Browsing by Author "Cușnir, Valeriu (conducător științific)"

Now showing 1 - 4 of 4

Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat]
(2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul lucrării constă în realizarea unei ample cercetări asupra informaţiilor produs al infracțiunii cu însușiri probatorii şi posibilitatea acestora de a deveni probe, precum şi corelaţia dintre datele obţinute în cadrul procesului penal cu cele obţinute în afara lui şi cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.Problema științifică importantă soluționată vizează elucidarea cadrului normativ național privind admisibilitatea probelor în procesul penal prin prisma exigențelor CoEDO și legislației statelor europene, identificarea incoerențelor și coliziunilor de natură să afecteze postulatele justiției penale și elaborarea unor teze și soluții, inclusiv de lege ferenda, urmărind ca finalitate favorizarea aplicării corecte şi uniforme a normelor privind admisibilitatea probelor și contribuind astfel la asigurarea respectării drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi la perfecţionarea reglementărilor în materie.Ipoteza de cercetare. Cercetarea are la bază prezumția potrivit căreia insuficiența tratamentului teoretico-normativ și aplicativ privind condițiile admiterii și excluderii informațiilor probante în/din procesul penal, ca și garanție a respectării drepturilor omului, precum și lipsa de unitate privind viziunile doctrinare și de claritate privind criteriile de admisibilitate/inadmisibilitate stabilite de legislația procesual penală generează carențe și contradicții, îngrădind pe alocuri însăși scopul procesului penal, ca atare, iar lipsa de previzibilitate asupra aplicării condițiilor de admisibilitate/inadmisibilitate a probelor, este de natură să conducă la aplicarea lor neuniformă,subzistând riscul afectării drepturilor omului la general și dreptului la un proces echitabil în special, fapt care, în viziunea noastră, determină și justifică oportunitatea și actualitatea elucidării acestei problematici.Ipoteză formulată este probată prin cercetarea științifică de față și anterioare, regăsindu-se în analiza situației în materia admisibilității probelor, în conceptul și abordarea comparativă a probelor și admisibilității acestora, în tratamentul complex al cadrului normativ-procesual, în exigențele CoEDO privind admisibilitatea probelor în procesul penal, precum și în concluziile generale și recomandările formulate.
Admisibilitatea probelor în procesul penal: reglementări naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză]
(2025) Cușnir, Sergiu; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul lucrării constăîn relizarea unei ample cercetări asupra informațiilor produs al infracțiunii cu insișiri probatorii și posibilitatea acestora de a deveni probe, precum și corelația dintre datele obținute în cadrul procesului penal cu cele obținute în afară lui și cu cele care nu pot fi admise ca probe, în corespundere cu cerintele stipulate de legislația națională și CoEDO și ajustarea cadrului de reglementare normativă.
Încetarea urmăririi penale: Reglementări procesual-penale naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Rezumat]
(2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul și obiectivele tezei. Scopul tezei vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și privind raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Scopul tezei a determinat următoarele obiective: analiza tezelor doctrinare și a conținutului elucidat de către cercetătorii din Republica Moldova, precum și de cei din alte state în ce privește instituția încetării urmăririi penale; cercetarea istoricului și evoluției instituției încetării urmăririi penale; studiul naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale și conturarea direcțiilor prioritare în dezvoltarea ulterioară; identificarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale, precum și fundamentarea hotărârii de încetare a urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale ca o formă procesual-penală de liberare de răspundere penală, problematica care apare în procesul încetării urmăririi penale și elaborarea unor recomandări care ar contribui la îmbunătățirea legislației; determinarea modului procesual de încetare a urmăririi penale și problemele care apar în procesul încetării, chestiunile care trebuie soluționate la încetarea urmăririi penale. evaluarea încetării urmăririi penale și a altor instituții procesuale penale cu efecte similare; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma urisprudenței naționale și a Curții Europene pentru Drepturile Omului; formularea propunerilor de lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.
Încetarea urmăririi penale: Reglementări procesual-penale naționale și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului [Teză]
(2024) Secrieru, Natalia; Cușnir, Valeriu (conducător științific)
Scopul lucrării vizează cercetarea complexă a instituției încetării urmăririi penale, cu precădere a legislației procesuale penale și jurisprudenței aferente, dar și problematicii aplicării acestor prevederi legale de către organele de urmărire penală, precum și raporturile juridice ce apar între participanții procesului în legătură cu încetarea urmăririi penale. Obiectivele cercetării: - analiza tezelor doctrinare privind instituția încetării urmăririi penale; - cercetarea istoricului, evoluției și naturii juridice a instituției încetării urmăririi penale; abordarea instituției încetării urmăririi penale, ca și formă procesual-penală de liberare de răspundere penală; cercetarea corelației reglementărilor din legislația penală și procesual-penală care vizează temeiurile încetării urmăririi penale; determinarea modului de încetare a urmăririi penale și problemele, chestiunile care trebuie soluționate; analiza și evaluarea reglementărilor privind încetarea urmăririi penale din legislația altor state; examinarea instituției încetării urmăririi penale prin prisma jurisprudenței naționale și a CtEDO; formularea propunerilor drept lege ferenda în vederea optimizării și eficientizării activității în cadrul încetării urmăririi penale.