Browsing by Author "Corobcean, Andrei"

Now showing 1 - 20 of 30

ABORDAREA ETNOCULTURALĂ A COMPLEXELOR FUNERARE DINTRE CARPAŢI ŞI NISTRU DIN SECOLELE V-III A. CHR.
(CEP USM, 2015-04-24) Corobcean, Andrei
CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN SITUL ENEOLITIC DE LA TRINCA-LA ȘANȚ. CAMPANIA 2022
(2023) Sîrbu, Ghenadie; Burlacu, Vitalie; Corobcean, Andrei
CERCETĂRILE ARHEOLOGICE LA SITUL CLIMĂUȚII DE JOS VIII-PE HOLM (R-NUL ȘOLDĂNEȘTI) ÎN ANUL 2021
(2022) Corobcean, Andrei
CONCEPTUALIZAREA EXPERIMENTULUI ÎN ARHEOLOGIA SPAŢIULUI ROMÂNESC: REALITĂŢI ŞI PERSPECTIV
(2023) Corobcean, Andrei; Nicic, Andrei; Matveev, Sergiu
CONSIDERAȚII PRELIMINARE PRIVIND SITUL FORTIFICAT DIN EPOCA FIERULUI CLIMĂUȚII DE JOS VIII „PE HOLM” (R-L ȘOLDĂNEȘTI, R. MOLDOVA)
(2022) Corobcean, Andrei
CONSIDERAŢII PRIVIND ABORDAREA IDENTITĂŢILOR ȘI PROCESELOR ETNICE ÎN LUCRĂRILE LUI ION NICULIŢĂ
(CEP USM, 2022-05-27) Corobcean, Andrei
CULTURĂ ŞI HABITAT ÎN EPOCA FIERULUI DIN SPAŢIUL PRUTO-NISTREAN. ASPECTE TEORETICE
(Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices, 2021) Corobcean, Andrei
DATE PRELIMINARE PRIVIND CERCETĂRILE ARHEOLOGICE ÎN BAZINUL RÂULUI COGÂLNIC ÎN ANII 2020-2022
(CEP USM, 2022-11-10) Matveev, Sergiu; Vornic, Vlad; Corobcean, Andrei
ETNICITATE ȘI IDENTITĂȚI CULTURALE ÎN INTERPRETAREA ARHEOLOGICĂ
(Lexon-Prim, 2023) Corobcean, Andrei
The ethnic interpretations in archaeology have always been the subject of controversial discussions, considering the nature of archaeological sources and the risk of tendentious approaches. However, the actuality of the issue of ethnic reconstructions from the past returns every time the political and historiographical discourse imposes it. Thus, the critical analysis of the possibilities of the interpreting identities in archeology is important for combating tendentious discourses, preventing the risks of unilateral manipulations of the past. Obviously, the poorer the written sources, the more speculative the tendency to supplement them with archaeological ones. In this view, according to Iron Age or early medieval identities must be made with great caution when we establish a correlation between the archaeological remains and the few historical sources.
ETNOARHEOLOGIA CERAMICII ŞI IMPORTANŢA EI ÎN INTERPRETAREA ETNOCULTURALĂ A VESTIGIILOR ARHEOLOGICE
(CEP USM, 2016-05-13) Corobcean, Andrei
ETNOGRAFIE PENTRU ARHEOLOGIE: O REVENIRE LA PROBLEMA UTILIZĂRII MATERIALELOR ETNOGRAFICE ÎN INTERPRETAREA ARHEOLOGICĂ
(CEP USM, 2022) Corobcean, Andrei
Interpretările vestigiilor arheologice și reconstituirile sociale, etnoculturale și tehnologice în baza acestora implică necesitatea unor cooperări interdisciplinare complexe. Orice reconstrucție este mai degrabă ipotetică și relativă, iar utili- zarea unor analogii etnografice pentru argumentarea acesteia trebuie realizată cu prudență. Numeroasele studii etnoarheo- logice, prin cercetarea culturilor vii în scopul interpretărilor vestigiilor arheologice, contribuie la generalizarea analogiilor și la diversificarea versiunilor de interpretare. Etnoarheologia, care studiază culturile vii dintr-o perspectivă arheologică, se manifestă drept etnografie pentru arheologie. Misiunea etnoarheologiei constă în propunerea unui set de abordări, care să înlocuiască simpla corelare cu datele etnografice, elaborând modele de analogii pasibile utilizării la analiza datelor arheologice şi la verificarea reconstrucţiilor ipotetice.
FORME ALE SCHIMBULUI PREMONETAR ÎN SUMER
(CEP USM, 2013) Corobcean, Andrei
HABITATUL UMAN DIN MILENIUL I A. CHR. – PRIMA JUMĂTATE A MILENIULUI I P. CHR. ÎN BAZINUL RÂULUI COGÂLNIC
(2020) Sochircă, Vitalie; Matveev, Sergiu; Corobcean, Andrei; Vornic, Vlad
The article represents a synthesis of scientific knowledge on the habitat in the basin of the Cogalnic river and its archaeological component at the moment when we started an interdisciplinary project on research and scientific valorization of the archaeological heritage of the Iron Age in the basin of Cogalnic river from the Republic of Moldova. Related to the way of life of human communities of the Iron Age are presented historical, geographical, geological peculiarities; also: relief, climate, vegetation, animals and soil of the researched micro-region, followed by a repertory of archaeological sites corresponding chronologically and geographically to the researched topic, accompanied by a history of their study with the identification of the main stages and the most involved researchers.
