Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item AUTOAPRECIEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ȘI A GRADULUI DE AUTODESERVIRE AL PERSOANELOR VÂRSTNICE (ÎN BAZA STUDIULUI REALIZAT ÎN R. STRĂȘENI)(CEP USM, 2022-11-29) Salcuțan, LilianaAcest articol are scopul de a analiza gradul de autoapreciere a stării de sănătate și a gradului de autodeservire al vârstnicilor pentru a putea beneficia de servicii sociomedicale, fapt ce le-ar putea oferi capacități depline prin respectarea drepturilor la o viață decentă în societate. Adesea din imposibilitățile și grijile vieții sociale persoanele vârstnice nu-și pot determina gradul propriu de autodeservire și nici de autoapreciere a stării de sănătate, deoarece o dată cu înaintarea în vârstă ea se înrăutățește. Conform datelor prezentate de GGS UNFPA, 52,3% din populația Republicii Moldova își percep starea de sănătate fiind foarte bună sau bună, iar 38,2% o consideră satisfăcătoare și doar 9,5% rea sau foarte rea. Pentru populația vârstnică, problemele de sănătate ale cărora, sunt din ce în ce mai complicate având o situație destul de fragilă o dată cu înaintarea în vârstă, starea de sănătate și capacitatea de autodeservire devin factori esențiali pentru pensionari, care vor putea deveni beneficiari ai unor servicii sociale (de ex., de îngrijire la domiciliu). Pentru a fi îmbunătățită capacitatea de autodeservire și autoapreciere a stării de sănătate trebuie să fie promovat pe larg conceptul de îmbătrânire al populației ceea ce va reduce din segregarea vârstelor în societatea noastră, diminuând astfel tensiunea dintre generații, manifestată adesea prin ageism și discriminare. Adresarea tardivă și incapacitatea de deplasare spre serviciile medicale și sociale primare devin factori ce reduc capacitatea de autodeservire și starea de autoapreciere a stării de sănătate. Pentru aceste categorii de vârstnici se prestează servicii de îngrijire.Item STIMA DE SINE – INDICATORUL ADAPTĂRII SOCIALE A SENIORILOR(CEP USM, 2024) Salcuțan, LilianaMajor changes in Moldovan society have recently begun to reflect the consequences of ageing on various population groups, including senior citizens. The proportion of people aged 65 and over increased between 2014 and 2020 from 10.9% to 14.4%. Self-esteem, becomes a stable indicator in ensuring the social adaptation of seniors in social life. This term is among the terms “self-esteem” and “self-confidence”, which originate in the formation of the “I-ness” of each personality, which is built, internalised and strengthened only through interaction with other members of society.Item PERCEPȚII, ATUTUDINI ȘI OPINII ALE PERSOANELOR VÂRSTNICE FAȚĂ DE PROCESUL ÎMBĂTRÂNIRII(CEP USM, 2022-11-10) Salcuțan, LilianaItem CRIZA VÂRSTEI A TREIA: PROBLEME ȘI SOLUȚII(CEP USM, 2018) Salcuțan, LilianaProcesul de tranziţie la economia de piaţă a amplificat şi a aprofundat şi mai mult problemele socioeconomice, inclusiv: s-a înrăutăţit cu mult nivelul de trai al populaţiei, au apărut fenomenele sărăcie, şomajul latent, diferenţierea socială a devenit mai accentuată, s-au înrăutăţit condiţiile locative, s-a redus accesul la serviciile medicale, educaţionale şi sociale etc., probleme care, la rândul lor, au influenţat negativ procesele demografice. Ca proces individualizat, îmbătrânirea este un concept care include schimbările fizice ale organismului uman după viața adultă, schimbările psihologice produse individual și capacitățile mintale, precum și schimbările modului în care persoana este percepută în societate, în ceea ce așteaptă ea și în ceea ce se așteaptă de la ea, fiind astfel un fenomen multidimensional, afectând persoana din punct de vedere biologic, psihologic, social. Procesul îmbătrânirii este rezultatul unor fenomene complexe ce imprimă modificări continue şi ireversibile în structura organismului, care în a doua jumătate a vieţii antrenează o scădere a capacităţii de adaptare a individului la mediu printr-o creştere a sensibilităţii şi vulnerabilităţii acestuia faţă de factorii perturbatori ai mediului social. Asocierea proceselor naturale de involuţie cu bolile cronice creează apariţia unor probleme relaționale și familiale deficitare pentru acestea, transformându-le în una dintre grupele de risc cel mai sporit de îmbolnăvire, cauzate fiind de incapacitatea de a se adapta schimbărilor vieţii sociale, lucru adesea manifestat prin criza vârstei a treia. Scopul acestui articol este de a identifica particularitățile psihosociale ale crizei vârstei a treia, fiind propuse metode practice de lucru: pregătirea cetățenilor pentru procesul pensionării, consilierea individuală și de grup a persoanelor care au fost absorbite de viața profesională sau familială, ceea ce nu le-a permis să-și reactualizeze propria personalitate. În practica asistențială, aceste tehnici nu pot fi realizate, cauza fiind nedorința și nepregătirea profesioniștilor pentru a lucra cu persoanele vârstnice, care devin în ultimul timp unul dintre grupurile cele mai numeroase. În concluzie vom menționa că unii vârstnici, nefiind pregătiți de a se pensiona, pășesc în acest stadiu încrezuți, nefiind susținuți de nimeni, iar alții au nevoie de îndrumarea profesioniștilor (psihologi, asistenți sociali profesioniști) pentru a reduce criza vârstei a treia.