Browsing by Author "Gumenâi, Ion (conducător științific)"

Now showing 1 - 4 of 4

Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea [Rezumat]
(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul lucrării. Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic,educațional, spiritual, caritativ.Metodologia cercetării. În studiul nostru, am utilizat mai multe metode de cercetare clasică, dar și unele atipice pentru studiile cronologice, printre metodele puse în aplicare fiind: metoda deductivă, metoda inductivă, metoda critică, metoda juridică,metoda tipologizării, metoda empirică, metoda istorică, metoda structural-funcțională,metoda comparativă, metoda statistică, metoda sistemică, particularizarea și generalizarea, analogia și altele. Utilizarea metodelor menționate, prin compararea extinsă a diferitor perioade istorice, marcând principalele procese generale și particulare,și prin aplicarea celorlalte metode clasice, a permis atingerea scopurilor și obiectivelor prezentei teze de doctor şi a dus la rezultatele scontate.Ipoteza de cercetare. În baza analizei surselor documentare primare, a documentelor de arhivă din epocă, dar și a surselor istorice secundare, se constată că politicile confesionale ale Imperiului Rus față de evrei au avut un impact diferit asupra populației evreiești din Basarabia, generând o asimilare mai târzie și creând condiții mai bune pentru cultul mozaic, decât în alte gubernii din cadrul Zonei de Reședință Permanentă a Evreilor (Zona Evreiască). Totuși sistemul juridic-administrativ și coercitiv aplicat de către administrația rusă faţă de această categorie de populaţie nu a putut proteja nici comunitatea evreiască din Basarabia de una din convulsiile sociale ale Imperiului Rus – pogromurile.
Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea [Teză]
(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul cercetării: Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic, educațional, spiritual, caritativ.Obiectivele cercetării: Pentru a atinge scopul menționat, au fost trasate următoarele obiective:cercetarea istoriografiei problemei (izvoare, surse, narative și arhivistice); analiza consemnărilor privind evreii în spațiul românesc; prezentarea statisticilor de populație și studierea evoluției demografice a populației evreiești din Basarabia pe parcursul secolului al XIX-lea; analiza legislației din Imperiul Rus aplicate față de evrei pe parcursul secolului al XIX-lea, în special, în Basarabia; elucidarea particularităților vieții interne a evreilor din Basarabia și a rolului comunității ca entitate religioasă și juridică; studierea vieții comunitare, a rigorilor de funcționare a instituțiilor de cult și a sistemului educațional evreiesc în Imperiul Rus;identificarea aspectelor legate de serviciul militar al evreilor în armata țaristă; identificarea pretextelor și cauzelor ce au dus la pogromurile antievreiești și consecințelor acestora.Noutatea și originalitatea științifică: Se manifestă în analiza unui număr semnificativ de documente de arhivă, care nu au fost studiate anterior și în prezentarea, pentru prima dată în istoriografie, a istoriei comunității evreilor din Basarabia secolului al XIX-lea în limba română.Rezultatele obținute, problema științifică rezolvată: Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante constă în elucidarea unor aspecte ale istoriei evreilor din Basarabia în perioada țaristă, necunoscute anterior, fapt ce oferă un cadru conceptual pentru clarificarea evoluției populației evreiești și rolul acesteia în Basarabia secolului al XIXlea,ce servește ca suport științific și metodologic în studierea istoriei confesionale a Basarabiei.
