Browsing by Author "Negritu, Ludmila"

Filter results by typing the first few letters
Now showing 1 - 8 of 8
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    DISTRUGEREA SAU DETERIORAREA INTENȚIONATĂ A BUNURILOR
    (2024) Negritu, Ludmila
    Scopul și obiectivele tezei. Scopul tezei de doctorat rezidă în realizarea unei cercetări sistematice, sub aspect dogmatic, exegetic și critic, privind răspunderea penală pentru infracțiunile de distrugere sau deteriorare intenționată a bunurilor, în vederea perfecționării cadrului incriminator și a optimizării procesului de aplicare a prevederilor de la art.197 CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    DISTRUGEREA SAU DETERIORAREA INTENȚIONATĂ A BUNURILOR
    (2024) Negritu, Ludmila; Eșanu, Adriana
    Scopul lucrării rezidă în realizarea unei cercetări sistematice, sub aspect dogmatic, exegetic și critic, privind răspunderea penală pentru infracțiunile de distrugere sau deteriorare intenționată a bunurilor, în vederea perfecționării cadrului incriminator și a optimizării procesului de aplicare a prevederilor art.197 CP RM.
  • Thumbnail Image
    Item
    PERSPECTIVA ETIOLOGICĂ A FAPTEI DE DISTRUGERE SAU DETERIORARE INTENŢIONATĂ A BUNURILOR SĂVÂRŞITĂ DIN MOTIVE DE URĂ SOCIALĂ, NAŢIONALĂ, RASIALĂ SAU RELIGIOASĂ
    (Artpoligraf, 2015) Negritu, Ludmila
    Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor săvîrşită din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă este incriminată la lit.b) alin.(2) art.197 CP RM, apărând pe post de variantă agravată, întucât prezintă riscuri grave pentru siguranţa şi ordinea publică, dat fiind potenţialul înalt de provocare a tulburărilor sociale. Oportunita-tea incriminării faptei de distrugere sau deteriorare intenţionată a bunurilor având ca motivaţie ura, se explică prin relaţiile de confor-mare comprehensive, cu emiterea unui mesaj elocvent de promovare a egalităţii, toleranţei şi non-discriminării în societate; or, faptele comise din ură pot exacerba tensiunile existente între grupuri şi pot contribui la tulburări interetnice sau sociale. Infracţiunile motivate de ură au o diversă proiecţie etiologică, fiind determinate fundamental de prezenţa unor stereotipuri, prejudecăţi în evaluarea unor grupuri sociale. Prejudecăţile sunt analizate ca „expresii ale unei atitudini sociale sau ale unei credinţe defavorabile, ale unor sentimente negative sau ale manifestării unui comportament ostil şi discriminatoriu faţă de membrii unui grup, ca urmare a faptului că aceştia fac parte din grupul respectiv. Prejudecăţile iau forme dife-rite: rasismul, xenofobia, antisemitismul, în funcţie de caracteristicile grupului-ţintă. Pornind de la perspectiva etiologică a faptelor cercetare, distingem două forme de manifestare a acestora, şi anume: modelul ostilităţii şi modelul selecţiei prin discriminare (se aplică şi infractorilor care nu simţeau ostilitate faţă de victime, ci le-au ales în baza prejudecăţilor sau stereotipurilor referitoare la vulnerabilităţile acestora). Odată cu evaluarea nivelului de stereotipizare a societăţii şi a facto-rilor ce conduc la conturarea prejudecăţilor este posibilă elaborarea unor măsuri eficiente de prevenire a infracţiunilor motivate de ură, mai cu seamă a faptelor de distrugere sau deteriorare intenţionată a bunurilor săvârşite din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă.
  • Thumbnail Image
    Item
    REFLECŢII ASUPRA DECLARĂRII NECONSTITUŢONALITĂŢII MĂSURII DE SIGURANŢĂ „CASTRAREA CHIMICĂ”
    (CEP USM, 2013) Negritu, Ludmila
    În cadrul prezentului demers ştiinţific este reflectată poziţia autorului vizavi de Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 04.07.2013 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Codul penal nr. 985 -XV din 18 aprilie 2002 şi din Codul de executare nr.443-XV din 24 decembrie 2004, în redacţia Legii nr. 34 din 24 mai 2012 pentru completarea unor acte legislative. Hotărâre prin care au fost declarate neconstituţionale următoarele prevederi: articolul 98 alineatul (2) litera b1), articolul 1041 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, articolul 174 alineatul (31) şi articolul 2911din Codul de executare nr. 443-XV din 24 decembrie 2004, în redacţia Legii nr. 34 din 24 mai 2012 pentru completarea unor acte legislative. Acest demers ştiinţific este fundamentat pe analiza punctelor de vedere doctrinare şi a legislaţie inaţionale ce vizează instituţia castrării chimice, fiind analizată temeinicia şi raţionalitatea argumentelor invocate în hotărârea menţionată a Curţii Constituţionale. În rezultatul cercetării s -a conchis asupra neconstituţionalităţii prevederilor legale privind castrarea chimică ca urmare a unei mari carenţe normative în materia reglementării respectivei măsuri de siguranţă şi a garanţiilor legisla tive ce vizează respectarea drepturilor, libertăţilor constituţionale şi a demnităţii umane, fiind aduse argumente suplimentare în vederea susţinerii respectivei hotărâri. Sunt propue recomandări în vederea ameliorării cadrului legal pertinent, astfel încât să corespundă standardelor internaţionale în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi să nu contravină prevederilor Constituţiei Republicii Moldova.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    REINCRIMINAREA FAPTEI DE DISTRUGERE SAU DETERIORARE DIN IMPRUDENȚĂ A BUNURILOR: ARGUMENTE PRO ȘI CONTRA
    (CEP USM, 2020) Negritu, Ludmila
    The present scientific approach is focused on an ambivalent argumentation, for and against, of the recriminalization of the destruction or damaging of goods by imprudence, crime suppressed on 21.12.2007, starting from the valorisation of the traditions in the national penal regulation that aims at the imprudent destruction or damaging of property, as well as selective examination of the principles and factors affecting the ex ante analysis of the substantiation process of a criminal law