Browsing by Author "Grati, Vladislav"

Now showing 1 - 8 of 8

ASPECTE SOCIALE ALE FUNCȚIILOR RECREATIVE ALE PĂDURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2022-11-10) Ciubuc, Natalia; Grati, Vladislav
CARACTERIZAREA FACTORULUI EDAFIC ÎN CARE VEGETEAZĂ SPECIILE FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE STRĂȘENI
(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurie; Nagacevschi, Tatiana; Bunduc, Tatiana
Articolul reprezintă un studiu comparativ al condițiilor de vegetație (aspecte geomorfologice, soluri) pentru zona centrală a Republicii Moldova numită și „Codrii centrali”. Secetele prelungite impun un mod diferit de gestionare a silviculturii. Prin acest studiu ne propunem să identificăm comparativ condițiile edafice din 1985 și 2021, modul în care acestea au evoluat, dar și capacitatea arborilor de a se acomoda în timp. Solurile forestiere din Republica Moldova au fost mai puțin studiate, cu excepția celor din centrul Republicii Moldova (Ursu, 2005), în special ariile protejate, fiind incluse în traseele cercetărilor științifice.
COMPOZIȚIA ARBORETELOR DIN CODRII STRĂȘENILOR COMPARATIV CU POTENȚIALUL PRODUCTIV AL TERENULUI
(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurie; Grati, Sabina
În prezentul articol este studiată compoziția arboretelor pe specii și coresponderea acestora potențialului productiv oferit în condițiile din zona centrală a Republicii Moldova amplasat în raionul Strășeni în raza Întreprinderii de Stat „Strășeni”. Anume aici, în centrul republicii s-au păstrat cele mai valoroase arborete naturale, în care mai este prezentă în proporții optime specia principală de bază gorunul, fiind urmat de stejarul pedunculat. Abaterea compozițiilor actuale de la cele optime este rezultatul gestionării defectuoase a pădurilor în trecut, iar stabilirea cu exactitate a motivului devierii de la compozițiile optime va asigura realizarea comparațiilor și în funcție de condițiile climatice. Structura pe specii a volumului, în special a gorunului, reflectă capacitatea speciei de a valorifica condițiile naturale ale teritoriului în care este situat.
CONDIȚIILE ECOLOGICE PENTRU DEZVOLTAREA VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN CADRUL ENTITĂȚII SILVICE „MANTA-V”
(CEP USM, 2016) Șalaru, Victor; Grati, Vladislav
CONDIȚIILE PEDOLOGICE ÎN REZERVAȚIA NATURALĂ PLAIUL FAGULUI ȘI USCĂRILE DE ARBORETE
(CEP USM, 2024) Grati, Vladislav; Nagacevschi, Tatiana
The object of this study is the «Plaiul Fagului» natural Reserve, which is located in the northwestern part of the Central Plateau of Codrilor. In order to plan silvotechnical works, a pedological mapping of the areas with degraded, poorly productive trees and with inappropriate compositions was necessary. Thus, the decision was made to place soil profles in several landscaping units to determine the type and subtype of soil and, depending on this, to plan the necessary works for the success of forestry crops. The impact of climate change on the development of the forest fund is also clarifed by the changes in the parameters and state of the edaphic factor (soil), which following the drought including pedological in the absence of rains in the summer of 2022 and in recent years have favored the appearance of carbonates in the upper horizons even in the soils ashes, as a result the forest vegetation dries.
