Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 157

Представления о материнстве: особенности репрезентации у девушек старшего подросткового возраста [Articol]
(CEP USM, 2021) Толмач, Ирина
Статья посвящена изучению особенностей представлений о материнстве у девушек старшего подросткового возраста. Представлены результаты исследования образа материнства: «Образ собственной матери» и «Образ себя в роли матери в будущем». Приводится также сравнительный анализ репрезентаций материнства по когни-тивным, эмоциональным и поведенческим аспектам.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE OBEZITĂȚII
(Print-Caro, 2021) Condrea, Victoria
The purpose of our theoretical study is to address the phenomenon of obesity from a psychological and psychotherapeutic point of view. This pathology needs to be studied due to the ever-increasing global and national incidence of people suffering from this pathology. The study focuses on the cause and the problem of relapses in weight loss from the perspective of psychoanalytic theory and how gender differences affect weight and self-esteem.
PARTICULARITĂȚI ALE IMAGINII DE SINE ŞI A STATUTULUI SOCIAL ÎN ADOLESCENŢĂ
(Print-Caro, 2021) Tarnovschi, Ana
A teenager’s central problem is finding identity, a sense of self in relation to the outside world. The teenager is concerned about the level at which he is on a lot of dimensions (financial, esthetic, social, relational) and especially about the possibility of meeting the standards of his moral conscience. Human personality is built through interaction with others, beginning with childhood and continuing throughout the life. Family, group of friends, school requires individuals to comply with rules of conduct, positions, roles and statues, and the different groups they meet act as social integration bodies as a means of transmitting/assimilating relational models.
ASPECTE PSIHOLOGICE ALE PROFESIEI DE PROCUROR
(2021) Trigub, Carolina
Articolul examinează activitatea profesională a procurorului prin prisma psihologi- că, care este complexă și multigraduală, întrucât este asociată cu activitatea instituțiilor statului și a funcționarilor de diferit nivel ierarhic, având drept scop protejarea interese- lor statului, precum și a intereselor și drepturilor cetăţenilor. Pregătirea procurorilor de înaltă calificare ar trebui, în primul rând, să asigure soluționarea principalelor sarcini fundamentale: stimularea motivării adecvate profesionale, determinarea spre efectua- rea sarcinilor și a activităților sociale; formarea unor competențe profesionale la cele mai înalte standarde, ceea ce ar însemna un complex de cunoștințe profesionale, erudiție și metode eficiente de realizare a activităților; dezvoltarea unui complex de calități de personalitate importante adecvate din punct de vedere profesional.
REPREZENTĂRI SOCIALE DESPRE MUNCĂ, PROFESIE ȘI CARIERĂ (sinteze în baza unor studii empirice)
(2021) Guţu, Olga
În acest articol prezentăm rezultatele unor studii empirice privind reprezentarea socială a muncii, carierei și profesiei la diferite categorii profesionale. Scopul nostru a fost de a identifica conținutul reprezentării și, în același timp, de a surprinde design-ul și strategia de cercetare utilizată de autori (metodologie, grup de subiecți, etape parcurse ș.a.), în vederea clarificării unor direcții de cercetare pentru un studiu similar privind RS a psihologului școlar la diferite categorii de beneficiari.
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE ȘI MANIFESTĂRILE BURNOUTULUI
(2021) Potâng, Angela; Croitoriu, Nicoleta
În articol este abordată problematica motivației profesionale a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în raport cu particularitățile de manifestare a sindromului burnout. S-a constatat că implicarea motivațională crește semnificativ capacitatea de adaptare a pedagogului la exigențele muncii didactice, astfel poate fi preîntâmpinat sindromul burnout.
