Browsing by Author "Niculiță, Ion"

Now showing 1 - 12 of 12

CERCETĂRI PEDOLOGICE ÎN AŞEZAREA DIN PRIMA EPOCĂ A FIERULUI SAHARNA – ŢIGLĂU
(Cluj-Napoca, Editura Mega, 2017-07-13) Niculiță, Ion; Sochircă, Vitalie; Nagacevschi, Tatiana
Aşezarea Saharna – Ţiglău este amplasată pe o terasă înaltă din dreapta râului Nistru, în apropierea localităţii Saharna, raionul Rezina. Aşezarea, cu o suprafaţă de cca 3 ha, a fost investigată arheologic în anii 2007-2009 pe o porţiune de 332 m2. Ca urmare a acestor cercetări au fost descoperite mai multe complexe arheologice (locuinţe, vetre, gropi menajere etc.), precum şi un bogat şi variat inventar arheologic, care se încadrează în intervalul de timp cuprins între sfârşitul sec. XII - prima jumătate a sec. VII a. Chr. În anul 2016, cu scopul investigării solurilor din stratul cultural al sitului, au fost prelevate probe, analizate ulterior în laboratoarele specializate. Cu această ocazie s-a putut stabili că solurile din stratul cultural prezintă urme de impact antropic, exercitat de comunitatea care a locuit pe acest loc, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp.
COEFICIENTUL DE CREDIBILITATE A RECONSTITUIRII REALITĂŢILOR ISTORICE
(CEP USM, 2017-04-28) Niculiță, Ion
CONSIDERAŢII PRIVIND STUDIUL PEDOLOGIC AL SITURILOR ARHEOLOGICE DIN AREALUL SAHARNA, RAIONUL REZINA
(2018) Sochircă, Vitalie; Zanoci, Aurel; Nagacevschi, Tatiana; Niculiță, Ion; Băț, Mihail
În articol sunt evaluate componentele naturale (în special solul) din perimetrul siturilor arheologice Saharna „Ţiglău” şi Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” din localitatea Saharna, raionul Rezina. Cercetarea a avut drept scop reconstituirea condiţiilor naturale în care au activat comunităţile din aceste aşezări în perioada cuprinsă între sfârşitul sec. XII şi sec. III a. Chr.
ECONOMIA ŞI SURSELE DE SUBZISTENŢĂ A COMUNITĂŢILOR DIN SPAŢIUL PRUTO-DANUBIANO-NISTREAN ÎN EPOCA FIERULUI
(Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices, 2021) Niculiță, Ion
FORTIFICATIONS AND OPEN SETTLEMENTS OF THE 1ST MILLENNIUM BC IN THE MICRO-ZONE OF HORODISTE-TIPOVA
(Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015) Zanoci, Aurel; Niculiță, Ion; Băț, Mihail
În partea de sud a regiunii Nistrului Mijlociu, în preajma localităţilor Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina, se conturează un spaţiu cu suprafaţa de cca 6 km2 , unde au fost evidenţiate mai multe situri arheologice, atribuite epocii fi erului. Ca urmare a studierii ortofotoplanurilor, a cercetărilor perieghetice şi sondajelor arheologice în această microzonă a fost atestată o „aglomeraţie” de situri, compusă din şapte fortifi caţii şi patru aşezări civile (fi g. 2), atribuite două orizonturi culturale – hallstattian timpuriu şi traco-getic. Orizontul hallstattian timpuriu, de tip Cozia-Saharna, este reprezentat de o fortifi caţie (citadela de la Horodişte „La Şanţ”) şi două aşezări deschise (Horodişte „Groapa Turcului” şi Ţipova II). Cel traco-getic este documentat prin şapte fortifi caţii (Horodişte „La Cot”, Horodişte „La Şanţ”, Buciuşca II, Ţipova III etc.) şi două aşezări deschise (Buciuşca IV şi Buciuşca V). Dintre fortifi caţiile traco-getice se evidenţiază cea de la Horodişte „La Cot”, care se deosebeşte de restul prin suprafaţa considerabilă (cca 28 ha), complexitatea sistemului defensiv, precum şi prin poziţia strategică pe care o ocupă în microzona Horodişte-Ţipova. Plecând de la aceste observaţii, la nivelul actual de cercetare, se poate presupune că cetatea Horodişte „La Cot” a îndeplinit funcţiile unui „centru” economic, administrativ etc. pentru comunităţile din regiune.
