Browsing by Author "Certan, Corina"

Now showing 1 - 8 of 8

ALGOFLORA PLANCTONICĂ VERNALĂ A BAZINULUI RÂULUI RĂUT DIN CADRUL URBOECOSISTEMULUI BĂLTI
(CEP USM, 2023-02-13) Grabco, Nadejda; Certan, Corina; Bulimaga, Constantin; Prodan, Petru
The planktonic algae of the Răut river in the researched sector is represented by 32 species of algae from 3 phyla: Chlorophyta 15 species, Bacillariophyta 8, Chrisophyta 3, Euglenophyta 6. In the plankton of the tributaries, 23 species from 2 phyla were identified: Chlorophyta 18 species, Euglenophyta 5. The vernal planktonic algae of the 3 lakes in the urban ecosystem Balti is represented by 31 species of algae from 5 phyla: Cyanophyta 5 species, Chlorophyta 15, Bacillariophyta 6, Pyrrophyta 2, Euglenophyta 3.
THE BIOECOLOGICAL SPECTRUM OF HERBACEOUS SPECIES IN THE CENTER OF BALTI CITY
(CEP USM, 2022-09-29) Portarescu, Anastasiia; Certan, Corina; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin
Diversitatea floristică din ecosistemul urban Cahul
(CEP USM, 2024) Certan, Corina; Grabco, Nadejda; Florență, Veronica
Studiul floristic al ecosistemelor urbane la etapa actuală de dezvoltare a societăţii umane este determinat de procesul de urbanizare, care s-a intensificat începând cu a II – a jumătate a sec. XX. Procesul de formare a urbocenozelor influențează structura și compoziția vegetației unei regiuni, reduce efectivul speciilor, speciile cu amplitudine ecologică îngustă dispar, specii neautohtone îşi manifestă caracterul invaziv etc. Diversitatea floristică a ecosistemului urban Cahul, care face parte din zona stepei Câmpiei de Sud, districtul Stepa Bugeacului indică, că flora acestui ecosistem se deosebeşte radical de flora zonală tipică spontană a stepelor. Prezentul articol constă în studiul și analiza indicilor biologici, biomorfelor, geoelementelor, grupelor ecologice în raport cu factorul umiditatea, troficitatea florei vasculare din orașul Cahul. Grupele majore conform diversității floristice sunt reprezentate de familiile Asteraceae și Poaceae, poziția dominantă a cărora a fost stabilită și în alte ecosisteme urbane din Republica Moldova.
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ASUPRA STĂRII DIVERSITĂȚII FLORISTICE DIN CADRUL ECOSISTEMULUI URBAN BĂLȚI, REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2024) Certan, Corina; Bulimaga, Constantin; Portarescu, Anastasiia; Grabco, Nadejda
The ecological problems of the urban ecosystem require a complex study to highlight the paths of evolution in a global aspect. Contemporary urban ecosystems represent ecosystems with genesis and microevolutionary processes, it includes a varied spectrum of different taxonomic groups of plant and animal organisms, which occupy certain ecological niches in the ecosystem. The research was carried out in the field during the vegetation period (may – september) of the years 2020 – 2023. The evaluation of the state of floristic diversity was carried out by the method of linear transects. In order to ensure the sustainable development of the plant component of the Balti urban ecosystem, it is proposed to plant species of trees and shrubs that prevent soil erosion, mitigate noise pollution, have the ability to absorb carbon dioxide, retain solid particles from the air, can serve as of habitats for urban fauna and can be used as bioindicators of environmental quality.
