Browsing by Author "Miron, Marina"
Now showing 1 - 4 of 4
- Results Per Page
- Sort Options
Item BUCĂTĂRIA LOCALĂ A COMUNITĂȚILOR RURALE DIN REPUBLICA MOLDOVA VALORIFICATĂ ÎN TURISM(2023) Miron, Viorel; Miron, MarinaThe guests of any tourist destination are often lured and served with certain dishes that can be called as "never seen elsewhere", to overcome some "clichés" of the notorious products of Moldova: mămăliga, zeama, plăcintele, sarmalele and răcituri. In Eastern Moldova we discover more than 300 types of dishes characteristic only of certain localities, more than 80% of which have never been found in any traditional recipe book, although they are inherited by generations of housewives. Many of these have curious, attractive or even bizarre names, others are symbolic products of outstanding destinations in Moldova, or they are the basis of over 65 gastronomic events in the country. Each tourist area sooner or later defines its own gastronomic identity, highlighting some dishes and drinks that are associated with local producers, the ingredients found here or traditional ways of preparing and serving them, and the promoters of these locations propose to guests to be bought and tastedItem EVOLUȚIA TIPURILOR DE LOCUINȚE ÎN LOCALITATEA CHIȘINĂU(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2021) Miron, Marina; Miron, ViorelSchimbările în activităţile economice, dar şi rolului socio-politic al localității au produs indiscutabil modificări în aspectul aşezării şi pe dimensiunea ei culturală. Drept exemple de acest gen din istoria țării pot servi târgul Lăpușna, orașul Orhei etc. În acest material se pune în discuție subiectul dedicat locuințelor din așezarea Chișinău și schimbările produse în aceasta pe parcursul dezvoltării localității de la sat până la urbă în statut de capitală a guberniei Basarabia. În documente, amintirile contemporanilor și analizele cercetătorilor, imaginea Chișinăului a fost abordată de multe ori pentru diferite perioade ale istoriei. Utilizând informațiile scrise acumulate, autorii prezentei lucrări vor încerca o reproducere imaginară a exteriorului și interiorului locuinței în dependență de perioada, ocupațiile și statutul social ale proprietarului acesteia.Item PROFILUL ETNIC AL ORAŞUL BĂLȚI ÎN DIFERITE PERIOADE DE DEZVOLTARE(2023) Miron, Marina; Miron, ViorelAutorii articolului de față vin cu o contribuție la cercetarea diversității etnice a or. Bălți şi aportul acesteia la dezvoltarea socio-economică a localității. Rezultatele cercetării confirmă faptul că această aşezare a fost şi rămâne locuită de diverse grupuri etnice, principalul constituind populația autohtonă. Deşi mult timp localitatea s-a aflat în proprietatea unei familii cu rădăcini greceşti, aceasta nu a dus la formarea unei comunități greceşti mari aici. Cea mai prezentă în viața socio-economică pe parcursul secolului al XIX-lea – prima parte a secolului al XX-lea a fost comunitatea evreiească, care a ajuns pe atunci la peste 50% din populația oraşului, ocupându-se în special cu negustorie şi prestare de servicii. Alte etnii (polonezi, germani, ruşi, ucraineni, greci şi armeni etc.) au fost nesemnificative ca număr de populație în oraşul Bălți în peri- oada menționată mai sus. Anexarea Basarabiei în 1940 de către URSS cu instalarea ulterioară a regimului sovietic s-a soldat cu reducerea substanțială a numărului de evrei de pe tabloul etnic al Bălțiului şi creşterea semnificativă a numărului de ruşi şi ucraineni în această localitate în perioada sovietică. Drept rezultat, după mai bine de 30 de ani de independență, cca 41% din populația oraşului încă îşi declară limba rusă drept limbă maternă.Item TURISMUL CA MODALITATE EFICIENTĂ DE SALVGARDARE A PATRIMONIULUI CULTURAL(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2022-09-27) Miron, Viorel; Miron, MarinaThrough this article, the authors debate the issue of relations between cultural heritage objects and tourism. Like any phenomena of contemporary society, tourism, which capitalizes on the cultural heritage of a society, can have positive but also negative effects. Here it matters a lot to have effective tools for reducing the negative effect of cultural heritage tourism and increasing mechanisms with a positive effect. In their arguments, the authors refer to international practice, but also to the experience of the Republic of Moldova in this relationship between culture and tourism. Only establishing balance in this equation can give tourism a connotation of safeguarding cultural heritage.