INFLUENȚA CONDIȚIILOR NATURALE ASUPRA DINAMICII ȘI PRODUCTIVITĂȚII VEGETAȚIEI LEMNOASE DIN CADRUL ÎNTREPRINDERII SILVOCINEGETICE STRĂȘENI
(2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurii (conducător științific)
Scopul lucrării a constat în evaluarea complexă și detaliată a influenței condițiilor naturale asupra productivității arboretelor, inclusiv a impactului factorilor naturali asupra anumitor indicatori dendrometrici din cadrul Întreprinderii Silvocinegetice Strășeni (ÎSC Strășeni). Obiectivele cercetării: Evidențierea particularităților condițiilor naturale din cadrul Întreprinderii Silvocinegetice Strășeni; Analiza structurii arboretelor din cadrul ÎSC Strășeni; Evidențierea particularităților claselor de producție, vârstă, consistență, tipuri ale potențialului productiv ale terenurilor și tipuri de vegetație forestieră; Relevarea rolului condițiilor naturale asupra structurii forestiere (caracteristicilor biometrice ale arboretelor). Ipoteza de cercetare. La realizarea amenajamentelor pe ocoale silvice din cadrul ÎSC Strășeni din perioada 1999-2021 au fost înregistrate decalaje importante în productivitatea masei lemnoase și a modificării structurii pe specii dominante a pădurilor. Astfel, s-a propus determinarea influenței modificărilor condițiilor naturale, în special a celor climatice, asupra acestor indicatori. Noutatea științifică a prezentei teze a constat în realizarea în premieră a unui studiu fizico-geografic complex și detaliat a unei entități silvice de pe teritoriul Republicii Moldova. Studiul s-a axat pe interacțiunea dintre productivitatea și relația climat-arbore, precum și cu fiecare factor natural în parte; drept rezultat, fiind elaborate un set de hărți actuale relevante. Au fost propuse pentru implementare termenii științifici tipul potențialului productiv al terenului (TPPT) – drept indicator al condițiilor naturale de vegetație (a); tipul de vegetație forestieră (TVF) utilizați în domeniu silviculturii și altor domenii conexe. Pentru prima dată, în baza indicelui de ariditate de Martone, a fost estimat impactul schimbărilor climatice asupra productivității speciilor principale de arbori din cadrul Întreprinderii Silvocinegetice Strășeni (cvercineele)
INFLUENȚA CONDIȚIILOR NATURALE ASUPRA DINAMICII ȘI PRODUCTIVITĂȚII VEGETAȚIEI LEMNOASE DIN CADRUL ÎNTREPRINDERII SILVOCINEGETICE STRĂȘENI
(2024) Grati, Vladislav; Bejan, Iurii (conducător științific)
Scopul tezei a constat în evaluarea complexă și detaliată a influenței condițiilor naturale asupra productivității arboretelor, inclusiv a impactului factorilor naturali asupra anumitor indicatori dendrometrici. Ipoteza de cercetare. La realizarea amenajamentelor pe ocoale silvice ale Întreprinderii Silvocinegetice Strășeni (ÎSC Strășeni) din anii 1999, 2011 și 2021 au fost înregistrate decalaje importante în productivitatea masei lemnoase și a modificării structurii pe specii dominante a pădurilor. Astfel, s-a propus determinarea influenței / aportului modificărilor condițiilor naturale, în special a celor climatice, asupra acestor indicatori. Noutatea științifică a prezentei teze a constat în realizarea în premieră a unui studiu fizico-geografic complex și detaliat pentru o entitate silvică de pe teritoriul Republicii Moldova. Studiul s-a axat pe interacțiunea dintre productivitatea și relația climat-arbore, precum și cu fiecare factor natural în parte; drept rezultat, fiind elaborate un set de hărți actuale relevante. Au fost propuse pentru implementare termenii științifici tipul potențialului productiv al terenului (TPPT) – drept indicator al condițiilor naturale de vegetație (a); tipul de vegetație forestieră (TVF) utilizați în domeniul silviculturii și altor domenii conexe. Pentru prima dată, în baza indicelui de ariditate de Martone, a fost estimat impactul schimbărilor climatice asupra productivității speciilor principale de arbori din cadrul Întreprinderii Silvocinegetice Strășeni (cvercineele).
ISTORIA CERCETĂRII FLOREI ŞI VEGETAŢIEI SINANTROPE A REPUBLICII MOLDOVA ŞI A TERITORIILOR LIMITROFE
(CEP USM, 2014) Mârza, Mihai; Buracinschi, Natalia; Grati, Vladislav; Mîrza, Eliza; Mamai, Iulian
În baza analizei de retrospectivă s-a constatat că flora şi vegetaţia sinantropă a Republicii Moldova şi, parţial, a teritoriilor adiacente poate fi delimitată în următoarele etape evolutive: 1. Etapa de iniţiere, cuprinsă între prima jumătate a sec. XVI şi prima jumătate a sec. XIX. Au fost publicate listele speciilor de plante din limitele anumitor teritorii geografice sau administrative. 2. Etapa cercetărilor fizico-geografice, cuprinsă între anii 60 ai sec. XIX şi anii 20 ai sec. XX. Cercetările floristice erau completate cu investigaţii fitogeografice. 3. Etapa cercetărilor ecologo-fitocenologice, declanşată mai pronunţat de la mijlocul sec. XX – este etapa actuală. Se manifestă prin realizarea în cercetări a metodelor floristice, fitogeografice şi ecologice.