INFLUENȚA GRADULUI DE POLUARE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ DIN ECOSISTEMUL URBAN BĂLȚI ȘI FLOREȘTI ASUPRA ALGOFLOREI PLANCTONICE
(CEP USM, 2023) Bulimaga, Constantin; Grabco, Nadejda; Certan, Corina; Prodan, Petru
Studiul structurii taxonomice a algoflorei planctonice şi a componenţei chimice a apelor de suprafaţă din ecosistemele urbane Bălţi şi Floreşti demonstrează dependenţa diversităţii algoflorei de gradul de poluare a apei şi cantitatea de nutrienţi. A fost stabilit, că pentru ambele ecosisteme urbane (Bălți și Florești) diferența numărului de specii din algoflora r. Răut amonte și aval de stațiile de epurare biologică (SEB), se explică prin gradul mai înalt de poluare a apei în aval de SEB. Diversitatea algoflorei în obiectele acvatice studiate diferă mult, astfel în apa afluentului Copăceanca, în sezonul estival au fost identificate 66 specii de alge, iar a afluenţilor Flămânda şi Dobruşa doar câte 9 şi 4 specii corespunzător. Diversitatea floristică şi frecvenţa redusă a algoflorei în aceşti doi afluenţi ai r. Răut din cadrul urboecosistemului este determinată de concentrația scăzută a nutrienților, insuficientă pentru dezvoltarea algoflorei. Conform analizei, o diversitate mai mare a algoflorei este stabilită în obiectele acvatice unde concentraţia nutrienților (N, P) atribuie calitatea a (III) – (IV) a apei, poluare medie.
Legități și dependențe stabilite în procesul de restabilire naturală a ecositemului petrofit din cariera „Lafarge Ciment”
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2019) Bulimaga, Constantin; Certan, Corina; Burghelea, Aurelian; Grabco, Nadejda
A fost stabilită dependența gradului de evoluare a regosolurilor formate pe suprafața haldelor de steril de vârsta acestor halde. A fost demonstrat că, inițierea procesului de restabilire a biodiversităţii pe suprafața haldelor de steril este asigurată de materialul pământos de pe suprafață haldei. A fost evidențiată dependența procesului de restabilire a biodiversităţii pe suprafața haldelor de steril de durata expunerii la zi a acestora. A fost stabilită legitatea procesului de formare a solului pe suprafața haldelor de steril, care reprezintă un proces de evoluare a solului determinat de vârsta haldelor, numărul speciilor de plante de pe suprafața haldelor și a conținutului de humus format de masa speciilor de pe suprafața haldelor de steril
POLITICILE SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI „LAFARGE CIMENT” (MOLDOVA) PRIVIND ANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII ÎN CARIERELE DE CALCAR DIN SITURILE COMPANIEI
(2015) Bulimaga, Constantin; Mogîldea, Vladimir; Burghelea, Aureliu; Certan, Corina; Grabco, Nadejda
Sunt prezentate obiectivele şi activităţile Companiei “Lafarge” privind protecţia şi conservarea biodiversităţii. Au fost demonstrate principalele cauze ale declinului biodiversităţii identificate de compania “Lafarge”: evitarea sau minimizarea deteriorării habitatelor; evitarea/minimizarea mortalităţii şi stresului speciilor de plante şi animale, controlul şi eliminarea speciilor invazive şi evitarea şi minimizarea fragmentării habitatelor.
RELAȚIILE DINTRE SERVICIILE ECOSISTEMICE FURNIZATE DE ECOSISTEMELE FORESTIERE ȘI BUNĂSTAREA UMANĂ
(CEP USM, 2024) Florenţa, Veronica; Certan, Corina; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin
Tendințele actuale de schimbare a climei influențează semnificativ structura și funcționarea ecosistemelor naturale, inclusiv a ecosistemelor forestiere, ceea ce acționează în mod direct sau indirect bunăstarea umană. Prezentul studiu constă în revizuirea literaturii de specialitate, a efectelor relațiilor dintre serviciile ecosistemice furnizate de ecosistemele forestiere și bunăstarea umană, descriind următoartele aspecte: definirea conceptului de servicii ecosistemice, istoria acestora, categoriile de servicii ecosistemice, relația dintre acestea și bunăstarea umană. Conceptul de servicii ecosistemice a devenit un model important de legătură între funcționarea ecosistemelor forestiere și bunăstarea umană. Înțelegerea acestei legături este esențială, privind un spectru larg de probleme, de luare a deciziilor pentru gestionarea durabilă a ecosistemelor forestiere. Concluzionăm că, dependența umanității față de serviciile ecosistemelor naturale pentru bunăstare și supraviețuire este complexă.