Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 354

Представления о материнстве: особенности репрезентации у девушек старшего подросткового возраста [Articol]
(CEP USM, 2021) Толмач, Ирина
Статья посвящена изучению особенностей представлений о материнстве у девушек старшего подросткового возраста. Представлены результаты исследования образа материнства: «Образ собственной матери» и «Образ себя в роли матери в будущем». Приводится также сравнительный анализ репрезентаций материнства по когни-тивным, эмоциональным и поведенческим аспектам.
VALENȚE INTERDISCIPLINARE DE RE-EVALUARE A RELAȚIEI PERSOANĂ-STAT-DREPT ÎN CONDIȚIILE CRIZEI PANDEMICE
(CEP USM, 2020) Ciobanu, Rodica
În acest articol punem în valoare valențe ale abordărilor interdisciplinare în vederea elaborarii unor perspective de tip integrat asupra relațiilor dintre persoană, stat și drept în condițiile schimbărilor majore ale tiparelor realității sociale actuale, provocate de criza pandemică. Dintr-o perspectivă conjugată, profilăm două formule esențiale, în care se orientează cercetarea: cea a lui homo sapiens, dotat cu rațiune, în calitate de facultate esențială care îl modelează ca personalitate, și în cea a lui homo juridicus, înzestrat cu drepturi și libertăți, conștient de acțiunea sa și capabil de a fi responsabil.
LEARNING COMPLEX SYSTEMS. WHY SOCIAL SCIENCES AND HUMANITIES EDUCATION NEEDS TO INTEGRATE COMPLEXITY
(CEP USM, 2020) Coltea, Andrei-Razvan
Complexity is a paradigm whose relevance is currently expanding beyond the domain of „hard” sciences. Humanities and social sciences could greatly benefit from using it as an antidote to reductionism, as these fields demonstrate a great need of defragmentation and a broader theoretical perspective. The epistemological importance of complexity can hardly be overestimated, yet the education system ignores it to the point where most social science students and young researchers regularly propose simple solutions to describe social issues by using reductive statements and identifying a single source of causation and, even worse, mistaking correlation for causation. Complex systems theory provides powerful conceptual analytical tools, and students should be encouraged to conduct observations, experiments and research to help them build and integrate a complexity based understanding of social and psychological phenomena. This paper attempts to offer a schematic outlook of this theory and its main points, explaining what complex systems are, what are the components of social complex systems and, finally, why it cannot be excluded from any social sciences and humanities undergraduate curriculum.
PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII ȘTIINȚEI ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII
(CEP USM, 2020) Lozovanu, Ecaterina
Lumea nu a fost niciodată atât de deschisă pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică ca în prezent și nici competența umană nu a mai evoluat atât de rapid spre direcții care nu erau apreciate anterior. Ritmul descoperirilor este mai accelerat, deși există domenii științifice în cadrul cărora obiectivele se realizează mai lent și cu eforturi colective considerabile. Cu toate acestea, constatăm că succesele obținute în domeniul științei au avut un impact enorm asupra mentalității oamenilor și ca o consecință au format convingerea ce reflectă știința ca factor dominant în societatea contemporană. O reflecție filosofică asupra procesului de dezvoltare a științei relevă faptul că timp îndelungat științele fizice au fost dominante, iar în ultimii ani asistăm la o dezvoltare fulminantă a biologiei (geneticii), care are nu doar implicații economice, ci și implicații etice de o importanță majoră. Totodată, societatea contemporană a informației și cunoașterii atestă factori indicativi ai unui fenomen inedit numit știința integrativă. Aceasta se proiectează la frontiera integratoare ale domeniului astrofizic, care îmbină procese de constituire a universului ca sistem cuantic (procese ce se plasează dincolo de teoria mecanicii cuantice, dar și de teoria superstrungurilor) și a proceselor vieții, minții și conștiinței. Știința integratoare propune o nouă înțelegere a realității, chiar și a aceleia considerată astăzi pur structurală. Sperăm că teoriile științei integrative vor reflecta asupra realității care include Conștiința ca factor fundamental al Existenței.
STILURILE DE GÂNDIRE – CONŢINUTUL ŞI FUNCŢIA LOR PRAGMATICĂ
(CEP USM, 2020) Rusu, Marinela
În lucrarea de față propunem spre analiză problema stilurilor de gândire şi acţiune, considerată în ultima vreme ca fiind o modalitate practică de optimizare a activităţii profesionale. Cercetările de până acum au fost orientate cu precădere în direcţia evidenţierii potenţialităţilor psihologice şi mai puţin în direcţia reliefării stilurilor propriu-zise de gândire şi acţiune umană. Prin conceptele abordate, vom căuta să subliniem semnificaţia noţiunii de „stil”, varietatea şi eficacitatea stilurilor de gândire cât şi elementele care contribuie în mod direct la apariţia stilului. Conţinutul unui anume stil de gândire nu se constituie doar întrun factor exterior, înzestrat cu o valoare estetică ci, implicit, exercită o anumită influenţă asupra eficacităţii acţiunilor omului. Vorbind de stilul propriu, putem spune că „stilul este omul însuşi”. Aspectul individual se caracterizează nu atât prin trăsături comune ale stilurilor profesionale din domenii diverse de activitate socială, cât mai ales, prin contribuţia individului concret care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, potrivit maximei „omul sfinţeşte locul”.
