Browsing by Author "Secrieru, Natalia"

Now showing 1 - 3 of 3

Încetarea urmăririi penale: Reglementări procesual-penale naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat]
(2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul și obiectivele tezei. Scopul tezei vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și privind raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Scopul tezei a determinat următoarele obiective: analiza tezelor doctrinare și a conținutului elucidat de către cercetătorii din Republica Moldova, precum și de cei din alte state în ce privește instituția încetării urmăririi penale; cercetarea istoricului și evoluției instituției încetării urmăririi penale; studiul naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale și conturarea direcțiilor prioritare în dezvoltarea ulterioară; identificarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale, precum și fundamentarea hotărârii de încetare a urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale ca o formă procesual-penală de liberare de răspundere penală, problematica care apare în procesul încetării urmăririi penale și elaborarea unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea legislației; determinarea modului procesual de încetare a urmăririi penale și problemele care apar în procesul încetării, chestiunile care trebuie soluționate la încetarea urmăririi penale. evaluarea încetării urmăririi penale și a altor instituții procesuale penale cu efecte similare; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma urisprudenței naționale și a Curții Europene pentru Drepturile Omului; formularea propunerilor de lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.
Încetarea urmăririi penale: Reglementări procesual-penale naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză]
(2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul lucrării vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Obiectivele cercetării: - analiza tezelor doctrinare privind instituția încetării urmăririi penale; - cercetarea istoricului, evoluției și naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale, ca și formă procesual-penală de liberare de răspundere penală; cercetarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale; determinarea modului de încetare a urmăririi penale și problemele, chestiunile care trebuie soluționate; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma jurisprudenței naționale și a CtEDO; formularea propunerilor drept lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.
Pornirea și încetarea urmăririi penale: evoluția reglementărilor în dreptul românesc [Articol]
(2023) Cușnir, Valeriu; Secrieru, Natalia
Ideea dreptului străbate de la un capăt la altul istoria, iar viața lăuntrică a popoarelor nu poate fi bine înțeleasă fără cercetarea așezămintelor lor, care toate se întemeiază pe reglementări și raporturi juridice, relevarea lor având importanță pentru cunoașterea științifică. Examinarea împrejurărilor și a condițiilor de timp, a contextului social-istoric în care a fost elaborată o normă de drept apare ca necesară nu numai pentru a dezvălui cât mai deplin intenția legiuitorului în momentul elaborării normei, dar și pentru că, prin trecerea timpului, apar uneori și notabile modificări ale sensului unor noțiuni sau concepte utilizate, la un moment dat.