literar de către elevi prin tehnica generării de alternative. Autorul insistă pe ideea că învăţămîntul de tip interactiv contribuie nu numai la formarea gîndirii independente şi creatoare, a unui stil de abordare a problemelor, ci şi la educarea unor trăsături de personalitate, la sporirea atenţiei, interesului, imaginaţiei etc. Sînt propuse cîteva tipuri, care, în înțeles didactic, pot servi ca procedee de valorificare a textului. Totodată, sînt trecute în revistă cîteva tehnici de stimulare a mecanismelor gîndirii, ale inteligenței, imaginației şi creativității elevilor.
CONCEPTUALIZAREA FORMĂRII ORIENTĂRILOR VALORICE LA STUDENŢI PRIN ARTA COREGRAFICĂ: ABORDARE PSIHOLOGICĂ ŞI PEDAGOGICĂ
(Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2018) Dohotaru, Maia
În articol este prezentat demersul psihologic al formării orientărilor valorice la studenţi prin arta coregrafică, din perspectiva psihologiei valorilor şi a psihologiei formării achiziţiilor comportamentale şi atitudinale, accentul fiind pus pe analiza şi valorificarea legităţilor creativităţii artistice. Demersul pedagogic este axat pe fundamentarea etapelor, a metodologiei şi a finalităţilor de formare a orientărilor valorice la studenţii-coregrafi. Totodată, se descriu pe larg principiile, structura şi conţinutul formării orientărilor valorice/estetice la studenţi
FACTORI ŞI PARTICULARITĂŢI PSIHOSOCIALE ALE ADAPTĂRII COPIILOR CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE
(CEP USM, 2016) Toma, Sergiu
În articol este abordată problema privind factorii şi particularităţile psihosociale ale adaptării copiilor cu CES în instituţii de învăţământ. Accentul se pune pe analiza factorilor psihologici, sociali, fiind evidenţiată „inteligenţa” ca un mecanism reglator. Alt factor ţine de motivaţia extrinsecă şi cea intrinsecă. Pe larg se analizează nivelul de aspiraţie, afectivitatea, capacitatea de autoreglare, imaginea de sine ca factori determinanţi ai adaptării copiilor cu CES în institu- ţiile de învăţământ.
INTERPRETĂRI PSIHOLOGICE ALE CREATIVITĂȚII ȘI STIMULAREA CREATIVITĂȚII ÎN CLASELE PRIMARE
(CEP USM, 2019) Rotaru, Ramona-Elena
Creativitatea este considerată de foarte mult timp un fenomen extraordinar și original. În zilele noastre, creativitatea pare să fie o nevoie socială, devenind o problemă de cercetare progresivă. Pe lângă faptul că termenul creativitate reprezintă un subiect abordat controversat de către numeroși cercetători, în articol vor fi prezentate câteva interpretări psihologice ale creativității și importanța stimulării creative în clasele primare. În plus, stimularea creativității este aplicată copiilor din școala primară și este influențată de potențialul creativ. Creativitatea este ceva ce putem descoperi la fiecare copil, nu doar la cei care sunt inteligenți sau talentați.