Browsing by Author "Cebotari, Svetlana"

Now showing 1 - 20 of 82

10 ANI DE PARTENERIAT ESTIC: REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE PENTRU AZERBAIDJAN, BELARUS ȘI UCRAINA
(Tipografia “Fox Trading”, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN GESTIONAREA CRIZEI COVID-19
(Academia de Administrare Publică, Republica Moldova, 2021) Cebotari, Svetlana
One of the most discussed issues in academia, but also in the discourse of polemologists, political scientists, economists and specialists in other fields is the issue regarding the impact of the COVID-19 virus on international security. Although all the attention of the international community has been focused on the emergence of the COVID-19 virus and its impact on the individual, societal, human and interpersonal relationships, it is worth paying attention to the involvement of international organizations in managing the COVID-19 crisis.This article aims to highlight the role and involvement of international organizations in managing the COVID-19 crisis. The involvement of the United Nations, specifically of the UN Security Council, in the management of issues related to the COVID-19 crisis will be examined. The activity of the World Health Organization, the European Union, the North Atlantic Alliancein the management of the COVID-19 pandemic will also be examined.
AFIRMAREA INSTITUȚIILOR SOCIETĂŢII CIVILE MOLDOVENEȘTI ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR DEMOCRATICE
(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Cahul, 2018) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
During the post-communist transition period, the formation of civil society institutions was a key clause for the transition to democracy. The civil society institutions have manifested themselves as an important partner in collective leadership, depending on specific development conditions, the population’s civic culture and the degree of tolerance of the established power. This process has been long and difficult, being influenced in particular by three factors that have discouraged the potential of the associative sector: the disagreements between civil society, the private sector and the state; the lack of a morality of public life that makes possible and effective civic control of the political power, and also the exaggerated power of the public sector in relation to the private and associative sector.
AL DOILEA SUMMIT AL COMUNITĂȚII POLITICE EUROPENE: REFLECTAREA ÎN PRESA INTERNAȚIONALĂ
(Print-Caro, 2023) Cebotari, Svetlana
Cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene (CPE), desfășurat la data de 1 iunie 2023 în localitatea Bulboaca din Republica Moldova, a devenit unul din evenimentele cele mai mediatizate atât în presa locală, cât și în cea internațională, în contextul în care lucrările CPE au avut loc în condițiile prezenței unui război activ și la o distanță de aproximativ 20 km de frontiera cu Ucraina. Prezentul articol are drept obiectiv analiza reliefării în massmedia străină a lucrărilor Summitului CPE desfășurat în Republica Moldova.
AMENINȚĂRI HIBRIDE LA ADRESA SECURITĂȚII INFORMAȚIONALE A REPUBLICII MOLDOVA
(Tipogr. „Notograf Prim”, 2021) Zbigli, Denis; Cebotari, Svetlana
Actualmente, spaţiul cibernetic este un bun universal, care nu mai aparține statelor. Orice atingere a acestei zone, invizibile de altfel, dar fără de care progresul nu mai poate fi de conceput, este o ameninţare cu valenţe universale. Informaţia este vulnerabilă în toate fazele obţinerii, stocării şi difuzării ei. Circuitului liber şi protejat al informaţiilor a devenit un deziderat al timpului, a devenit un subiect de discuție pentru specialiștii în domeniu, inclusiv pentru comunitatea academică. Prezentul articol are drept scop reliefarea principalelor amenințări hibride la adresa securității informaționale a Republicii Moldova.
ASPECTELE-CHEIE ALE RELAȚIILOR MOLDO – ROMANE
(Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, 2021) Păunescu, Cristina; Cebotari, Svetlana
La un interval de aproximativ trei decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova, subiectul cu referire la relațiile moldo-române rămâne a fi unul prezent atât în discursul politicienilor, cât și în cercetările reprezentanților comunității academice. Primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova a fost România. În contextul analizei relațiilor moldo-române prezentul articol este axat pe cercetarea specificului colaborării Republicii Moldova cu România pe dimensiunea economică. Astfel, sunt reliefate principalele aspecte ale relațiilor politice, comercial-economice și sociale moldo-române din perioada anilor 2009-2021.
