Browsing by Author "Petre, Andrei"

Now showing 1 - 5 of 5

CONCEPTE RELIGIOASE CULTURALE ȘI ETICE IN DREPTUL INTERNAȚIONAL UMANITAR
(CEP USM, 2018) Petre, Andrei
DECALOGUL – LEGE DIVINĂ UNIVERSALĂ FUNDAMENTALĂ: REFLECȚII NORMATIV–DOCTRINARE ÎN DREPTUL INTERN ROMÂN ȘI ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC
(CEP USM, 2019) Petre, Andrei
În acest articol relatăm despre Decalog ca despre o lege fundamentală. Cele 10 porunci sunt reflectate în dreptul intern, și anume – în dreptul constituțional. Totodată, ele sunt reflectate și în dreptul internațional public: crime de război, crime contra păcii, crime contra umanității, crime de agresiune, genocidul. Deci, cele 10 porunci constituie baza dreptului constituțional, a dreptului civil, a dreptului penal.
IZVOARELE AUXILIARE ALE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIC
(2023) Petre, Andrei
Teza de doctor intitulată „Izvoarele auxiliare ale dreptului international public” prezintă o importanță deosebită deoarece am urmărit ca în cadrul ei să abordez un element nou, în dreptul internațional și anume religia ca fiind un element dinamizator pe arena relațiilor internaționale și nu în ultimul rând un factor cu o puternică influență în materia izvoarelor auxiliare ale dreptului internațional public.
IZVOARELE AUXILIARE ALE DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLIC
(2023) Petre, Andrei; Osmochescu, Nicolae
Scopul tezei de doctorat. Constă în efectuarea unor investigații științifice complete aprofundate și de anvergură având ca rezultat relevarea unor probleme doctrinare, normative, teoretico-conceptuale și practice atât sub aspectul juridic internațional cât și teologic, precum și a interdependenței dintre teologie și drept internațional public.
RELIGIE, LEGE ȘI VIOLENȚĂ – O ABORDARE CONCEPTUALĂ TRIDIMENSIONALĂ
(CEP USM, 2018) Petre, Andrei
Asistăm la mai multe tendințe în lumea postmodernă: imigrație și înstrăinare în marile orașe, inadaptabilitate la a doua a și a treia generație de imigranți și câteva noi forțe de radicalism în Germania, Franța, Statele Unite. La care se adaugă fenomenul conversiei la orientarea dintre forțele radicale ale religiilor cele jidahiste ori așa-zisele „religii noi”, cele apocaliptice, hedoniste și sataniste. Problema stă încă în mâinile marilor religii ale lumii. Ele devin din ce în ce mai mult instituții comerciale – vânzând credință și confort moral – și mai puțin modele de referință morală. Aceasta direcționează cetățeanul spre descoperirea altor alternative, care, căzând în mâinile islamismului radical, ale sectelor jihadiste, își asumă alte tipuri de cult și religii nou-apărute.