Browsing by Author "Zanoci, Aurel"

Now showing 1 - 20 of 47

DE ASUPRA TRECUTULUI. EXEMPLE DE ARHEOLOGIE AERIANĂ LA SITURILE EPOCII FIERULUI DIN REGIUNEA NISTRULUI DE MIJLOC
(CEP USM, 2023-05-26) Zanoci, Aurel; Sprincean, Veaceslav; Băț, Mihail
CERCETĂRI ARHEOLOGICE LA POARTA DE NORD A CETĂȚII SAHARNA MARE
(Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, 2021) Zanoci, Aurel; Băţ, Mihail
The Saharna Mare hillfort is known in the literature thanks to the systematic archaeological investigations carried out by G. Smirnov in 1946-1947 and by the Moldova State University team in 2001-2020. As a result of the research, it was found that the fortification with an area of about 6 hectares was surrounded by a system consisting of several defensive features. On the western side, a “wall” of wood, earth and stones was built, with an adjoining ditch, in front of which there were three semicircular bastions. The north, east and south sides were protected by the same “wall”, only of a smaller size. Recently, on the northern side of the fortification, in the defensive “wall” a gap was discovered, about 9 m wide, which was interpreted as an access path to the hillfort. About 5 m east of the gate, a bastion was found, the remains of which have a semicircular shape of 11×6 m. As a result of archaeological research in 2020, it was established that the “wall” of the bastion had a “base” about 1.6 m wide, consisting of two linings made of stone blocks, the space between which was filled with earth. On this structure, a double rampart was built, consisting of two timber frameworks. The space between which was filled with earth and stones. Inside the bastion, which had a semicircular shape with dimensions of 6×3 m, a storage pit was found, dug in the limestone rock. Artifacts found in the remains of the rampart, as well as inside the bastion, indicate that it functioned simultaneously with the entire defensive system of the Saharna Mare hillfort and was built by the end of the 4th century BC.
CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE ÎN SITURILE ARHEOLOGICE DIN SECOLELE IV-III A. CHR. DIN PREAJMA LOCALITĂTII COGÂLNICENI (RAIONUL REZINA, REPUBLICA MOLDOVA)
(2022) Zanoci, Aurel; Băț, Mihail; Asăndulesei, Andrei; Sochircă, Vitalie; Tencariu, Adrian-Felix; Nagacevschi, Tatiana
În spațiul est-carpatic, în urma cercetărilor arheologice, au fost documentate numeroase situri arheologice atribuite comunităților getice din sec. IV-III a. Chr. De regulă, acestea erau concentrate în „aglomerări”, care constau din fortificații, așezări deschise și, mai rar, necropole. O asemenea „aglomerare” a fost cercetată recent în preajma satului Cogâlniceni, raionul Rezina, Republica Moldova. Aici, într-un cadru natural favorabil, au funcționat patru așezări și o fortificație, care, conform materialelor recuperate, pot fi încadrate în sec. IV-III a. Chr. O atenție sporită în procesul de cercetare a fost acordată fortificației din punctul „Cetățuie”, unde au fost realizate prospecțiuni aeriene și măsurători geofizice, precum și un sondaj arheologic. Rezultatele obținute au demonstrat caracterul de „refugiu” al acestei fortificații, care putea adăposti, în caz de pericol, comunitățile din așezările deschise din preajmă.
CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE LA SITUL DIN EPOCA FIERULUI SAHARNA MARE / „DEALUL MĂNĂSTIRII”
(2018) Zanoci, Aurel; Rafailă-Stanc, Simina Margareta; Nagacevschi, Tatiana; Sochircă, Vitalie
Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, amplasat pe un promontoriu ce face parte din terasa înaltă a malului drept al Nistrului, a fost cercetat pe parcursul mai multor campanii arheologice, pe o suprafaţă totală de 2658 m2 . În urma acestor investigaţii s-a stabilit perindarea pe promontoriul Saharna Mare a mai multor fortificaţii şi aşezări deschise, care se încadrează în intervalul de timp cuprins între a doua jumătate a sec. XII şi sec. III a. Chr. În anul 2017, având ca reper harta magnetometrică a sitului, cercetările s-au axat pe investigarea unei porţiuni a aşezării, unde au fost identificate anomalii pozitive ce denotă prezenţa unor structuri arse. Ca urmare au fost descoperite cinci construcţii, 11 gropi menajere, precum şi un bogat şi variat inventar arheologic. De asemenea, din secţiune (29/2017) au fost recoltate 1396 resturi faunistice şi au fost prelevate probe de sol, care au fost analizate de specialiştii în domeniu de la Facultăţile de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a Universităţii de Stat din Moldova.