BAZA JURIDICĂ A RELAŢIILOR DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI FEDERAŢIA RUSĂ
(CEP USM, 2013) Cebotari, Svetlana
Relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, două puteri regionale, au un caracter privilegiat, special, decurgând din evoluţia seculară. Existenţa la momentul actual a mai multor centre de putere, inclusiv Rusia şi Uniunea Europeană, poate fi explicată prin politica secolului al XXI-lea, prin conjunctura internaţională care s-a creat odată cu dezmembrarea URSS-ului şi a lagărului socialist, precum şi prin prezenţa intereselor geopolitice şi geostrategice ale marilor actori contemporani în diverse zone de pe mapamond. Astfel, în prezentul articol se face o analiză a relaţiilor Uniunii Europene cu Federaţia Rusă. De asemenea, sunt analizate principalele documente, atât aspectele pozitive, cât şi cele negative ale acestora, care constituie baza juridică a relaţiilor dintre aceste două puteri regionale.
BAZA JURIDICĂ A RELAȚIILOR MOLDO-FRANCEZE
(CEP USM, 2020) Cotilevici, Violeta; Cebotari, Svetlana
Relațiile interstatale ale Republicii Moldova pe plan internaţional încep să se profileze odată cu desprinderea acesteia de la URSS, în împrejurările loviturilor mişcărilor de eliberare naţională, desfăşurate în toate republicile unionale. Recunoaşterea şi afirmarea Republicii Moldova ca stat, integrarea sa în circuitul internaţional în calitate de actor cu drepturi depline este rezultatul unor eforturi reale pe plan extern ale ţării noastre. În contextul analizei relațiilor moldofranceze, este de menționat faptul că fundamentul raporturilor interstatale este constituit din baza normativă a colaborării dintre state care cuprinde documentele relevante privind domeniile de cooperare şi totalitatea clauzelor care reglementează principiile colaborării, instrumentele instituționale, prevederile de fond, angajamentele reciproce, garanțiile orientate spre dezvoltarea colaborării.
BAZINUL MĂRII NEGRE ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIILOR GEOPOLITICE ACTUALE
(2019) Cebotari, Svetlana; Plop, Sergiu
Regiunea Mării Negre de-a lungul secolelor a jucat un rol geostrategic important în relațiile dintre marele puteri. Actualmente, aflată la confluenţa a două culture şi religii universale, cea europeană creştină şi cea islamică, şi a mai multor familii de popoare, Marea Neagră este un spaţiu atât de convergenţă cât şi de coliziune a intereselor ţărilor riverane, dar şi a diverşilor actori internaţionali. Prezentul articol scoate în relievanță principalele interese ale marilor puteri. Astfel, sunt supuse cercetării interesele geostrategice, politico-militare și geoeconomice ale SUA și NATO, ale Federației Ruse, și, incșusiv, cele ale UE.
BUNA GUVERNARE: DEFINIȚII, PRINCIPII, CARACTERISTICI ȘI LIMITE ÎN SOCIETĂȚILE DEMOCRATICE
(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2021) Budurina-Goreacii, Carolina; Cebotari, Svetlana
În administrația publică a fost introdus un nou concept - buna guvernare. Termenul de bună guvernare este dificil de definit. Însă în anii ’80, cercetătorii au depus eforturi esențiale pentru a atinge idealul înalt al bunei guvernări iar, la începutul secolului al XXI-lea deja, conceptul de bună guvernare a devenit o parte integrantă a administrației publice. Buna guvernare este considerată astăzi drept o paradigmă a administrației publice, deoarece anume ea este angajată să reglementeze puterea politică, să susțină guvernarea orientată spre asigurarea bunăstării generale a cetățenilor și mai puțin a reprezentanților partidelor politice. Termenul are implicații mai largi și include atât activitățile guvernului, cât și ale altor organizații, publice sau private. Premisa este că politicile publice și obiectivele necesită acțiuni de cooperare între actori diferiți. Se menționează că epoca actuală (secolul XXI) poate fi numită în mod adecvat o eră a bunei guvernări. Astfel, acest articol supune analizei esența conceptului de bună guvernare, principiile, caracteristicile și limitele bunei guvernări în societățile democratice.
