Browsing by Author "Pricop, Laura"

Now showing 1 - 2 of 2

GÂNDIRE ETICĂ: ARGUMENTE MORALE PENTRU ACȚIUNI MORALE PRACTICE
(CEP USM, 2022) Pricop, Laura
Moral reasoning is the same as all reasoning due to the fact it involves premises and conclusions. The difference between moral reasoning and the others is that, by Shafer-Landau (2012), ethical thinking should have two complementary goals – getting right and being able to back up the views. Saunders (2013) is challenging this perspective sustaining that moral judgment is more than an application of domain-general reasoning to ethical questions and the that people’s moral judgments are reliably influenced by their emotions, especially disgust and happiness. In addition to these competing perspective, Nagel (2007/1970) bring into discussion a conception of ethics according to which some moral principles state rational conditions on desire and action, especially in the case of altruism. Since we are morally obliged to devote a significant proportion of our resources to helping others (Singer 2015) what are the effective arguments for moral action in the case of altruistic actions? The paper will further discuss the arguments underlying effective altruism (Singer 2015, MacAskill, W. 2019) and the relations that prudent calculations develop with time, affecting both the present and future.
VALIDITATEA REZULTATELOR CERCETĂRII DE TIP INTERDISCIPLINAR
(CEP USM, 2020) Pricop, Laura
Conceptul de interdisciplinaritate este unul cu o largă circulație și invocat atât în organizarea instituțiilor, în educare și învățare dar și în cercetare. Din acest punct de vedere, definițiile date acestui concept variază astfel de la un mod de utilizare la altul. Pe lângă utilizarea ramificată, conceptul de interdisciplinaritate a intrat în competiție cu cele de hibridizare, multi/pluri- și transdisciplinaritate. Cu toate că s-au înregistrat încercări de atenuare a diferențelor și s-a propus o definiție unitară a conceptului de intersidciplinaritate, au apărut în același timp și argumente care pledează pentru păstrarea diferențelor, cel mai adesea între termenul de interdisciplinaritate și cel de transdiciplinaritate. Dincolo de ambiguitățile legate de definirea conceptului, acesta câștigă tot mai mult teren și stă la baza dezvoltării programelor de finanțare a cercetării, acesta fiind unul dintre motivele practice pentru care conceptul de interdisciplinaritate necesită mai multă atenție. În termeni consensuali, interdisciplinaritatea este văzută ca proces de rezolvare a unei probleme complexe, ce nu poate fi soluționată cu ajutorul resurselor epistemice ce vin dintr-o singură disciplină. Acceptarea acestei definiții conduce la o problemă epistemologică clasică: modul în care cunoașterea poate fi integrată într-o structură coerentă și unitară. Dacă în cazul unei paradigme științifice avem modele exersate de rezolvare a problemelor (modelul lui Khun) în cazul cercetării interdisciplinare, caz în care resursele epistemice sunt de fapt furnizate de discipline diferite, cum se atinge idealul integrării, unității cunoașterii? Aceasta este principala întrebare la care voi încerca să găsesc un răspuns în termenii epistemologiei, pentru că doar în acești termeni rezultatele unei cercetări interdisciplinare pot fi justificate. Întrebarea devine și mai dificilă dacă se ia în considerare și faptul că, în termenii cunoașterii, în urma unui proces interdisciplinar pot rezulta soluții multiple, care concomitent își revendică valabilitatea, iar comunicarea interdisciplinară devine, la rîndul ei, dacă nu o metodă cel puțin a methodological scaffold.