Browsing by Author "Cuza, Petru"

Now showing 1 - 15 of 15

ACTIVITATEA ANTIOXIDANTĂ A SUBSTANŢELOR DIN MUGURII ARBORILOR STEJARULUI PUFOS ( QUERCUS PUBESCENS WILLD.) CARE CRESC ÎN DIFERITE CONDIŢII STAŢIONALE
(CEP USM, 2017) Florență, Gheorghe; Cuza, Petru
A fost determinată activitatea sumară a oxidazelor, catalazelor şi a substanţelor reducătoare a extractelor din mugurii stejarului pufos prelevaţi primăvara de la arborii care cresc în diferite condiţii staţionale din sudul Republicii Moldova. În extracte se manifesta clar tendinţa de sporire a capacităţii sumare de utilizare a oxigenului datorită potenţialului reductiv al substanţelor fenolice şi activităţii oxidazelor la arborii care cresc mai la sud, ceea ce corespunde gradientului de sporire a temperaturii primăvara în direcţia nordsud. Această tendinţă s-a manifestat şi pentru activitatea catalazelor, dar mai puţin pronunţat. Primăvara, în celulele mugurilor apicali schimbările componentelor care determină potenţialul oxidoreductiv se manifestă mai timpuriu, în comparaţie cu cele din mugurii laterali. Această accelerare poate fi o cauză a eliminării mai timpurii a dormitării mugurilor apicali în comparaţie cu cei laterali.
ACTIVITATEA SUBSTANŢELOR ANTIOXIDANTE ÎN MUGURII ARBORILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (Quercus robur) CU DIFERITE TERMENE DE ÎNFRUNZIRE
(CEP USM, 2018) Cuza, Petru
A fost determinată activitatea sumară a oxidazelor, catalazelor şi a substanţelor antioxidante în extractele din mugurii arborilor de Quercus robur care se caracterizează prin diferite termene de înfrunzire. În celulele mugurilor apicali, primăvara, schimbările componentelor care determină potenţialul oxidoreductiv se manifestă mai timpuriu, în comparaţie cu cele din mugurii laterali. Accelerarea activării enzimelor menţionate poate fi cauzată de eliminarea mai timpurie a dormitării mugurilor apicali în comparaţie cu cei laterali. Activitatea substanţelor care caracterizează potenţialul oxidoreductiv în celulele mugurilor arborilor stejarului pedunculat cu desfacerea timpurie a frunzelor este semnificativ mai ridicată decât cea specifică arborilor cu înfrunzire târzie. Ţinând seama de faptul că predecesorii descendenţilor cu desfacerea timpurie a frunzelor sunt de origine sudică, iar cei cu înfrunzire târzie provin din centrul ţării, este posibil ca descendenţii acestora să fi moştenit de-a lungul timpului, probabil pe cale epigenetică, capacitatea de a elimina starea de dormitare în corespundere cu perioada caracteristică exemplarelor ancestrale.