VALORILE CULTURII NAȚIONALE, BAZĂ ȘI PERSPECTIVĂ PENTRU O REVIGORARE A PROGRESULUI CULTURAL ȘI ECONOMIC
(CEP USM, 2020) Calistru, Rodica
Articolul aduce argumente pentru: ♦ crearea posibilităților de studiere mai profundă de către studenți a identității culturale în vederea cunoaşterii vieţii spirituale a poporului; ♦ competențe culturale necesare fiecărui patriot, ce ar contribui la explicarea unui întreg spectru de fenomene istorice şi culturale ale neamului, ce pot duce la depistarea posibilităților de implicare în creșterea economică a populației băștinașe prin turismul local; ♦ pregătirea și crearea posibilităților de oferire a unor cursuri tematice, ajutorului științifico-practic pentru studenții tuturor specialităților. Scopul acestui comunicat cuprinde trei directive: a) deschiderea pentru viitorii specialiști a unor perspective de pregătire culturală calitativă (argumentată științific, dar și practic), ce ar asigura competențe în depistarea posibilelor căi și mijloace de valorificare a culturii locale, cu perspectiva educației patriotice, deschiderii unor trasee turistice inedite etc.; b) competențe în oferirea ajutorului științifico-practic prin prezentări, traduceri, elaborări de publicații informaționale, publicitare în favoarea promovării ofertelor specifice localității date; c) pregătirea formatorilor locali în domeniul ghidării localnicilor, turiștilor și activităților meșteșugărești de înaltă calitate (posedând pregătire certificată). Motivaţia abordării temei este dată de competența culturală (Codul Educației Capitolul II. Misiunea, idealul şi principiile fundamentale ale educaţiei. Art.5.) necesară, pe care trebuie să o posede fiecare specialist cu studii universitare și importanţa acestor valori pentru existența umană în general și pentru supraviețuirea noastră prin propria cultură (dezvoltarea atitudinală, comportamentală şi cognitivă). Credem că trebuie unite forțele întru sprijinirea conservării patrimoniului național prin crearea bazelor de date (cel puțin digitale) despre ceea ce azi mai este și mâine ar putea să dispară. Este necesar a fi luat sub un control riguros interpretările nefundamentate privind obiceiurile, tradițiile și interpretările simbolistice, pentr a evita kitsch-ul.
ASIGURAREA SECURITĂȚII SPIRITUALE PRIN INSTRUIRE ȘI COMUNICARE
(CEP USM, 2020) Roșca, Ludmila
Învățământul, în special cel umanitar, în sistemul de asigurare vitală al societății are un rol important nu doar în dezvoltarea economică, dar și în asigurarea securității vieții spirituale a cetățenilor și comunității. Învățământul oferă posibilități unice pentru formarea unei personalități integre, caracterizată de verticalitate, competitivă pe piața muncii, atât interne, cât și externe. Învățământul contribuie la reproducerea culturii, a valorilor spirituale ale unui neam. Pericolul crizei spirituale rezidă în invizibilitatea lui. Criza reprezintă un stimul puternic, dacă îl amenință pe om, apare în fața lui ca punct inițial al unei alegeri inevitabile (boală, război, epidemie, pandemie). În astfel de situații se schimbă tabloul lumii, sunt mobilizate toate resursele disponibile, care salvează deseori organismul social de la dispariție. Cu regret, în timpul crizelor opunerea uneori întârzie, iar degradarea culturii capătă un caracter ireversibil, care conduce la o catastrofă asemănătoare celei din Rusia (1917), Germania (1930). Autorul supune analizei potențialul cognitiv, creativ al omului contemporan, capacitatea lui de a răspunde adecvat provocărilor timpului, de a reacționa la criza spiritualității, a culturii. Securitatea spirituală reprezintă ansamblul cauzelor care permite unui subiect social (cultura, societatea) să-și păstreze parametrii vitali în limitele, normele istorice. Ieșirea în afara acestora sub influența diverșilor factori: culturali, normativi, valorici, conduce la o catastrofă națională. În scopul neadmiterii unei astfel de situații, autorul propune să medităm asupra fenomenelor: securitatea spirituală, sănătatea mintală, în afara cărora orice strategie de supraviețuire, orice program de dezvoltare durabilă sunt lipsite de sens.