INCLUZIUNEA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR CU CES
(2021) Toma, Mihaela
În acest articol este abordată importanţa incluziunii din punct de vedere soci al, se face referire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, atitudinile manifestate asupra tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, implicarea acestora în diferite tipuri de activităţi la nivelul comunităţii locale încă din timpul şcolarizării, ce vor contribui, treptat, la incluziunea socială a acestora. Este esenţial şi modul de percepere a acestora de către membrii societăţii şi sprijinul acordat lor în efortul de a favoriza dezvoltarea unor sentimente de acceptare, toleranţă, empatie, formarea unor relaţii de prietenie, precum şi accesul, participarea şi implicarea în anumite activităţi socio-istorico-culturale cu ocazia celebrării diferitelor evenimente marcante pentru omenire. La nivel profesional, incluziunea tinerilor cu CES, care au absolvit zece clase în cadrul învăţământului special, constituie o problemă majoră în societatea contemporană, întrucât este scăzută rata de creare a noi locuri de muncă pe piaţa muncii, în general, iar pentru aceste cazuri, specifice, este necesară o abordare diferită, asigurarea adaptării unor condiţii de muncă optime, precum şi a programului de lucru, în raport cu tipul şi gradul dizabilităţii. De asemenea, este necesară aplicarea unui test Holland încă din timpul şcolarizării, în cadrul orelor de consiliere şi orientare, pentru a identifica la tinerii cu dizabilităţi interesele şi aspiraţiile lor, domeniul şi profesia spre care se orientează în corelaţie directă cu abilităţile, aptitudinile, priceperile, deprinderile şi competenţele formate, respectiv capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele teoretice asimilate pe parcursul traseului educaţional, pentru a rezolva unele situaţii-problemă sau unele conflicte minore ce pot să apară între angajaţi. Pe parcursul traseului educaţional, personalul didactic, în cadrul activităţilor extracurriculare, pot desfăşura activităţi de voluntariat cu elevii în anumite fabrici, instituţii private, unde să exerseze, să înveţe etapele de lucru, să execute câteva ore de lucru săptămânal, în practică, pentru a se obişnui cu modul de lucru, să interacţioneze cu ceilalţi angajaţi, să îşi testeze rezistenţa la efort fizic, răbdarea în a finaliza sarcina dată, monitorizarea comportamentului în timpul lucrului individual sau în echipă, respectarea regulilor propuse şi a programului de lucru stabilit, ceea ce îl vor ajuta ulterior să se integreze mai uşor la locul de muncă pe care îl va obţine după finalizarea studiilor. Se remarcă nevoia de consiliere psihologică din partea unui specialist şi de servicii medicale permanente, evidenţierea beneficiior pe care le au angajatorii în urma angajării unui anumit număr de persoane cu dizabilităţi, dar şi identificarea avantajelor pe care le au tinerii cu dizabilităţi prin încadrarea lor profesională, a dezavantajelor şi riscurilor ce pot să intervină pentru ceilalţi angajaţi.
ASISTENȚA PSIHOLOGICĂ CU PRIVIRE LA LIMBAJUL ELEVULUI: ACTIVITATEA PSIHOLOGULUI ȘCOLAR ȘI A LOGOPEDULUI
(2021) Dolinschi, Cristina
Odată cu modernizarea sistemului de învățământ, în mediul școlar accentul este pus pe dezvoltarea complexă a personalității elevilor, ținându-se cont de varietatea ca- racteristicilor individuale. Astfel, se impune consolidarea și extinderea serviciilor de asistență specializată în instituțiile de învățământ. Prezentul articol reflectă principa- lele aspecte ce țin de activitatea psihologului școlar și a logopedului în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova.
REALITĂȚI CLINICE ALE FUNCȚIONĂRII NEVROTICE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI
(2021) Cașcaval, Ion
În acest articol este prezentat studiul teoretic și empiric cu privire la funcționarea ne- vrotică în copilărie. Abordarea teoretică prezintă etiologia și fenomenologia funcționării nevrotice în copilărie. Cercetarea empirică descrie corelațiile dintre trăsăturile de per- sonalitate și simptomele nevrotice la copil. Cercetarea a fost realizată pe un grup de 20 de copii cu simptome nevrotice severe. Pentru identificarea simptomelor nevrotice a fost utilizată scala RCADS-47, iar pentru identificarea trăsăturilor de personalitate a fost aplicat chestionarul CPQ.
ATURA PSIHOLOGICĂ A SCHEMELOR COGNITIVE
(2021) Popescu, Monica-Andreea
Cercetarea teoretică și empirică asupra schemelor cognitive este una dintre cele mai active domenii ale psihologiei contemporane începând cu a doua jumătate a seco lului XX. Termenul „schemă” este utilizat în psihologie cu sensul de tipar comportamental și de gândire. Studiile demonstrează că schemele reprezintă cadre mentale despre lumea înconjurătoare, în care este stocată experiența anterioară. Pot fi gândite ca principiu de organizare care servește la interpretarea noilor informații despre propria persoană și despre mediul înconjurător. Indivizii sunt capabili să-și orienteze comportamentul în funcție de timp și spațiu și să interpreteze și categorizeze experiențele în structuri cu sens. (Baldwin M.W, 1992) Un număr impunător de studii demonstrează prezența sche melor dezadaptative ca factor cu potențial vulnerabil pentru dezvoltarea problemelor psihologice și psihiatrice. (Young, 2003) Smith et al. au demonstrat o corelație pozitivă între cognițiile disfuncționale și dizabilitate la pacienții cu dureri lombare și că durerea și cognițiile disfuncționale corelează cu depresia la pacienții cu artrită reumatoidă. Se remarcă o asociere semnificativ pozitivă între migrene și hipervigilență și inhibiție și schemele dezadaptative de autopedepsire. (Santos Ribas K.H. et al., 2018) În concluzie, în urma analizei studiilor privind schemele cognitive, acestea au rol în interpretarea evenimentelor nou-apărute și determină acțiunea individului la factorii stresori.