Browsing by Author "Eremia, Ion"

Now showing 1 - 20 of 29

ASIGURAREA LOGISTICĂ A TRUPELOR RUSE DIN BASARABIA (1812-1874)
(2022) Leșcu, Anatolie; Eremia, Ion
Scopul lucrării este de a studia procesul de asigurare logistică a trupelor ruse și a structurilor militare staționate în Basarabia, atât pe timp de pace, cât şi la război, în anii 1812-1874.
BAZA LEGISLATIVĂ A ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR DIN REPUBLICA MOLDOVA (1991-2014)
(CEP USM, 2015-04-24) Eremia, Ion
BIOGRAFIA UNEI PERSONALITAȚI MARCANTE – AFANASIE V. REPIDA
(Tipografia "Lexon-Prim", 2020) Eremia, Ion
The biography of Professor Afanasie Repida is in many ways similar to the biography of many who made up the Soviet intellectuals: primary, secondary, higher education, the hierarchical advancement of the Soviet system. Afanasie Repida had the misfortune to participate in the largest and cruellest world conflagration of the twentieth century, the Second World War, but also the luck to escape with his life. Endowed with true peasant wisdom, he faced the calls of the times in which he lived and worked, showed an example of modesty and humanity towards his colleagues and subordinates, constantly sought to avoid and settle situations of conflict. Professor Afanasie Repida’s scientific legacy bears the stamp of the times in which he wrote, the horizons of his creative search being limited by the regime in which he lived and dictated by the party that created that regime. It must be viewed and appreciated with great care and caution, because, it seems, Professor Afanasie Repida’s inner feelings were different from those he laid out on paper. Perhaps for this reason, those who knew the teacher well, carry in their hearts with great care the warm memory of the one who was Afanasie V. Repida.
CAPITULAŢIILE IMPERIULUI OTOMAN CU RUSIA LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII - LEA
(CEP USM, 2017) Eremia, Ion
Studiul arată că,spre deosebire de istoriografia rusă de până la anul 1917 şi istoriografia occidentală, care recunoşteau şi recunosc caracterul politic, contractual al capitulaţiilor, istoriografia sovietică şi rusă contemporană au negat şi neagă vehement acest caracter al capitulaţiilor , considerate doar privilegii comerciale acordate de sultani unor state str ăine sau care garantau anumite drepturi supuşilor străini în Imperiul Otoman. În pofida acestui fapt, surse documentare ruseşti din primele decenii ale secolului al XVIII-lea atestă că Poarta a acordat şi Rusiei capitulaţii – acestea erau textele de confirmare a păcii din partea padişahului otoman.
CE LIMBĂ VORBEAU ROMÂNII-MOLDOVENI DIN BASARABIA ȚARISTĂ?
(CEP USM, 2022) Eremia, Ion
The invoked sources clearly attest that until the 7th decade of the 19th century the priests from the Bessarabian churches used the religious book printed in Romanian in the cities of Wallachia and Transylvania, although several authors from the 19th century wrote that they were printed in the "Moldovan language". This state of affairs, in turn, attests that the authors of the 19th century recognized the identity of the Romanian language and the "Moldovan language". In other words, the Romanian language used by priests in the Romanian Orthodox Church in the three Romanian countries was unique, the church language was one and the same in Bucharest and Râmnic (Wallachia), and in Blaj and Sibiu (Transylvania), and in the Bessarabian villages Saharna, Abaclâdjaba, Susleni, Batâr etc. The use of church books printed in Wallachia and Transylvania in Bessarabia also denies the myth of the existence of a "Moldovan language" distinct from the Romanian language in Wallachia and Transylvania, on the contrary, it demonstrates the unity of the Romanian language. Romanian - was a unique Romanian liturgical language heard by Romanian believers in Wallachia, Transylvania, Moldova between the Prut and the Carpathians and Bessarabia.
CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN MOLDOVA ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIV-LEA – SECOLUL AL XV-LEA
(CEP USM, 2011) Eremia, Ion
CONCEPTUL DE POPOR ŞI NAŢIUNE ÎN SCRIERILE ISTORICULUI-SLAVIST A.F. HILFERDING
(CEP USM, 2019-05-17) Eremia, Ion
CONCEPTUL DE POPOR ŞI NAŢIUNE ÎN SCRIERILE SLAVISTULUI A.F. HILFERDING (А.Ф. ГИЛЬФЕРДИНГ)
(CEP USM, 2019) Eremia, Ion
Alexandru F. Hilferding (Гильфердинг) (2(14).07.1831 – 20.06(2.07)1872), a fost unul dintre istoricii-slavişti remarcabili din Rusia secolului al XIX-lea, un slaveanofil convins, ideolog şi teoretician al panslavismului. În anii 1856-1858 el a ocupat postul de consul general al Rusiei la Saraevo (Bosnia). În expunerea opiniilor sale despre locuitori, despre populaţie, Alexandru F. Hilferding utiliza termenii popor, poporaţie, naţiune, naţionalitate, neam. Alexandru F. Hilferding utiliza toţi aceşti termeni numiţi mai sus în calitate de sinonime, de termeni interschimbabili, fără a face vreo deosebire calitativă a sensurilor exprimate de aceştia. Un interes deosebit pentru noi prezintă şi înţelegerea de către autor a dihotomiei român/moldovean. Scriind despre prezenţa altor popoare în componenţa armatei austriece pe timp de pace la mijlocul secolului al XIX-lea, Alexandru F. Hilferding îi menţionează pe nemţi, italieni, români sau moldoveni (румынов или молдаван) şi pe maghiari sau unguri (мадьяр или венгров). Aşadar, după cum autorul nu vedea în „maghiari sau unguri” două popoare diferite, exact aşa şi în cazul „români sau moldoveni” Alexandru F. Hilferding nu subînţelegea două popoare diferite. Referindu-se la populaţia Bosniei de la mijlocul secolului al XIX-lea, Alexandru F. Hilferding scria că ea este alcătuită, aşa cum se înţelege acolo, dar şi conform recunoaşterii oficiale, din trei popoare (три народа – subl. A.G.), care aparţin aceluiaşi neam (племени) al sârbilor şi vorbesc aceeaşi limbă. Aceste popoare sunt turcii, adică musulmanii, explică Alexandru F. Hilferding; latinii, numiţi altfel Krşteni sau dispreţuitor şokţi (croat. šokci, sârb. шокци), adică catolicii, explica autorul; sârbii, numiţi altfel Rişteni, adică creştini, sau dispreţuitor vlahi, adică ortodocşi (православные), explica el. Într-o notă de subsol Alexandru F. Hilferding mai face o explicaţie, anume – că ortodocşii sunt numiţi de către catolici vlahi, iar musulmanii alătură acest nume către creştinii-raiale de ambele confesiuni, de altfel, conchide autorul, se pare, totuși, prioritar faţă de ortodocşi.
CONCEPTUL SOCIAL-POLITIC ȘI NAŢIONAL AL LUI NICOLAE GHEPEŢCHI
(CEP USM, 2023-05-26) Eremia, Ion
„ ... CREDINŢA TUTUROR BOIERILOR NOŞTRI MOLDOVENI, ŞI MARI, ŞI MICI”
(CEP USM, 2018-04-28) Eremia, Ion
DECANUL FACULTĂŢII DE ISTORIE A UNIVERSITĂŢII DE STAT DIN CHIŞINĂU MIHAIL C. SÂTNIC (1929–1988)
(Lexon-Prim, 2023) Eremia, Ion
The article describes the life and activity of M. Sâtnic (1929–1988), the History Faculty Dean of the Chisinau State University. It can be stated that M.C. Sâtnic was the man of his era – he wrote what the communist party recommended. It is difficult to say whether he really believed what he stated on the pages of his works. As a man, he displayed the best qualities.
