Browsing by Author "Gîrneţ, Ilie"

Now showing 1 - 2 of 2

ALEGERILE PARLAMENTARE (1994) ȘI CONSTITUIREA CELUI DE-AL DOILEA PARLAMENT AL REPUBLICII MOLDOVA
(Artpoligraf, 2014) Gîrneţ, Ilie
Procesul de implementare a valorilor democratice în Republica Moldova, a fost determinat în mare măsură și de alegerile parlamentare din 27 februarie 1994. După mai bine de cinci decenii de regim totalitar, în care țara noastră a fost parte componentă a U.R.S.S., au fost organizate primele alegeri libere, pe bază de pluripartidism, urmând să aibă o importanță vitală pentru declanșarea proceselor de democratizare a structurilor politice. Cea mai serioasă forță politică care se arăta în ajunul alegerilor parlamentare din 27 februarie 1994, se prefigura a fi Partidul Democrat Agrar din Moldova, care a înregistrat o afluență masivă de adepți și simpatizanți în frunte cu fosta nomenclatură comunistă de toate nivelele, și care a desfășurat o activitate intensă de creare a structurilor de partid în teritoriu, ne cătând la aceasta în cursa electorală s-au avântat treisprezece formațiuni social-politice, partide politice, blocuri electorale, precum și 20 de candidați independenți. Obiectivele platformelor electorale ale concurenților electorali erau foarte variate, însă vizau, în principal, stabilitatea noului stat Republica Moldova și soarta de mai departe a acestuia, strategia reformelor, urgentarea adoptării noii Constituții, soluționarea problemelor litigioase (Transnistria și Găgăuzia), lupta contra crimei organizate. De menționat că cota de participare a cetățenilor la alegeri a fost una destul de mare, ridicându-se la 79,31%. Ca rezultat al alegerilor în Parlament au avut acces patru formațiuni politice. Scrutinul a scos în evidență raportul real al forțelor politice din societate, astfel dându-se răspunsul la tot felul de speculații referitor la orientările sociale și aspirațiile cetățenilor din Republica Moldova. Voturile alegătorilor au scos în evidență acele formațiuni social-politice care erau aproape de interesele lor.
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA: CONSTITUIRE, ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
(CEP USM, 2013) Gîrneţ, Ilie
În articol se analizează modul în care se formează şi activează una din autorităţile politice centrale din Republica Moldova-Parlamentul. Se subliniază că, în conformitate cu prevederile Constituţiei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Constituţia fixează (în art.64) reglementarea prin care structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin Regulament. Astfel, potrivit Regulamentului, structura Parlamentului include: Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii, Biroul permanent, fracţiunile parlamentare şi comisiile parlamentare. Sunt lămurite noţiunile de mandat, sesiune şi şedinţă parlamentară, precum şi corelaţiile ce există între acestea. Se arată modul în care se desfăşoară şedinţele Parlamentului, dezbaterile parlamentare, precum şi procedura legislativă, care este cea mai importantă operaţiune în activitatea Parlamentului, deoarece în rezultatul acestui proces are loc elaborarea legilor de către unica autoritate legislativă a ţării.În articol se menţionează că în perioada aprilie 1990–martie 2013 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat 6040 acte legislative, dintre care 2194 legi, 3400 decizii (hotărâri) şi 446 declaraţii şi apeluri oficiale.