APRECIEREA PROCESELOR ANTIOXIDANTE ÎN EXTRACTELE DIN MUGURII SPECIILOR SPONTANE DE STEJAR ÎN FUNCŢIE DE ANOTIMP ŞI CONDIŢIILE STAŢIONALE
(CEP USM, 2018) Dascaliuc, Alexandru; Cuza, Petru
A fost determinată activitatea sumară a oxidazelor, catalazelor şi a substanţelor antioxidante în extractele din mugurii prelevaţi pentru analiză toamna, iarna şi primăvara de la arborii de stejar pedunculat (Quercus robur), de gorun (Q. petraea) şi de stejar pufos (Q. pubescens) care cresc în apropiere nemijlocită pe teritoriul Ocolului silvic Zloţi, precum şi din mugurii arborilor de stejar pufos din alte ocoale silvice din sudul Republicii Moldova. În perioada de iarnă, activitatea antioxidantă în extractele din mugurii apicali şi laterali ai stejarului pufos şi ai gorunului a consemnat că la aceste specii procesele metabolice sunt mai deplasate de echilibrul biodinamic, în comparaţie cu cele ce se desfăşoară în mugurii stejarului pedunculat. Acest fapt demonstrează că stejarul pufos şi gorunul sunt mai puţin rezistențe la condiţiile de iarnă, în comparaţie cu stejarul pedunculat, care este o specie mai bine adaptată la ger. Primăvara, în extractele din mugurii stejarului pufos se manifestă tendinţa de sporire a capacităţii sumare de utilizare a oxigenului datorită potenţialului reductiv înalt al substanţelor fenolice şi activităţii oxidazelor de-a lungul gradientului temperaturilor pozitive nord-sud, în corespundere cu amplasarea teritorială a ocoalelor silvice. O tendinţă opusă a fost evidentă în activitatea sumară de eliminare a oxigenului datorită activităţii catalazelor, care sporeşte mai timpuriu în extractele din mugurii arborilor situaţi în partea de sud a ţării. Reiese că procesele de eliminare a dormitării mugurilor stejarului pufos în perioada de trecere de la anotimpul de iarnă către cel de primăvară sunt asociate de sporirea consecutivă a activităţii sumare a catalazelor şi doar ulterior a activităţii oxidazelor şi substanţelor antioxidante din muguri.
CARACTERIZAREA POPULAŢIILOR CONSANGVINE LA STEJARUL PEDUNCULAT (Quercus robur L.) DUPĂ TERMENELE DE ÎNFRUNZIRE
(CEP USM, 2008) Cuza, Petru
Features of blooming of leaves at sapling an oak in several consanguine populations are investigated. It is revealed,that cool spring weather conditions promote fast blooming of leaves at the majority sapling. In rather warm weatherconditions, saplings in the spring are established and won’t be completely prepared in time for blooming leaves. In this case part of sapling is blooming with leaves, and their other part remains in a stage of time rest. Probably, the revealingof polymorphism of an oak characterized by the blooming of leaves provides the adaptive superiority of populations inunstable weather conditions.
CREŞTEREA ÎN ÎNĂLŢIME A DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR L.) PROVENIŢI DE LA ARBORII SITUAŢI ÎN MASIV ŞI LA LIZIERĂ
(2018) Cuza, Petru
Au fost studiate particularităţile de creştere în înălţime a descendenţilor stejarului pedunculat proveniţi de la arborii situaţi în masiv şi la lizieră. S-a demonstrat că descendenţele multiple din masiv fiind diversificate genetic se caracterizează printr-o creştere rapidă şi stabilă la vârsta când influenţa fluctuaţiilor factorilor locali ai mediului este mai slabă, iar viteza de creştere în înălţime a puieţilor este determinată în principal de specificul lor genetic. Energia de creştere în înălţime a descendenţei unitare de la lizieră depinde de gradul de heterozigoţie a arborelui de la care aceasta provine. Specificul încrucişării arborilor de la lizieră face ca descendenţii obţinuţi din sămânţa recoltată de pe aceştia să suporte într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunea „depresiunii consangvine”, fapt care duce la diminuarea energiei de creştere în înălţime la o parte însemnată a puieţilor de stejar. De aceea, pentru a evita eşecurile de pierdere a vigorii de creştere a descendenţilor la efectuarea lucrărilor de împăduriri trebuie evitată multiplicarea stejarului cu ghinda recoltată de pe arborii solitari şi de la marginea masivului forestier
DEOSEBIRILE ÎNTRE PROVENIENŢELE ŞI ARBORII DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) DUPĂ DOZA LETALĂ (DL50) DE SCURGERE A ELECTROLIŢILOR
(CEP USM, 2023) Cuza, Petru
Studiul realizat în culturile de stejar pedunculat de proveniență diferită din Rezervaţia Ştiinţifică „Plaiul Fagului” a evaluat nivelul de scurgere a electroliților din frunze după aplicarea unui șoc termic letal (DL50). Rezultatele indică o variație fiziologică semnificativă în răspunsul arborilor la stresul termic. Analiza varianței a evidențiat diferențe semnificative între proveniențele de stejar pedunculat, indicând o rezistență mai sporită la șocul termic a descendenților arborilor de origini mai îndepărtate (Edineț și Baimaclia) față de cele din zona de centru (Plaiul Fagului și Hâncești), unde este instalat arboretul comun. Se poate presupune că există o variație semnificativă în răspunsul fiziologic al arborilor de proveniență diferită la stresul termic, iar descendenții proveniți din zonele mai îndepărtate au prezentat o reacţie adaptivă mai accentuată decât cei din zonele mai apropiate de arboretul comun, care au condiții de mediu similare cu zona de cultivare. Rezultatele preliminare ale studiului sugerează că selecția celor mai buni arbori și proveniențe pentru împăduriri poate fi realizată în funcție de rezistența stejarilor la stresul termic. În plus, adaptarea arborilor la condițiile de mediu specifice poate fi îmbunătățită prin selecția acestor proveniențe, în special pentru împăduririle viitoare în contextul schimbărilor climatice.