DEMOGRAFIE ŞI POLITICĂ LA EST DE CARPAŢI ÎN SECOLUL AL XIV - LEA: ASPECTE ISTORIOGRAFICE
(CEP USM, 2013) Eremia, Ion
În acest studiu sunt examinate unele aspecte istorigrafice ale situaţiei demografice la Est de Carpaţi în secolul al XIV-lea. O atenţie deosebită a fost acordată istoriografiei sovietice, care, în tendinţa de a demonstra formarea „poporului moldovenesc”, a utilizat metode care nici pe departe nu pot fi apreciate ca ştiinţifice. În pofida acestei realităţi, unii autori contemporani utilizează rezultatele cercetărilor istoricilor din perioada sovietică pentru a „argumenta” existenţa „poporului moldovenesc”.
DESPRE CAPITULAŢIILE IMPERIULUI OTOMAN CU POLONIA ŞI RUSIA ÎN SECOLUL AL XVII-LEA - ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA
(CEP USM, 2017-04-28) Eremia, Ion
IACHIM GROSUL – PRIMUL DECAN ŞI ŞEF DE CATEDRĂ LA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE A UNIVERSITĂŢII DE STAT DIN MOLDOVA
(Lexon-Prim, 2023) Eremia, Ion
The article is dedicated to the activity of a prominent personality of science from the former MSSR, Iachim S. Grosul - remarkable scientist and pedagogue, who during the founding of the State University of Moldova was the dean of the Faculty of History, then, after the transition to the head of the Moldovan Branch of the Academy of Sciences of the USSR, remained for a decade head of department at the Faculty of History. The researches in the National Archive of the Republic of Moldova, but also of the IachimGrosul Fund from the Academy of Sciences Archive led to the identification of new materials, which substantially complete the period of activity of IachimGrosul at the State University of Moldova.
IDENTITATEA ROMÂNEASCĂ ÎN DISPUTE CONTEMPORANE: CAZUL LUCIAN BOIA ŞI VASILE STATI
(CEP USM, 2017) Eremia, Ion
Articolul este consacrat examinării opiniilor lui L.Boia şi V.Stati referitoare la problema identităţii locuiorilor din Basarabia. O atenţie deosebită a fost atrasă declaraţiilor acestora privind obiectivitatea propriilor studii, stricta lor documentare, sinceritatea cu care au abordat problema. Totuşi, în pofida acestor asigurări, s-a constatat că ambii autori sunt chinuiţi de sindromul fricii, că opera lor va fi numaidecât atacată de „duşmani răutăcioşi” care nu le sunt binevoitori, iar ei ar putea fi învinuiţi chiar şi de trădare.
ISTORIA ROMANILOR: EPOCA MEDIEVALA: NOTE DE CURS
(CEP USM, 2018) Eremia, Ion
Istoria românilor prezintă o parte a procesului istoric universal, de aceea însuşirea de către studenţi a moştenirii milenare din istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, evident, are un rol prioritar în procesul de pregătire a specialiştilor în domeniul istoriei. Istoria românilor este o parte a civilizaţiei universale. Prin urmare, este necesar să studiem istoria românilor în contextul istoriei universale, acordând constant atenţie rolului şi locului ei în procesul istoric mondial.Scopul predării cursului este de a prezenta istoria românilor în toată complexitatea ei, cu momentele de glorie, dar și laturile ei tragice, respectând cu stricteţe obiectivitatea procesului istoric. Numai această abordare poate corecta viciile care au fost admise în trecut şi forma o idee clară despre adevăratele evenimente şi fenomene istorice.
ISTORIA UNIVERSITATII DE STAT DIN MOLDOVA IN DOCUMENTE SI MATERIALE : VOLUMUL II
(CEP USM, 2019) Eremia, Ion; Rotaru, Liliana; Tomuleț, Valentin; Cocârlă, Pavel
Volumul al doilea de documente şi materiale referitoare la istoria Universităţii de Stat din Moldova1 include 158 de documente din perioada anilor 1977-1991. Ţinând cont de conținutul enorm de documente, alcătuitorii volumului s-au limitat la publicarea celor mai semnificative dintre ele care se referă la problemele dezbătute în cadrul Consiliului ştiinţific al Universităţii2. De asemenea, au fost introduse Indicele de nume și Indicele geografic din ambele volume publicate și includ doar datele din documente.
