Browsing by Author "Inglis, Iulia"

Now showing 1 - 5 of 5

ASPECTE INOVATOARE ÎN METODOLOGIA ŞTIINŢEI CONTEMPORANE. GASTON BACHELARD ŞI ŞTEFAN LUPAŞCU – CONTRIBUŢII EPISTEMOLOGICE
(CEP USM, 2014) Inglis, Iulia
FORMAREA ȘI EVALUAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE ÎN CADRUL STUDIERII DISCIPLINELOR FILOSOFICE
(CEP USM, 2020) Inglis, Iulia
Formarea profilului moral-civic la elevi se bazează pe procesul complex și dinamic de formare a conștiinței morale și a conduitei moral-civice. Prin conștiință morală înțelegem sistemul de reprezentări, noțiuni, credințe și atitudini care reflectă principiile morale, civice, normele și valorile unei societăți democratice. Conduita morală include activitatea desfășurată de elevi, faptele și acțiunile lor apreciate în ceea ce privește normele și valorile morale. Acest proces complex se caracterizează mai întâi printr-o componentă cognitivă, o latură afectivă și volitivă și, în cele din urmă, în termeni practici, componenta comportamentală care focalizează și subordonează toate celelalte componente. Rolul decisiv în coeziune, într-o structură unitară a acestor componente, revine profesorului care, prin competență și tact, valorifică permanent prin lecțiile de filosofie situațiile concrete de viață ale elevilor. Principiile didactice sunt norme sau legi generale ce ghidează procesul educațional și îi conferă un sens funcțional, garantând realizarea obiectivelor pe care profesorul le urmărește prin lecție, precum și formarea competențelor specifice acestui domeniu de studiu. Principiile didactice oferă cadrul general al funcționării optime a educației.
PROGRESUL ȘTIINȚEI ȘI OBSTACOLELE EPISTEMOLOGICE DIN PERSPECTIVA RAȚIONALISMULUI INTEGRAL AL LUI G. BACHELARD
(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, 2019) Inglis, Iulia
Criza știinţei clasice a dus la formarea unor noi reprezentări și concepţii știinţifice, iar conștientizarea lor filosofică a ridicat problema progresului tehnico-științific, inclusiv sub raport etico-axiologic. Prin ideile sale despre progresul știinţei, G. Bachelard abordează interferenţa dintre filosofie și cunoașterea știinţifică. Pentru fiecare epocă îi sunt caracteristice un anumit sistem al cunoașterii mai mult sau mai puţin omogen și coerent, susţinut de practici specifice urmând teme, reprezentări și modele dominante care codifică și privilegiază criterii de certitudine, validitate pentru o anumită ierarhie a genurilor și formelor de cunoaștere relativ distincte, atitudini și valori care menţin sistemul cunoașterii. Valoarea devine sinonim al erorii, în timp ce cunoașterea obiectivă monopolizează adevărul. Anume de pe aceste poziții G. Bachelard a înaintat, în calitate de program, psihanaliza cunoașterii obiective, care are drept scop identifi carea obstacolelor științifi ce, ce sunt de diferit ordin: mitic, cultural, a inconștientului individual și colectiv etc. Știinţa contemporană este deschisă semnifi caţiilor axiologice, se implică în disputele sociale, în polemicile culturale. Noul context axiologic are ca efect schimbarea și revizuirea vechilor cunoștinţe și valori, care sunt înlocuite cu altele noi. În etica știinţei se manifestă încă o latură a funcţionării ei ca un organism social – acţiunea de prevenire, de formulare a problemelor legate de efectuarea anumitor cercetări.
ROLUL FILOSOFIEI ÎN FORMAREA COMPETENȚELOR – CHEIE (TRANSVERSALE) FORMATE ÎN SISTEMUL EDUCAȚIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA
(Institutul de istorie, 2022) Inglis, Iulia
The formation of the key (transversal) competences formed in the national educational system is a complex process, which requires the creation of effective didactic conditions and strategies on the part of the philosophy teacher, through which emphasis is placed on learning by action. Studying philosophy enables the formation of key (transversal) skills and focuses on the following values and attitudes: critical and divergent thinking; availability for dialogue and debate; curiosity and interest in learning; consistency and rigor in thought and action; awareness of personal identity, acceptance of diversity and positive valuing of differences; solidarity and taking responsibility for personal deeds.
„TRIETICA CONTRADICTORIULUI” ÎN CONTEXTUL FILOSOFIC EUROPEAN
(Tehnica-UTM, 2020) Inglis, Iulia
Ca un epistemolog inovator, Ștefan Lupașcu pledează pentru un dialog deschis cu noile descoperiri știinţifice. El propune o teorie a cunoașterii bazată pe dualitate antagonistă în care fenomenele nu sunt liniare și statice, dar dinamice și ritmice. Cunoașterea este privită ca dualitate dintre actualizare și potenţializare. Sunt analizate probleme de logică și de metodologia știinţei, iar principiul antagonismului contradictoriu în cadrul logicii sale admite existenţa unei funcţii dinamice, structurale și contradictorii. Ștefan Lupașcu propune în acest sens o logică dinamică a contradictoriului, deoarece se vrea o dialectică a energiei și a contradictoriului, întrucât „postulează contradicţia relativă ireductibilă ca fiind imanentă energiei și constituind liantul dintre dinamismele energetice antagoniste în sisteme”. Ştefan Lupaşcu explică termenul etică specific episemologiei sale prin definirea în prefaţa operei “Omul şi cele trei etici ale sale”: “... prin termenul de etică înţeleg comportamentul, în acelaşi timp fizic, biologic şi psihic al omului, în contact cu fenomenele interne şi externe ale subiectului şi obiectului, ale inconştientului şi conştiinţei”. Prin urmare reţinem comportamentul etic explicat prin dimensiunea fizică, biologică şi psiho-socială.