Browsing by Author "Pavel-Guzun, Irina"

Now showing 1 - 9 of 9

CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE
(CEP USM, 2022) Pavel-Guzun, Irina
Procedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.
CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE
(2022) Pavel-Guzun, Irina
Procedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actu- lui de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.
CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE URMĂRIRE ŞI JUDECARE A UNOR INFRACŢIUNI FLAGRANTE
(2022) Pavel-Guzun, Irina
Diversificarea procedurilor penale în funcție de persoana acuzată sau de fapta produsă este o abordare contemporană firească. Realitatea determină apariția unor noi proceduri sumare ce au ca sarcină contribuția la accelerarea procesului, garantând drepturile persoanei. În articolul de mai jos este analizată procedura de urmărire și judecare a unor infracțiuni flagrante. În acest context s-a încercat a se constata care este natura procedurii respective, care este nivelul de aplicabilitate a acesteia în sistemul nostru și care sunt eventualele obstacole care împiedică aplicarea ei. În cadrul articolului respectiv, au fost examinate: Scopul procedurii de urmărire și judecare a unor infracțiuni flagrante; Repere istorice; Elemente de drept comparat; Formele infracțiunilor flagrante; Aplicarea măsurilor procesuale de constrângere; Procesul–verbal de constatare a infracțiunii flagrante; Procedura propriu-zisă de urmărire și judecare a unor infracțiuni flagrante; Rezultatele studiului empiric în materia aplicabilității procedurii de urmărire şi judecare a unor infracțiuni flagrante a fost realizat un studiu empiric pe un eșantion de 40 de persoane între actorii justiției (judecători, procurori, avocați) privind aplicabilitatea procedurii de urmărire și judecare a unor infracțiuni flagrante în sistemul național.
PARTICULARITĂȚILE PROBATORIULUI ÎN CADRUL PROCEDURILOR SUMARE
(2024) Pavel-Guzun, Irina; Vizdoagă, Tatiana; Dolea, Igor
Actualitatea și importanța temei abordate, încadrarea temei în preocupările internaționale, naționale, zonale, ale colectivului de cercetare și în context inter- și transdisciplinar, prezentarea rezultatelor cercetărilor anterioare referitoare la tema aleasă: Respectarea drepturilor persoanei este un principiu fundamental și reprezintă o componentă esențială a unui sistem juridic corect și echitabil, în toate aspectele sistemului juridic, inclusiv în cadrul procedurilor sumare, unde rapiditatea procesului nu trebuie să afecteze garantarea drepturilor fundamentale.
PARTICULARITĂȚILE PROBATORIULUI ÎN CADRUL PROCEDURILOR SUMARE
(2024) Pavel-Guzun, Irina
Realizarea unui studiu multiaspectual al probatoriului în procedurile sumare, în special, analiza practicii judiciare, pentru identificarea lacunelor existente și propunerea unor soluții.
PARTICULARITĂȚILE UNOR MIJLOACE DE PROBĂ ÎN CADRUL APLICĂRII PROCEDURII PREVĂZUTE DE art. 3641 CPP RM
(CEP USM, 2020) Pavel-Guzun, Irina
PARTICULARITIES OF THE EVIDENCE IN SUMMARY PROCEEDINGS
(2024) Pavel-Guzun, Irina
Conduct a comprehensive study of the evidentiary basis within summary procedures and to ascertain whether this basis should be similar to that of general procedures or if certain reductions are permissible, provided that the guarantees of a fair trial are respected.
PROBA DECLARAȚIILOR ÎN CAUZELE PENALE EXAMINATE PRIN INTERMEDIUL VIDEOCONFERINȚEI
(Tipografia Artpoligraf, 2021) Pavel-Guzun, Irina
hisarticlediscussestheadmissibilityofevidenceobtainedbyvideoconferencing in criminal evidentiary proceedings. The timeliness is determined by a totality of objective factors determining for the good development of the process on the one hand and the assurance of equity on the other. In order to establish the truth in the criminal process, a cognitive activity is required in which the subjects involved in a criminal case perform actions in order to ensure the investigation under all aspects, complete and objective, of the circumstances of the case. In the activity of establishing the truth, the elements that lead to the realization of knowledge are the evidence- the proofs. The criminal procedural law in article 93 defines the evidence as factual elements acquired in the manner established by the CPP RM, which serve to establish the existence or non-existence of the crime, to identify the perpetrator, to establish guilt, and to establish other important circumstances for the just settlement of the case. As evidence in the criminal process, the elements of fact ascertained, including, through the following means are admitted the statements of the suspect, the accused, the defendant, the injured party, the civil party, the civilly liable party, the witness. „The statements” play a very important role in establishing the truth. For this reason, it is necessary to address the issue of statements in the examination of criminal cases by videoconference.
UNELE CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA INSTITUȚIEI ACORDULUI DE RECUNOAȘTERE A VINOVĂȚIEI ÎN RAPORT CU ALTE PROCEDURI SUMARE
(CEP USM, 2021) Pavel-Guzun, Irina
Procedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Acordul de recunoaștere a vinovăției are un rol important în asigurarea simplificării procesului penal la faza de urmărire penală și de judecare a cauzei. Acordul de recunoaștere a vinovăției este o înțelegere (legea o numește tranzacție) între învinuit (sau, după caz, inculpat) şi procuror, prin care primul este de acord să recunoască vinovăția, fapt care trebuie să rezulte într-o reducere a pedepsei, dacă este acceptată de către instanța de judecată. Instituția acordului de recunoaștere a vinovăției a apărut în baza instituției pledării, existentă în sistemul common law. Pledarea se referă la cazul în care persoana compare în fața instanței de judecată cu diferite ocazii (de exemplu, la înaintarea oficială a învinuirii) şi este întrebată dacă pledează vinovată sau nevinovată. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, titularii, conținutul, negocierea propriu-zisă și la procedurile în fața instanței. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost analizate avantajele, dezavantajele și aplicabilitatea acordului de recunoaștere a vinovăției.