EVALUAREA DISTRIBUȚIEI ÎNĂLȚIMEA-DIAMETRUL COROANELOR LA STEJARUL PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR) ȘI A PERFORMANȚEI MODELELOR DE REGRESIE
(CEP USM, 2024) Cuza, Petru
În arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) situate în nordul, centrul și sudul Republicii Moldova, s-a desfășurat un studiu axat pe relația dintre înălțimea și diametrul coroanei. Analiza distribuției înălțimea-diametrul arborilor a evidențiat o sporire a complexității structurii arboretelor de-a lungul gradientului ecologic nord-sud. Totodată, în cadrul distribuțiilor, s-a remarcat variabilitatea fenotipică în caracteristica înălțimea-diametrul coroanelor arborilor. A fost evaluată potrivirea statistică în relația dintre înălțimea și diametrul coroanelor arborilor, analizând 25 de modele de regresie și selectând acelea care au demonstrat o performanță bună pentru datele ce descriu relația respectivă. O ajustare mai precisă a datelor s-a identificat în funcție de creșterea complexității în distribuția caracteristicii investigate. Cele mai bune rezultate în acest context au fost obținute pentru datele experimentale privind relația înălțimea și diametrul coroanei arborilor din zona de sud, în Ocolul Silvic Baimaclia, comparativ cu celelalte zone.
EVALUAREA TERMOTOLERANŢEI FRUNZELOR SPECIILOR DE STEJAR RĂSPÂNDITE ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU AJUTORUL METODEI DE SCURGERE A ELECTROLIŢILOR
(CEP USM, 2021) Cuza, Petru
Schimbările climatice afectează starea de sănătate şi productivitatea pădurilor, ceea ce justificărolul cercetărilor privind evaluarea acţiunii factorilor de stres termic asupra posibilelor modificări în răspândirea speciilor de stejar. Printre factorii care provoacă stresurile de mediu, temperaturil e excesive şi arşiţa exercită o influenţă negativă asupra compoziției comunităților vegetale, urmare a modificărilor în distribuția speciilor. Răspunsul plantelor la acţiunea stresului termic include evitarea factorilor de stres şi mecanismele fiziologice şi biochimice de recuperare a leziunilor provocate ţesuturilor frunzelor. Rezistenţa speciilor de stejar faţă de acţiunea şocului termic se schimbă în funcţie de condiţiile de mediu în care vegetează arboretele. Dintre speciile de stejar răspândite în Republica Moldova stejarul pufos se caracterizează prin termotoleranță avansată. După excluderea influenței mecanismelor care determină evitarea / diminuarea acţiunii temperaturilor ridicate, frunzele stejarului pufos, în comparaţie cu cele ale stejarului pedunculat și ale gorunului,au manifestat în condiţiile de mediu din centrul şi sudul RM o rezistenţă sporită la șocul termic. În condiţiile de mediu din nordul RM stejarul pedunculat,în comparaţie cu stejarul pufos şi cu gorunul,a demonstrat o rezistenţă ridicată la acţiunea temperaturilor înalte.
