Facultatea Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială / Faculty of Psychology, Educational Sciences, Sociology and Social Work
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13
Browse
4 results
Search Results
Item SENSURI PRAGMATISTE ALE DEZVOLTĂRII PERSONALE(CEP USM, 2020) Bogatu, EugeniaPe parcursul timpului au fost create un șir de interogații, problematizări, tematizări în raport cu ființa umană. În miezul acestor interogații se regăsește un context în care coexistă mai multe soluții cu privire la dezvoltarea ființei umane. Toate aceste presupoziții sunt pentru a-i reda omului autenticitatea. Condiția noastră umană se naște din contactul cu alteritatea. Faptul de a fi în lume reprezintă o stare de deschidere, adică o ipostază ontologică ce conține propriile sale structuri existențiale. Devenirea ca experiență poate fi înțeleasă ca un proces continuu al schimbării și permanenței. Faptele concrete ale experienței desemnează trăsături transcendentale ale idealului dezvoltării umane. În contextul pragmatist se regăsesc într-un tot unitar: experiența și educația, educația și gândirea, gândirea și cunoașterea. Pentru ca ființa umană să aibă o experiență valoroasă trebuie să se gândească la valoarea mijloacelor prin care își va atinge scopul, precum și la consecințele probabile ce vor rezulta din această experiență. Gândirea este prin ea însăși metoda unei experiențe educative. Mediul educațional, în conformitate cu viziunea reprezentanților filosofiei pragmatiste, trebuie să ofere situații reale care solicită gândirea. Stările de autenticitate pot fi considerate ca trăiri sau experiențe creatoare ale ființei umane. Sensurile stărilor de autenticitate ale finței umane sunt redate, implicit, de dominanta etică, manifestându-se ca dorință metafizică de Ceilalți.Item ASPECTE PRAGMATICE ALE EDUCAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA : PERSPECTIVE ALE GÂNDIRII CRITICE(CEP USM, 2022) Bogatu, EugeniaNe propunem să analizăm contextul instituțional și modalitățile în conformitate cu care se desfășoară, după anii 1990, educația socială în Republica Moldova. În perioada post-sovietică, învățământul din Republica Moldova a trecut și trece prin metamorfoze continui, implicit și la capitolul educație socială. Astfel, în învățământul de la ciclul primar, gimnazial, liceal în toți acești ani elevii au studiat mai multe discipline la începutul perioadei post-sovietice - Noi și legea, după anii 2001 – Educația civică, iar începând cu 2018 – Educația pentru societate. Toate aceste discipline au menirea să formeze actualii și viitorii cetățeni ai Republicii Moldova. Pentru a identifica care este starea de lucruri ce vizează predarea educației sociale în învățământul din Republica Moldova am realizat o cercetare calitativă privind disciplinele Dezvoltarea personală și Educație pentru societate, predate elevilor din ciclul liceal. Un factor determinant, pe care îl evidențiem în studiul nostru, îl reprezintă faptul că o importanță majoră o au rațiunile pragmatice, și în special contribuțiile aduse de pragmatismul american (Peirce, James, Dewey) de care trebuie să se țină cont în predarea educației sociale în instituțiile de învățământ. De exemplu, Dewey, autorul lucrării Pshologia și pedagogia gândirii face o distincție între logic și psihologic – valabilă și azi. De aspectul logic țin ideile fixate în cultură prin concepții, legi (inducție, deducție, raționament, concret-abstract etc); de latura psihologică țin aspectele anterioare ale educației, legate de formarea motivației. Acțiunile eficiente, atât de importante pentru contextul social, sunt determinate în sensul cel mai direct de raționalitate și gândire critică. Iar gândirea critică autentică, din punct de vedere pragmatic este dezvoltată prin intermediul dinamicii reflecției filosofice. În instituțiile de învățământ din Republica Moldova reflecția filosofică ar putea fi dezvoltată atât în contextul studierii eticii, logicii și filosofiei pentru copii, cât și în cadrul celorlalte discipline umaniste studiate de către elevi.Item THE REASON AND PRAGMATIC KNOWLEDGE: RETRIEVING THE INTEGRATIVE MEANING(UTM, 2022) Bogatu, EugeniaThe article discusses the social responsibility of scientists in the context of practical work. Knowledge has a major role, both in the development of an individual and of society as a whole. Today's society is a society of knowledge. Knowledge cannot evolve separately from information. The amount and quality of information depends to a large extent on its processing by artificial intelligence. The involvement of knowledge in the field of artificial intelligence is not possible without critical thinking. A knowledge society is not perceived without the involvement of researchers. They are the ones who promote and develop scientific knowledge. This type of knowledge is found in all areas of society.Item ÎNȚELEGEREA – MOD INTEGRATOR DE A FI AL EDUCAȚIEI(CEP USM, 2021) Bogatu, Eugenia