MERCENARI MOLDOVENI ÎN OASTEA RUSĂ (SECOLELE XVII-XVIII) – ÎNTRE „PRIETENIE” ŞI REALITATE ISTORICĂ
(CEP USM, 2015) Eremia, Ion
Secolele XVII-XVIII erau timpurile când serviciul militar aducea încă venituri. În condiţiile înnăspririi suzeranităţii otomane mulţi dintre locuitorii Moldovei, amintiţi în izvoarele istorice cu termenul volohi, în căutarea unei vieţi mai bune emigrau şi se înrolau în armatele străine ca mercenari în ţările: Polonia, Suedia, Rusia ş.a. Un alt curent de volohi veneau în Rusia împreună cu sârbii din Bulgaria sau din teritoriile habsburgice unde migraseră ceva mai înainte. Izvoarele istorice amintesc destul de clar mercenarii volohi în Rusia. În legătură cu acest fapt apare ca firească întrebarea: putem oare să considerăm acest serviciu militar al mercenarilor drept argument al „prieteniei milenare” dintre poporul „moldovenesc” şi cel rus, aşa cum a calificat-o istoriografia sovietică dar şi o serie de istorici contemporani? Or, mercenari volohi au existat şi în Polonia şi în Suedia, dar asemenea calificări nu au fost date. De asemenea, este arhicunoscut faptul că în armata rusă, îndeosebi începând cu perioada lui Petru I, au fost invitaţi mercenari din multe alte state ale Europei Occidentale, dar concluzia privind „prietenia milenară” cu aceste state nu a fost şi nu este lansată nici astăzi.
MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE” (III)
(CEP USM, 2019) Eremia, Ion
Tendinţa moldoveniştilor actuali de a se prezenta urmaşi destoinici ai marilor cărturari din Moldova din secolele precedente nu are nici un temei. Pe de altă parte, savanţi veritabili din Rusia contemporană, istorici şi lingvişti, nu au căzut în capcana moldovenismului primitiv şi consideră că limba vorbită în Moldova în secolele trecute şi în prezent este limba română,iar numele corect al poporului este poporul român. Opinia este întemeiată pe cercetări aprofundate ale bogatei moşteniri intelectuale lăsate de marii cărturari din veacurile precedente. Atât timp cât savanţii şi tineretul studios din Republica Moldova, din Rusia şi din alte ţări respectă adevărul transmis de sursele istorice şi cercetările savanţilor notorii şi utilizează în scrierile lor sintagmele „ţările româneşti”, „limba română”şi termenul „ român”pentru desemnarea statelor Moldova şi Ţara Românească (Valahia, Ţara Mu ntenească), a limbii vorbite de locuitorii din Republica Moldova, perspectiva „ştiinţifică” a moldoveneștilornu are niciun viitor.Problema identităţii moldoveneşti, aşa cum o formulează moldoveniştii de astăzi: moldovenii şi românii sunt două naţiuni diferite, limba moldovenească şi limba română sunt două limbi diferite, este o problemă falsă şi se va afla mereu în criză.
MOLDOVENISMUL ACTUAL: „REALIZĂRI” ŞI „PERSPECTIVE ” (II)
(CEP USM, 2018) Eremia, Ion
Sursele istorice atestă cu lux de amănunte că cu termenul vlah, cu varianta lui volohşi cu alte derivate din el erau desemnaţi românii, populaţie locală din Transilvania, Moldova şi din Ţara Românească. Denumirea de moldoveni (boierii noştri moldoveni) nu indica la apartenenţa etnică a boierilor, ci la faptulcă ei sunt vasalii domnului şi slujesc statul căruia îi aparţin, Ţara Moldovei. Studiind Istoria românilor noi nu studiem istoria unui popor străin, ci istoria noastră, a românilor din Moldova, român fiind şi Bogdan I Întemeietorul, care a înlăturat dominaţia maghiară.Străinii care au vizitat Moldova şi Ţara Românească i-au considerat pe moldoveni şi pe munteni o singură naţiune.Ambele ţări au fost considerate în trecut, dar şi astăzi, ţări româneşti, iar limba vorbită în ele –limba română.