Browsing by Author "Pădurean, Bianca"

Now showing 1 - 4 of 4

ACTIVITATEA UNUI REGE APATRID ÎN EXIL. RIDICAREA ȘI REPRIMIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE A REGELUI MIHAI I AL ROMÂNIEI
(CEP USM, 2024) Pădurean, Bianca
The Communists stripped King Michael I of Romania of his citizenship after he was forced to abdicate on December 30, 1947. The aim of this paper is to shed light on the moments of King Michael’s lifting and re-reprivation of his citizenship. The author has analyzed the terms diplomacy, as well as the documents of the communist authorities regarding the citizenship of king Michael. Only in 1997 the king received a Romanian passport, thus being acknowledged as a Romanian citizen.
Documente inedite: corespondența dintre Regele Mihai şi militantul pentru democrație Ion Rațiu, dintre anii 1980–1990
(2024) Pădurean, Bianca
Regele Mihai și Ion Rațiu au dus o bogată corespondență în anii 1980–1990 și mai târziu. O parte din aceste scrisori se află în Arhiva Centrului Cultural Român de la Londra, din Manchester Square (imobil deținut de familia Rațiu). Aceste scrisori sunt mărturie a activității atât a regelui Mihai, cât și a lui Ion Rațiu în folosul românilor de pretutindeni. Corespondența care face obiectul acestui articol tratează subiecte precum interviul regelui Mihai acordat Televiziunii Maghiare, mărturii cu privire la „filiera daneză”, modalitatea prin care mii de români au reușit să scape din lagărul comunist sau pur și simplu teme personale. Articolul este completat și cu note inedite din jurnalul lui Ion Rațiu (în prezent sunt publicate jurnalele cu notițele sale până în 1973) care vin să întregească subiectul abordat. Aceste scrisori și notițe dovedesc intensa activitate publică și privată a celor doi protagoniști, regele Mihai și Ion Rațiu, într-un deceniu zbuciumat al istoriei, care s-a încheiat cu mari schimbări de regimuri în Europa. Între aceste scrisori există și corespondența dintre Ion Rațiu și regina Ana, relevantă în contextul salvării „filierei daneze”, la care regina a contribuit.
Regina Ana a României şi „filiera daneză”
(2024) Pădurean, Claudiu; Pădurean, Bianca
O serie de documente inedite din Arhiva Raţiu de la Londra arată modul în care Familia Regală a României, în special Regina Ana, împreună cu Uniunea Mondială a Românilor Liberi, condusă de Ion Raţiu, au intervenit pentru a salva una dintre principalele căi folosite de refugiaţii români care doreau să evadeze din lagărul comunist. Ruta ar fi trebuit să fie închisă ca urmare a deciziei Guvernului de la Copenhaga de a introduce vize pentru români. Documente inedite din Arhiva Rațiu de la Londra arată cum funcționa filiera și ce au făcut regele Mihai, regina Ana și Ion Rațiu pentru românii care doreau să scape din România comunistă. Articolul aduce lumină și asupra portretului reginei Ana, care mi-a cunoscut țara peste care consortul ei a domnit de abia în anii 1990. Ana a României a jucat pe cont propriu un important rol istoric. Ca într-o scenă inspirată de filmul Lista lui Schindler, ea a reușit să salveze una dintre cele mai importante filiere prin care românii reușeau să evadeze din „paradisul” comunist și să se refugieze în lumea liberă. Mii de români care s-au refugiat în Occident în anii 1980 îi datorează Reginei Ana a României libertatea și, poate, și viața. Printre cei salvați prin filiera daneză se află jurnalistul și scriitorul Victor Frunză, Nicolae Matei, primul traducător al poetului George Bacovia în limba daneză, sau marele muzician Marin Petrache Pechea.
Represiune și libertate. Rezistența anticomunistă reflectată în paginile ziarului „Românul liber”
(CEP USM, 2024) Pădurean, Bianca
În climatul de represiune comunistă din România anilor 1980, la Londra, Ion Raţiu publica un ziar care scăpa atât controlului, cât şi cenzurii din România. Articolele publicate în „Românul liber” au avut rolul de a arăta ce se întâmpla, cu adevărat în România, dar şi de a fi o platformă de exprimare liberă a ideilor. Atât ştirile şi relatările din ţară, cât opiniile publicate în paginile ”„Românului liber” sunt mărturii cu valoare de document despre acea perioadă de istorie recentă. Mare parte din cele relatate în „Românul liber” au corespondent în documentele Securităţii, ceea ce probează relevanţa consemnării lor. Studiul de față arată și faptul că cele mai multe dintre actele de represiune aveau bază legală, adică aveau acoperire în legislaţia statului comunist. Concluzia este că presa românească democratică din exil a avut un rol determinant în comunicare realităților din România comunistă, în afara granițelor sale. De asemenea, a comunicat și mesajele regale.