EVALUAREA VARIABILITĂȚII CARACTERELOR RITIDOMULUI ÎN POPULAȚIILE STEJARULUI PUFOS (QUERCUS PUBESCENS WILLD.)
(CEP USM, 2024) Cuza, Petru
This study evaluated the variability of bark characteristics in eight populations of downy oak (Quercus pubescens Willd.) across the territory of the Republic of Moldova. The aim of this study was to assess the degree of variability of bark characteristics within populations to evaluate the specifics of their variation and spatial distribution, which are essential for the conservation of the gene pool and sustainable resource utilization. The study analyzed the following bark characteristics: length of bark crack segments, width of bark crack segments, depth of bark segments, length of bark plate segments, and width of bark plate segments. Within the investigated populations, these characteristics exhibited high and very high degrees of variability. Although significant variability was observed, the mean values of downy oak populations were relatively close for three of the characteristics analyzed. Statistically significant differences between populations were found only for the length of bark crack segments and the length of bark plate segments. The high and very high variability of characteristics within the studied populations demonstrates the polymorphism of downy oak in terms of bark traits, which can be useful in the appropriate management of forests in forestry practice.
GHID DE ELABORARE A PROIECTULUI DE CERCETARE LA DISCIPLINA „ÎMPADURIRI”
(CEP USM, 2017) Cuza, Petru
Scopul proiectului de cercetare la disciplina „Împăduriri” constă în a-i învăţa pe studenţi să proiecteze un şir de tehnologii performante pentru lucrările de împădurire în funcţie de specificul condiţiilor concrete de mediu, în care urmează să se execute manopera, precum şi să justifice soluţiile tehnice care vor fi adoptate la instalarea şi îngrijirea culturilor forestiere.
INFLUENŢA TEMPERATURII ŞI DURATEI EI DE ACŢIUNE ASUPRA ADAPTĂRII FRUNZELOR DE QUERCUS ROBUR LA ŞOCUL TERMIC
(Academia de Știinițe a Moldovei, 2016) Cuza, Petru
Termotoleranţa frunzelor de Quercus robura fost stabilită cu ajutorul metodei de scurgere a electroliţilor. Experienţele de fracţionare a şocului termic au permis estimarea efectului valorii primei doze asupra inducerii capacităţii adaptive a frunzelor după diferite perioade de timp de la aplicarea ei. Starea frunzelor a depins de trei componente care au caracterizat efectul de fracţionare: valoarea primei părţi a dozei (1), valoarea părţii a doua a dozei (2), durata perioadei între cele două doze termice (3). Efectul sumar al fracţionării dozei termice rezidă din bilanţul între derularea proceselor de deteriorare şi a celor de recuperare a degradărilor. Urmare a tratării probelor cu doze moderate ale şocului termic dominau procesele de inducere a adaptării, datorită cărora creştea termotoleranţa frunzelor după aplicarea primei doze termice. După aplicarea dozelor înalte prevalau procesele de degradare în comparaţie cu cele de recuperare şi adaptare, fapt care a determinat diminuarea termotoleranţei frunzelor. Rezultatele obţinute sugerează că metoda de fracţionare a dozelor şocului termic permite estimarea termotoleranţei iniţiale şi a capacităţii de adaptare a frunzelor. Manifestarea specifică a proceselor care controlează termotoleranţa iniţială şi cea adaptivă ca urmare a variaţiilor temperaturilor sezoniere determină supravieţuirea plantelor în condiţii aride.
PARTICULARITĂŢILE DE CREŞTERE A PUIEŢILOR STEJARULUI PUFOS (QUERCUS PUBESCENS WILD.) DE DIFERITĂ PROVENIENŢĂ ECOLOGICĂ
(CEP USM, 2010) Cuza, Petru; Florență, Gheorghe
The features of growth sapling a fluffy oak various ecological origin are studied. The best growth in height is revealed at sapling a local origin. Sapling an alien origin had lower indicators of growth in height. On the basis of the received data it is recommended at work on wood restoration to use an acorn of a local origin. The offered action will allow to grow up plantings steady in relation to influence of adverse factors of environment.