CERCETĂRI INTERDISCIPLINARE LA SITUL DIN EPOCA FIERULUI SAHARNA MARE /„DEALUL MĂNĂSTIRII”
(Cluj-Napoca, Editura Mega, 2017-07-13) Zanoci, Aurel; Rafailă-Stanc, Simina Margareta; Nagacevschi, Tatiana; Sochircă, Vitalie
Situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, amplasat pe un promontoriu ce face parte din terasa înaltă a malului drept al Nistrului, a fost cercetat pe parcursul mai multor campanii arheologice, pe o suprafaţă totală de 2658 m2. În urma acestor investigaţii s-a stabilit perindarea pe promontoriul Saharna Mare a mai multor fortificaţii şi aşezări deschise, care se încadrează în intervalul de timp cuprins între a doua jumătate a sec. XII şi sec. III a. Chr. În anul 2017, având ca reper harta magnetometrică a sitului, cercetările s-au axat pe investigarea unei porţiuni a aşezării, unde au fost identificate anomalii pozitive ce denotă prezenţa unor structuri arse. Ca urmare au fost descoperite cinci construcţii, 11 gropi menajere, precum şi un bogat şi variat inventar arheologic. De asemenea, din secţiune (29/2017) au fost recoltate 1396 resturi faunistice şi au fost prelevate probe de sol, care au fost analizate de specialiştii în domeniu de la Facultăţile de Biologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a Universităţii de Stat din Moldova.
CERCETĂRI PERIEGHETICE ÎN PREAJMA SATULUI DOBRUȘA, RAIONUL ȘOLDĂNEȘTI
(CEP USM, 2023-05-26) Zanoci, Aurel; Cuculescu, Daniel; Băț, Mihail; Serbinov, Sergiu; Chitic, Vladimir; Dulgher, Victor; Condrea, Dumitru
CERCETĂRI PERIEGHETICE ÎN PREAJMA SATULUI SOCOLA, RAIONUL ȘOLDĂNEȘTI
(CEP USM, 2022-05-27) Zanoci, Aurel; Băț, Mihail; Dulgher, Victor; Chitic, Vladimir; Cuculescu, Daniel
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE LA SITUL TRACO-GETIC SAHARNA „LA ŞANŢ” (CAMPANIA 2006)
(2007) Zanoci, Aurel; Băţ, Mihail
During the archeological researches conducted near Saharna and Saharna Noua villages a new fortified settlement was discovered – Saharna “La Şanţ”. It is located eastward of the fortified settlement Saharna Mare, on the steep bank of a deep ravine (fig. 1/1). The site of ancient settlement is semi-oval shaped, 180×65 m in size (fig. 1/2).The settlement was protected by the steep bank of the ravine on the north side and by a defence construction on the west, east and south sides. Five household pits containing various ceramic material (fig. 2; 3) were discovered following archeological researches conducted in 2006. Four spinning spindles, fragment of a stone grain grater and numerous fragments of ceramic vessels were discovered in the cultural layer of the settlement (fig. 4-6). The discovered inventory can be dated with the 6 th -3rd c. BC.
COLECȚIA DE CERAMICĂ DE LA BUTUCENI DIN FONDURILE MUZEULUI NAȚIONAL DE ISTORIE A MOLDOVEI
(Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, 2017) Zanoci, Aurel; Mateevici, Natalia
In 2006, a collection of ceramic objects from the archeological excavations of the Getae fortress of Butuceni, which had been carried out by G. Smirnov in 1947-1949, was transferred to the National Museum of History of Moldova. In the museum, the collection was processed, and the vessels, which were amenable to reconstruction, were restored by specialists of the institution. Thus, 18 hand-shaped and three wheel-made vessels are currently available for research, as well as nine stamps of Greek amphorae. In this article, in the form of a catalog, the restored vessels and amphora stamps are described.The introduction into the scientifi c circulation of the vessels discovered in Butuceni in 1947-1949 will replenish the rich archaeological fi nds from this site, already known after the excavations of 1983-2000, as well as in recent years.
COMUNITĂŢILE SEDENTARE DIN SEC. IV-III A. CHR. ÎN BAZINUL NISTRULUI MIJLOCIU ŞI INFERIOR
(CEP USM, 2018-04-28) Zanoci, Aurel
CONSIDERAŢII PRIVIND STUDIUL PEDOLOGIC AL SITURILOR ARHEOLOGICE DIN AREALUL SAHARNA, RAIONUL REZINA
(2018) Sochircă, Vitalie; Zanoci, Aurel; Nagacevschi, Tatiana; Niculiţă, Ion; Băţ, Mihail
În articol sunt evaluate componentele naturale (în special solul) din perimetrul siturilor arheologice Saharna „Ţiglău” şi Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” din localitatea Saharna, raionul Rezina. Cercetarea a avut drept scop reconstituirea condiţiilor naturale în care au activat comunităţile din aceste aşezări în perioada cuprinsă între sfârşitul sec. XII şi sec. III a. Chr.