MEDIEVIST NOTORIU – DESTIN REALIZAT. PROFESORUL UNIVERSITAR, DOCTORUL HABILITAT ION EREMIA LA CEA DE-A 65-A ANIVERSARE
(Biblioteca Științifică Centrală„Andrei Lupan”, 2019) Niculiță, Ion
PROFESORUL UNIVERSITAR MIHAIL MUNTEAN – OMUL VREMURILOR OBSCURE
(Lexon-Prim, 2020) Niculiță, Ion
University professors have had and still have a special importance in the professional training of students and only some of them, the best ones, teach students where to look, while giving them the freedom to discover and know in their own style. One such professor was Mihail Muntean - professor and dean of the Faculty of History of the State University of Moldova. Using the documents from the personal file, which is kept in the institutional archive of the State University of Moldova, the author restores, especially based on personal memoirs, the professional and academic career of professor, educator, dean and scientist Mihail Munteanu.
PROFESORUL UNIVERSITAR MIHAIL MUNTEAN – OMUL VREMURILOR OBSCURE
(Tipografia "Lexon-Prim", 2020) Niculiță, Ion
University professors have had and still have a special importance in the professional training of students and only some of them, the best ones, teach students where to look, while giving them the freedom to discover and know in their own style. One such professor was Mihail Muntean - professor and dean of the Faculty of History of the State University of Moldova. Using the documents from the personal file, which is kept in the institutional archive of the State University of Moldova, the author restores, especially based on personal memoirs, the professional and academic career of professor, educator, dean and scientist Mihail Munteanu.
SAHARNA SUMMER COLLOQUIUM
(Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015) Niculiță, Ion
SITURI FORTIFICATE DIN MICROZONA ŢAHNĂUŢI - ŢAREUCA - REZINA
(CEP USM, 2016-05-13) Zanoci, Aurel; Niculiță, Ion; Băț, Mihail
THRACO-GETIC FORTIFICATIONS IN MIDDLE DNIESTER REGION. SITES FROM SAHARNA MICRO-ZONE
(Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2015) Niculiță, Ion; Zanoci, Aurel; Băț, Mihail
Graţie condiţiilor fi zico-geografi ce prielnice, partea de sud a regiunii Nistrului Mijlociu a servit din cele mai vechi timpuri drept loc de trai pentru comunităţile umane, fapt documentat prin numeroase situri arheologice (fi g. 1). Însă, o adevărată „explozie demografi că” este atestată în aşa-numita perioadă traco-getică, de când în acest spaţiu sunt cunoscute vestigiile a cca 39 fortifi caţii şi 63 aşezări deschise (fi g. 2). În urma cartării s-a observat că, de regulă, ele sunt grupate în „aglomerări/concentrări”, constituite din câteva fortifi caţii şi un număr variabil de aşezări civile. În regiunea de sud a Nistrului Mijlociu astfel de „aglomerări” de situri pot fi conturate în bazinele râurilor Ciorna şi Cogâlnic, precum şi pe malul drept al Nistrului, în microzonele Horodişte Ţipova şi Saharna. Dintre acestea, cea mai intens studiată în ultimii ani este „aglomerarea” de situri din microzona Saharna, din care, la momentul actual, sunt cunoscute 13 fortifi caţii (Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna „La Şanţ”, Saharna „La Vile” etc.) şi 10 aşezări civile (fi g. 7). Ca urmare a cercetărilor perieghetice şi a investigaţiilor arheologice s-a stabilit că un rol important în spaţiul menţionat a avut fortifi caţia de la Saharna Mare, care se evidenţiază prin poziţia strategică, suprafaţă (cca 6 ha), complexitatea sistemului defensiv, precum şi prin descoperirile din incintă. Acestea permit să presupunem că cetatea de la Saharna Mare a funcţionat ca un centru economic, administrativ, social-politic şi religios.
VESTIGIILE ARHEOLOGICE DIN SPAŢIUL CARPATO-NISTREAN ÎN SECOLELE V-III Î.H. CA SURSĂ A INTERPRETĂRII ETNICE
(2017) Corobcean, Andrei; Niculiță, Ion
Scopul tezei constă în evaluarea caracterului etno-determinativ al vestigiilor arheologice din secolele V-III a. Chr. din spațiul carpato-nistrean din perspectiva noilor abordări ale etnicității, implicând datele etnoarheologice, având drept obiective: identificarea criteriilor de atribuire etnică a vestigiilor arheologice; analiza evoluției aprecierilor etnice a acestora; estimarea paradigmei etnice în arheologie; evidențierea valorii etno-determinative a structurilor habitatului și a tradițiilor funerare; evaluarea și argumentarea etnoarheologică a relevanței etno-determinative a variației stilistice a vestigiilor arheologice.