Preoți basarabeni în România comunistă [Rezumat]
(2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul și obiectivele cercetării. Scopul propus în teză a fost cel de a analiza di¬mensiunea unui fenomen social generat de intruziunea ideologiei bolșevice pe teritoriul Basarabiei care a făcut victime în rândul clerului ortodox și a determinat refugiul său în Romania în 1940 și 1944 și de a urmări evoluția acestui fenomen în România de după 1948, în dimensiunea sa generală, dar și particularitățile unor destine pe care am ales să le aprofundăm în studiile de caz.Având în vedere actualitatea și complexitatea subiectului, dar mai ales modul în care tema a fost tratată în literatura istorică, ne-am propus următoarele obiective principale: analiza și înțelegerea fenomenului celor două refugii (1940, 1944) ale preoților basarabeni pe teritoriul României; analiza efectului noilor politici religioase din România comunistă asupra clerului ortodox, precum represiunea și vio¬lența asupra preoților, nașterea fenomenului rezistenței și atitudinea de compromis și negociere din partea instituției sau a unor membri ai Bisericii; exemplificarea și aprofundarea unor studii de caz, privind destinul unor membri ai Bisericii Ortodoxe basarabene în România, după 1948.Urmărind obiectivele propuse, am considerat important să analizăm modalitatea în care preoții basarabeni s-au refugiat în România și s-au adaptat condițiilor și realităților social politice impuse. Numărul preoților refugiați, în cele două exoduri, este dificil de stabilit cu exactitate, deoarece sursele disponibile oferă date și statistici variate. Cele expuse în teză prezintă estimări aproximative, reflectând dificul¬tatea înregistrării și monitorizării fluxului de refugiați în 1940, respectiv, în 1944. Cifrele rămân orientative, fără a exista o statistică unanim acceptată pentru numărul preoților refugiați. Cu toate acestea, în baza surselor analizate, observăm că refugiul preoților basarabeni în anul 1944 a avut o amploare mai mare, prin comparație cu anul 1940.Politica religioasă a regimului comunist și rolul pe care l-au avut organele de Securitate în menținerea acestuia reprezintă un alt capitol important al acestui studiu. Persecuțiile și represiunile în rândurile preoților au fost forme extreme de luptă îm¬potriva religiei, însă au existat și forme de compromis, negociere, opoziție și rezis¬tență. Se știe că Securitatea a urmărit clerul și a pus sub presiune Biserica, în general folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv agentură, filaj și tehnică operativă. Acest lucru arată că Biserica era considerată un pericol de către puterea comunistă și aparatul represiv al Securității, motiv pentru care trebuia să fie controlată în mod constant. Toți ierarhii erau urmăriţi, iar notele informative probează cu prisosință acest lucru.
Preoți basarabeni în România comunistă [Teză]
(2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul studiului vizează destinul preoților basarabeni a căror parcurs social și duhovnicesc a fost marcat de cele două exoduri în România, încercările prin care au trecut aceștia pentru a supraviețui politicii antireligioase, fie prin inteligența de a se adapta condițiilor, fie prin a se manifesta subversiv.Obiectivele tezei: analiza evenimentelor politice care au precedat și succedat cele două refugii (1940 și 1944): cauze și consecințe; anexarea Basarabiei și politica regimului sovietic față de cultele religioase; guvernarea Antonescu și opera de refacere instituțională în teritoriul românesc eliberat;parcursul preoților basarabeni refugiați în România, încadrarea acestora în viața socială și duhovnicească; persecuția religioasă și metodele de reeducare practicate de regimul comunist; „repatrierea” forțată a preoților basarabeni; formele de protest și rezistență a clerului basarabean împotriva regimului pro-sovietic, văzute din perspectiva studiilor de caz propuse analizei.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezultă chiar din titlul demersului științific: Preoții basarabeni în România comunistă, ca urmare a raptului sovietic din 28 iunie 1940 și reocupării Basarabiei din 1944. Dramatismul acestor destine decurge din însăși drama României, care este lăsată, după război,pradă Uniunii Sovietice, fiind transformată într-un stat-satelit. Sunt aduse în discuție și puse în circuitul științific un șir de documente de arhivă (laice și bisericești), jurnale și memorii ale supraviețuitorilor, care vin cu o percepție personală asupra evenimentelor istorice trăite, raportate la scară individuală, din perspectiva studiilor de caz prezentate. Este pentru prima dată când se realizează o analiză complexă privind încadrarea preoților basarabeni în societatea românească,contextualizată la raportul Biserică-Stat din perioada comunistă. Un aspect aparte este rezervat relației intre Securitate și culte, întregului arsenal de metode represive aplicate, care constituie subiecte pe care am încercat să le valorificăm într-o abordare sistemică, fundamentată științific.