SCHIMBAREA TERMOTOLERANŢEI GENOTIPURILOR STEJARULUI PUFOS (Quercus Pubescens WILD.) ÎN FUNCŢIE DE PERIOADA PRELEVĂRII FRUNZELOR ŞI TERMENELE DE ÎNFRUNZIRE
(CEP USM, 2009) Cuza, Petru
The method of electrolytes leakage has been applied for identification of distinctions between genotypes of a fluffy oak (Quercus pubescens Wild.). This method allows revealing on level of electrolytes leakage distinctions between genotypes with high accuracy. Distinctions between genotypes become more obvious after application of temperature of a thermal shock which causes approximately 50% level of electrolytes leakage from their total content. It is revealed, that incomparison with the beginning of summer with approach of the hot period of july heat stability of leaves of an oak raise. Thus, change thermotolerance is used by plants as the adaptation to heats. Trees with late terms of blooming of leavesshow heat stability in comparison with early dismissed. Apparently, accumulation of fat acids in cages of leaves at theseplants occurs more vigorously, that is shown in change thermotolerance.
SPECIFICUL DISTRIBUŢIEI DESCENDENŢILOR DUPĂ ÎNĂLŢIME ÎN CULTURILE EXPERIMENTALE ALE STEJARULUI PEDUNCULAT ( QUERCUS ROBUR )
(CEP USM, 2017) Cuza, Petru
A fost studiat specificul distribuţiei descendenţilor stejarului pedunculat (Quercus robur) după categorii de înălţime în semănăturile de toamnă şi de primăvară. S-a demonstrat că la faza creşterii individuale a puieţilor în lipsa concurenţei dintre exemplare distribuţiile numărului de stejari pe categorii de înălţimi, atât în semănăturile de toamnă, cât şi în cele de primăvară, se apropie de legea distribuţiei normale. După realizarea stării de masiv curba de frecvenţă a stejarilor în raport cu înălţimea are o asimetrie de dreapta, ceea ce reflectă că,în competiţia pentru energia solară şi pentru elementele minerale din sol,o parte dintre exemplare, având însuşiri ereditare superioare, tind să domine prin creşterea rapidă în înălţime, stânjenindu-le pe cele mai slab exprimate. În felul acesta se reduce variabilitatea naturală cauzată în principal de diversitatea genetică, ca urmare a influenţei tot mai pronunţate a factorilor de mediu, îndeosebi a celor trofici (nutriţie minerală şi iluminare).
SPECIFICUL ÎNFRUNZIRII DESCENDENŢILOR STEJARULUI PEDUNCULAT (QUERCUS ROBUR L.) ÎN DIFERITE PROVENIENŢE
(CEP USM, 2018) Cuza, Petru
Au fost cercetate particularităţile înfrunzirii descendenţilor stejarului pedunculat (Quercus robur L.) de provenienţă ecologică diferită. S-a demonstrat că frecvenţa distribuţiei desfacerii frunzelor la puieţii stejarului pedunculat proveniţi din diferite zone ecologice este întâmplătoare, specifică şi deosebită. De-a lungul anilor se menţine variaţia distribuţiei zilei aşteptate a înfrunzirii şi a mediei ponderate a sumei temperaturilor pozitive în perioada de înfrunzire, fapt ce consemnează că descendenţii fiecărei provenienţe se caracterizează prin gene specifice. În plus, caracteristicele provenienţelor investigate în ceea ce priveşte desfacerea frunzelor la descendenţi reflectă într-o măsură importantă specificul genotipurilor arborilor seminceri din staţiunile forestiere de unde a fost recoltată ghinda. În interiorul familiilor genetice investigate a fost surprinsă o variabilitate accentuată în ceea ce priveşte iniţierea şi durata procesului de înfrunzire a puieţilor. Fenomenul evidenţiat denotă manifestarea eterogenităţii genetice pentru o suficientă adaptare a descendenţilor la variaţia fluctuaţiilor factorilor climatici de-a lungul anilor în acelaşi habitat, ceea ce asigură sporirea viabilităţii supravieţuirii stejarilor