CONSIDERAŢII PRIVIND STUDIUL PEDOLOGIC AL SITURILOR ARHEOLOGICE DIN AREALUL SAHARNA, RAIONUL REZINA
(2018) Sochircă, Vitalie; Zanoci, Aurel; Nagacevschi, Tatiana; Niculiță, Ion; Băț, Mihail
În articol sunt evaluate componentele naturale (în special solul) din perimetrul siturilor arheologice Saharna „Ţiglău” şi Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” din localitatea Saharna, raionul Rezina. Cercetarea a avut drept scop reconstituirea condiţiilor naturale în care au activat comunităţile din aceste aşezări în perioada cuprinsă între sfârşitul sec. XII şi sec. III a. Chr.
CONSTRUCŢII DE SUPRAFAŢĂ DIN SITURILE DE LA SAHARNA
(2008) Niculiţă, Ion; Zanoci, Aurel; Arnăut, Tudor
Several Iron Age monuments are known in the village of Saharna, Rezina region. For a few years planned archeo- logical research had been conducted in three of them: Saharna Mică, Saharna Mare and Saharna “La Şanţ”. In the course of research, it was established that Saharna Mare stony cape was first settled in the end of the 12th century B.C. In the 11th century B.C. an unfortified settlement existed here. By the end of this century or at the end of the next century, it was abandoned and the population moved to another area. As evidenced by the archaeological materials Saharna Mică cape was resettled by the 7 th century B.C. The most intensive economic development the settlement reached in the 6 th -5 th centuries B.C., and military development by the 4 th -3d centuries B.C. when it was fortified by a complicated system of fortified structures. On the ground of research conducted on the territory of the Saharna Mare settlement it was established that in the 6th -5 th centuries B.C. it occupied a considerable part of the cape and reached its peak of development in the 4 th -3d centuries B.C. According to the archeological materials, the fortified settlement of Saharna “La Şanţ” was established in the 7 th -6th centuries B.C., and later in the 5 th -4th centuries B.C. it was already fortified by a wooden-earthen structure. Follow-up studies will allow us to more accurately determine the time when the settlements were settled and then abandoned.
DESPRE OLĂRITUL CULTURII COZIA-SAHARNA (ÎN BAZA DESCOPERIRILOR DIN BAZINUL NISTRULUI MIJLOCIU)
(Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices, 2021) Băț, Mihail; Zanoci, Aurel
FORTIFI CATIONS AND OPEN SETTLEMENTS OF THE 1ST MILLENNIUM BC IN THE MICRO-ZONE OF HORODISTE-TIPOVA
(2014) Zanoci, Aurel; Niculiţă, Ion; Băţ, Mihail
În partea de sud a regiunii Nistrului Mijlociu, în preajma localităţilor Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina, se conturează un spaţiu cu suprafaţa de cca 6 km 2 , unde au fost evidenţiate mai multe situri arheologice, atribuite epocii fierului. Ca urmare a studierii ortofotoplanurilor, a cercetărilor perieghetice şi sondajelor arheologice în această microzonă a fost atestată o „aglomeraţie” de situri, compusă din şapte fortificaţii şi patru aşezări civile (fig. 2), atribuite două orizonturi culturale – hallstattian timpuriu şi traco-getic. Orizontul hallstattian timpuriu, de tip Cozia-Saharna, este reprezentat de o fortificaţie (citadela de la Horodişte „La Şanţ”) şi două aşezări deschise (Horodişte „Groapa Turcului” şi Ţipova II). Cel traco-getic este documentat prin şapte fortificaţii (Horodişte „La Cot”, Horodişte „La Şanţ”, Buciuşca II, Ţipova III etc.) şi două aşezări deschise (Buciuşca IV şi Buciuşca V). Dintre fortificaţiile traco-getice se evidenţiază cea de la Horodişte „La Cot”, care se deosebeşte de restul prin suprafaţa considerabilă (cca 28 ha), complexitatea sistemului defensiv, precum şi prin poziţia strategică pe care o ocupă în microzona Horodişte-Ţipova. Plecând de la aceste observaţii, la nivelul actual de cercetare, se poate presupune că cetatea Horodişte „La Cot” a îndeplinit funcţiile unui „centru” economic, administrativ etc. pentru comunităţile din regiune.