MONEDĂ ŞI COMERŢ ÎN INDIA ANTICĂ
(2017) Corobcean, Andrei
MONEDĂ ŞI COMERŢ ÎN INDIA ANTICĂ
(CEP USM, 2017) Corobcean, Andrei
PRACTICI FUNERARE, CULT ȘI SACRU ÎN ARHEOLOGIA EPOCII FIERULUI DIN SPAŢIUL NORD-VEST PONTIC
(CEP USM, 2023-05-26) Corobcean, Andrei
PROBLEMA ABORDĂRII ETNICE A VARIAŢIEI STILULUI ARTISTIC DIN SPAŢIUL BALCANO-CARPATO-PONTIC ÎN SECOLELE V-III A. CHR.
(CEP USM, 2017-04-28) Corobcean, Andrei
PROBLEMA FUNCŢIONALITĂŢII INCINTEI FORTIFICATE DE LA STOLNICENI (HÂNCEŞTI, REPUBLICA MOLDOVA)
(2016) Ursu-Naniu, Rodica; Corobcean, Andrei
Investigarea ştiinţifi că a sitului de epocă a fi erului de la Stolniceni, raionul Hânceşti, Republica Moldova, a lăsat deschisă, în cele peste două decenii de săpături, problema funcţionalităţii acestuia, în condiţiile în care artefactele descoperite au generat ipoteze aparent controversate. În linii mari, părerile oscilau între recunoaşterea unei succesiuni funcţionale aşezare – fortifi caţie – necropolă (sau aşezare – necropolă fortifi cată) şi ideea unei necropole fortifi cate ab initio. Ultimele cercetări, însă, lasă deschisă şi ipoteza unei „incinte sacre”, în care periodic se desfăşurau ritualuri cultice, din care nu se exclud sacrifi ciile umane şi cele de animale.
PROBLEME DE INTERPRETARE A BIRITUALISMULUI ÎN CULTURA GETICĂ
(2022) Corobcean, Andrei; Matveev, Sergiu
Manifestările funerare reflectate de ansamblurile de vestigii arheologice au stimulat mereu discuţii privind diversitatea graniţelor sociale, etnice sau culturale, pe care acestea le-ar fi putut contura în trecut. Pentru perioada de trecere de la prima la cea de-a doua epocă a fierului, delimitarea între ritul inhumaţiei și cel al incineraţiei – ca elemente distincte specifice unei anumite comunităţi etnoculturale – este aproape imposibilă graţie coexistenţei celor două tradiţii. În literatura de specialitate s-au conturat mai multe ipoteze, care fac referinţe la o tranziţie treptată de la predominarea inhumaţiei la cea a incineraţiei, la complexitatea unui ritual funerar prelungit sau la reflectarea unor transformări religioase ipotetice. Așa sau altfel, studierea biritualismului prezent la mai multe comunităţi reconstituite arheologic, necesită o abordare complexă și prudentă.
REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR ARHEOLOGICE LA AŞEZAREA CIVILĂ SAHARNA „DEALUL MĂNĂSTIRII” (CAMPANIA 2008)
(2009) Niculiţă, Ion; Nicic, Andrei; Corobcean, Andrei
In this study are presented the results of the archaeological investigations at the early Hallstattian settlement Saharna „Dealul Mănăstitii”. The research at this site in 2008 were done at 2 sections: no. 4-5. The aim of these investigations was to study the ditch situated south of the defensive system of Saharna Mare fortress and which was found already in the past years. The result was the discovery of two hearths – complex 19-20, two dwellings – complexes 21, 26. The pits 16-19 and the ditch on a surface of 10 m were investigated. The material found in the closed complexes and the ditch have a cultural-chronologic attribution to Cozia-Saharna culture. The ditch explored on a length of 10 m and depth varying from 0,5 to 1,2 m was in fact an extension of the previously investigated ditch. The result provided the possibility to establish that both its triangular form and the wide rim and narrow bottom represents nothing less than the traces of a wood chassis of a palisade. It is likely that the central and northern part of Saharna Mare promontory was initially strengthened with a palisade which included also the north-eastern part of „Dealul Mănăstirii” settlement. G.D. Smirnov, who had discovered for the first time this ditch, assumed that it was a supplementary defense ditch situated on a parallel line with the fortress wall and ditch. In order to confirm whether the ditch was contemporary with the fortress’ fortification line, in the southern part of the fortress’ central bastion was traced the section no. 5. Although some material was discovered, the investigations of the cultural layer from the area have shown a complete lack of possible ruins of a known settlement. It means that the central bastion was built up after the abandonment of the first defense line of the site from Saharna Mare.