METAFORIZAREA ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII
(CEP USM, 2020) Ursu, Cristina
Utilizarea infinitivului lung metaforizare deplasează accentul de pe rezultat pe proces. Dezvoltarea personală este și ea un proces căruia vrem să-i atribuim facultatea de „a metaforiza”, și nu doar atât, ci „a metaforiza bine”, în alte cuvinte, a vedea până și cele mai ascunse asemănări întru redescoperirea realității. O euristică care deconstruiește, pentru a construi o nouă ordine inventivă a lucrurilor prin travaliul mișcării (epiphora). Această ultimă noțiune deschide o informație nouă, perplexă, o informație care ar putea contribui la dezvoltarea abilităților cognitive și afective. Cu toate că figura semantică a metaforei e condamnată uneori ca sofism sau e întrevăzută drept un simplu ornament discursiv, relaționăm mecanismul metaforizării cu conceptul de dezvoltare personală. Pe lângă funcțiile retorică în lumea elocinței și cea poetică în lumea tragediei, putem să-i atribuim și o funcție de dezvoltare personală în vederea practicării abilității de a relaționa lucruri în baza unor asemănări originale, individuale, bazate pe propria experiență, sustrase banalității și uzajului curent? Funcție de a umple o lacună semantică în ipostaza ontologică a omului. În timp ce metafora este „transferul asupra unui lucru al unui nume ce desemnează alt lucru, transfer sau al genului asupra speciei, sau al speciei asupra genului, sau al speciei asupra speciei, sau conform raportului de anologie”, aceasta survine într-o ordine deja cunoscută, conform relațiilor de subordonare, coordonare, proporționalitate sau egalitate de raporturi. Aceste raporturi între elementele constitutive ale metaforei desemnează organizarea concepției noastre despre lucruri, le ierarhizează și, astfel, ne punem întrebarea în ce mod procesul de creare a metaforelor, interacțiunea vie dintre elemente într-un transfer însuflețit de semnificație contribuie de dezvoltarea autentică a sinelui în lume?
ROLUL DISCURSULUI CIVIC ÎN EDUCAȚIA PENTRU SOCIETATE
(CEP USM, 2020) Dodul, Dumitru
Marcând aproape decisiv ştiințele socio-umane, rolul discursului civic în educația pentru societate este un subiect amplu, dezbătut şi supus permanent re/conceptualizării. Trăim într-o realitate în care pandemia a afectat semnificativ comunitatea umană sub aspect economic, social politic şi cultural, agravând inegalitățile sociale, inclusiv în sistemul educațional. Această situație a creat bariere pentru participarea la procesul educațional, în primul rând, a persoanelor din categoriile sociale dezavantajate, ținând cont de faptul că şcoala reprezintă în același timp spațiul pentru educaţie academică, cât şi cadru pentru învăţarea abilităților sociale, emoţionale, de cooperare şi sprijin social. Atunci când majoritatea activităților didactice au fost transferate în mediul online este necesar să abordăm şi problema an/alfabetismului, a educației digitale, dar și avantajele digitalizării administrației publice. Devine imperativ valorificarea posibilităților instituțiilor din comunitate, utilizarea rațională a tehnologiilor de învățare online și implicarea imparțială a mijloacelor mass-media în reflectarea problemelor existente, acestea fiind o oportunitate pentru situațiile de criză. În acest context complex, reafirmăm rolul societății civile, prin însăși raţiunea propriei existenţe, care exprimă viziuni și deziderate cu referire la politicile publice, la legi și ordonanțe de urgență – viziuni exprimate, în unele cazuri, prin critica forțelor politice de la putere. Situaţii în care doar societatea democratică garantează libertatea de exprimare – unul dintre principiile care asigură/motivează implicarea cetățenilor în viața comunității.
DIFERENȚE SOCIO-DEMOGRAFICE ALE TINERILOR ÎN AFARA SISTEMULUI DE EDUCAȚIE, OCUPARE SAU FORMARE (NEET)
(CEP USM, 2020) Crîșmaru, Mariana
Accesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate pentru Republica Moldova. Indicatorul NEET abordează vulnerabilitatea în rândul tinerilor şi este folosit pentru a măsura nivelul de marginalizare și neangajament. În articol sunt examinate tendințele și caracteristicile socio-demografice ale tinerilor NEET, în baza unei abordări complexe de cercetare, care a inclus analiza datelor statistice, analiza datelor secundare ale anchetei de tranziție de la școală la muncă şi interviuri aprofundate cu tinerii NEET. Potrivit datelor statistice oficiale, ponderea tinerilor NEET în Moldova este ridicată, aproximativ o treime din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sunt în afara unei forme de instruire sau pregătire profesională, precum și în afara pieței muncii. Cercetarea a relevat probleme sistemice care favorizează menținerea pentru o perioadă lungă de timp a unei rate NEET ridicate, în ciuda reducerii numărului de tineri din această categorie de vârstă. Se atestată un decalaj de gen al indicatorului NEET, ce evidențiază lipsa oportunităților pentru femei de a se integra pe piața muncii, chiar dacă au un nivel de educație mai ridicat decât bărbații. De asemenea, există disparități substanțiale între urban și cel rural, explicate în principal prin lipsa acută de locuri de muncă în zonele rurale.