FORTIFICATIONS AND OPEN SETTLEMENTS OF THE 1ST MILLENNIUM BC IN THE MICRO-ZONE OF HORODISTE-TIPOVA
(Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015) Zanoci, Aurel; Niculiță, Ion; Băț, Mihail
În partea de sud a regiunii Nistrului Mijlociu, în preajma localităţilor Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina, se conturează un spaţiu cu suprafaţa de cca 6 km2 , unde au fost evidenţiate mai multe situri arheologice, atribuite epocii fi erului. Ca urmare a studierii ortofotoplanurilor, a cercetărilor perieghetice şi sondajelor arheologice în această microzonă a fost atestată o „aglomeraţie” de situri, compusă din şapte fortifi caţii şi patru aşezări civile (fi g. 2), atribuite două orizonturi culturale – hallstattian timpuriu şi traco-getic. Orizontul hallstattian timpuriu, de tip Cozia-Saharna, este reprezentat de o fortifi caţie (citadela de la Horodişte „La Şanţ”) şi două aşezări deschise (Horodişte „Groapa Turcului” şi Ţipova II). Cel traco-getic este documentat prin şapte fortifi caţii (Horodişte „La Cot”, Horodişte „La Şanţ”, Buciuşca II, Ţipova III etc.) şi două aşezări deschise (Buciuşca IV şi Buciuşca V). Dintre fortifi caţiile traco-getice se evidenţiază cea de la Horodişte „La Cot”, care se deosebeşte de restul prin suprafaţa considerabilă (cca 28 ha), complexitatea sistemului defensiv, precum şi prin poziţia strategică pe care o ocupă în microzona Horodişte-Ţipova. Plecând de la aceste observaţii, la nivelul actual de cercetare, se poate presupune că cetatea Horodişte „La Cot” a îndeplinit funcţiile unui „centru” economic, administrativ etc. pentru comunităţile din regiune.
HABITATUL GETIC ÎN ZONA SATULUI SOCOLA (RAIONUL ȘOLDĂNEȘTI, REPUBLICA MOLDOVA)
(2022) Zanoci, Aurel; Băț, Mihail; Sochircă, Vitalie; Dulgher, Victor; Chitic, Vladimir; Cuculescu, Daniel
Until recently, on the high terrace of the Dniester in the area of Socola village, only one site with traces of Iron Age habitation was known (point “Craina”). In the spring of 2022, a team of researchers from the Ion Niculiță Archaeological Center of the Moldova State University carried out new field surveys in the area, which resulted in the discovery of three more Late Iron Age sites. Thus, two fortifications (Socola III and Socola IV) with settlements in the immediate vicinity were discovered on the two promontories that rise above the Dniester riverbed by about 150-160 m. Two other settlements, Socola I “Craina” and Socola V, are located to the west, at a distance of about 1.40 km and 2.50 km, respectively. As a result of surface surveys, materials, especially pottery sherds, characteristic of the Getic culture were collected from the surface of the sites, which makes it possible to attribute this “agglomeration” of settlements to the 4 th-3rd centuries BC. Such an arrangement of fortifications and nearby settlements dating back to that period is often found in the Middle Dniester Basin, especially in the Saharna microregion.
ÎN CĂUTAREA VESTIGIILOR UNEI FORTIFICAŢII PREISTORICE – ECHIMĂUŢI II
(CEP USM, 2021-06-04) Zanoci, Aurel; Serbinov, Sergiu; Chitic, Vladimir
INVESTIGAȚII GEOFIZICE ȘI ARHEOLOGICE ÎN SITUL DIN EPOCA FIERULUI SAHARNA/„RUDE”, RAIONUL REZINA
(2020) Zanoci, Aurel; Asăndulesei, Andrei; Băţ, Mihail; Tencariu, Felix-Adrian
INVESTIGAŢIILE ARHEOLOGICE LA AŞEZAREA TRACO-GETICĂ SAHARNA „LA ŞANŢ” (CAMPANIA 2007)
(2008) Zanoci, Aurel; Băţ, Mihail
Archaeological researches at the site of Saharna „La Şanţ” (situated near Saharna and Saharna Nouă villages, Rezina region) were continued in 2007. The excavations covered an area of 140 m² and yielded four household pits containing varied ceramic material. The occupation layer of the settlement was 0,4-0,9 m thick and contained a fragment of a iron spearhead, a bronze three-bladed arrowhead, stone implements, bones, clay and numerous fragments of pottery. The excavated objects allow to suppose the existence of two cultural-chronological horizons dating back to the early Hallstatt period – the “Cozia-Saharna” culture and the Thraco-Getian period (7th/6th to 3d c. B.C.).