Browsing by Author "Zamfirache, Maria-Magdalena"

Now showing 1 - 2 of 2

Efectele ceriului asupra germinării și creșterii inițiale Ocimum basilicum L. [Articol]
(Artpoligraf, 2015) Burducea, Marian; Lobiuc, Andrei; Jigău, Gheorghe; Zamfirache, Maria-Magdalena
În prezenta lucrare au fost investigate efectele ceriului asupra germinației și creșterii la doua soiuri de busuioc, Genovese și Red Rubin. Busuiocul, este o plantă aromată, larg utilizată în bucătărie, parfumerie și medicina tradițională, prezentând multiple proprietăți bioactive. Ceriu nu este esențial pentru plante, unele studii aratând o posibilă utilizare în agricultură în concentrații mici, pe de altă parte acest element fiind toxic plantelor în concentrații ridicate. Condițiile de germinare și creștere au fost uniforme (fotoperioadă 12h/12h, temperatură 22-24°C), în plăci Petri (câte 25 de semințe) cu hârtie de filtru umectată cu soluții de ceriu (de concentrații 10, 20, 50, 200 și 400 mg/l) respectiv cu apă distilată, fiind realizate câte 3 replicații pentru fiecare variantă. Numărul de semințe germinate a fost înregistrat timp de 192 h, dupa acest interval măsurându-se lungimea radiculei, a hipocotilului și biomasa proaspătă la plantulele de busuioc. Datele au fost prelucrate statistic prin testul Anova unifactorial urmat de testul Tukey. Procentajul de germinație nu a fost influențat semnificativ de concentrațiile de ceriu utilizate la nici unul din soiuri, după 8 zile de la începerea experimentului. În ceea ce privește creșterea plantulelor de busuioc, lungimea radiculei a fost redusă semnificativ cu 1-86% la soiul Genovese și cu 19-76% la soiul Red Rubin la20-400 mg/l Ce. Lungimea hipocotilului a fost redusă semnificativ la 200 și 400 mg/l Ce la soiul Genovese (pana la 45%), la soiul Red Rubin creșterea hipocotilului a fost stimulată la 10 mg/l Ce și redusă semnificativ la 200 și 400 mg/l (până la 22%). Masa proaspătă a fost redusă semnificativ doar la soiul Genovese la 200 și 400 mg/l Ce. Rezultatele obținute indică posibilitatea testării efectelor tratamentelor în conditii naturale pentru stabilirea potențialului stimulator al ceriului și al celui de fitoremediere a busuiocului.
Mecanisme utilizate de bacteriile din rizosfera plantelor de Phaseolus Coccineus L. pentru solubilizarea fosfatului tricalcic [Articol]
(Artpoligraf, 2015) Mihalache, Gabriela; Zamfirache, Maria-Magdalena; Ștefan, Marius; Șalaru, Victor
Introducere. Fosforul (P) reprezintă unul dintre nutrienţii esenţiali creşterii şi dezvoltării plantelor, dar care se găseşte în sol în cantităţi limitate şi sub forme insolubile. Responsabile de solubilizarea fosfaţilor anorganici insolubili sunt microorganismele, în special bacteriile din rizosferă, care utilizează o serie de mecanisme precum acidifierea mediului, sinteza fosfatazelor etc. Materiale şi metode. Tulpinile bacteriene testate pentru capacitatea de solubilizare a P insolubil au fost izolate din rizosfera plantelor de fasole mare, cultivate în cadrul Fermei Experimentale a USAMV Iaşi. Potenţialul solubilizator al izolatelor a fost testat atât calitativ, utilizând mediul Pikovskaya (sursă de P insolubil – Ca3(PO4)2), cât şi cantitativ, în bulion PVK (Nautiyal, 1999). Identificarea mecanismelor utilizate de tulpinile rizobacteriene pentru solubilizarea P s-a realizat prin: măsurarea pH-ului mediului de cultură, determinarea activităţii fosfatazei acide şi alcaline (Jumba şi Tabatai, 1988), identificarea acizilor organici eliberaţi în mediul de cultură (prin analiză HPLC).Rezultate şi discuţii. Din cele 25 de tulpini bacteriene izolate din rizosfera plantelor de fasole mare, 11 tulpini au solubilizat fosfatul anorganic în urma screening-ului calitativ. Capacitatea acestora de a solubiliza fosfatul a fost testată ulterior cantitativ în bulion PVK. În urma screening-ului cantitativ, tulpina Rzp 2.3 a avut cel mai mare potenţial de solubilizare a fosfatului tricalcic (19,8μg P/ml). pH-ul minim înregistrat pentru această tulpină a fost de 5.13, iar analiza HPLC a evidenţiat producerea de acid tartric, ca acid principal implicat în procesul de solubilizare. Nu au putut fi observate diferenţe semnificative între activitatea fosfatazelor acide şi alcaline în mediul de cultură suplimentat cu fosfat, comparativ cu cel fără sursa de fosfat.Concluzii.Mecanismul responsabil de solubilizarea fosfatului tricalcic în cazul tulpinii Rzp 2.3 se referă la scăderea pH-ului mediului de cultură ca urmare a producerii de acid tartric