CADRUL JURIDIC AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND GESTIONAREA PROBLEMELOR DE SĂNĂTATE
(Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, 2020) Cebotari, Svetlana
CADRUL POLITICO-JURIDIC AL REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND DIGITALIZAREA SERVICIIILOR PUBLICE
(CEP USM, 2023) Lungu, Tatiana; Cebotari, Svetlana
Angajamentul Moldovei față de transformarea digitală a devenit din ce în ce mai clar și s-a accelerat atât la nivel de politică, cât și la nivel de implementare. În contextul războiului din Ucraina, sprijinirea și consolidarea elementelor sistemului digital al țării, cum ar fi securitatea cibernetică a infrastructurii critice, alfabetizarea media a cetățenilor și mediul favorabil pentru afacerile IT devin un imperativ al timpului. Alfabetizarea digitală este o prioritate clară a politicii Republicii Moldova. În scopul securizării serviciilor, dar și în scopul de a se armoniza la cerințele și standartele Uniunii Europene (UE), Guvernul a aplicat măsuri de implementare a unor politici și strategii privind digitalizarea serviciilor. Acest lucru a fost condiționat de prezența unui sistem de securitate cibernetică fragmentat, a unui număr redus de cadre în domeniul securității cibernetice, dar și din cauza capacității tehnice guvernamentale slabe. Prezentul articol scoate în relievanță principalele acțiuni întreprinse de către conducerea țăriii în scopul digitalizăriii serviciilor publice. De asemenea, prezentul articol scoate în evidență lacunile cu care se confruntă Republica Moldova în contextul digitalizăriii serviciilor publice.
Cadrul politico-juridic al Republicii Moldova privind securitatea naţională
(2025) Gupal, Vitalina; Cebotari, Svetlana
This article is dedicated to the analysis of the phenomenon of the security environment of the Republic of Moldova in the context of geopolitical evolution. Ensuring national security in all areas of state activity is one of the imperatives of its existence as a sovereign and independent subject in relation to other states in world politics. In this context, the measures undertaken by the Republic of Moldova in order to create the national security system, and its materialization through the formation of the normative framework and the empowered structures, are presented.
CONCEPTUAL-THEORETICAL IDENTIFICATIONS OF THE RELATIONSHIP „PARADIPLOMACY - FOREIGN POLICY”
(Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, 2021) Cebotari, Svetlana
Although the phenomenon of ,,paradiplomacy” appeared in the 1970s, only at the beginning of the XXI century, this concept has become present in scientific research and in the speeches of politicians. The term was invented to designate the international activities of the non-central institutions of a state: municipalities, regions, private companies, etc. Starting from the reasoning according to which the foreign policy represents the state activity in international affairs or the state activity on the international arena, the phenomenon ,,paradiplomacy” also designates the international activity of transnational regions or regional blocs, private companies, municipalities, etc. The article aims at highlighting the correlation between the concept of “paradiplomacy” and,,foreign policy”.
CONCEPTUL DE TIP ,,HOTSPOT” ÎN GESTIONAREA UNITARĂ ŞI COERENTĂ A UNUI EVENTUAL AFLUX DE STRĂINI
(Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, 2020) Cebotari, Svetlana; Buzev, Anatol
Vecinătatea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană necesită reconfigurarea politicilor de securitate în conformitate cu cele ale UE. Fiind unul dintre statele participante la Politica Europeană de Vecinătate (PEV), Moldova depune eforturi substanțiale pentru a securiza frontierele estice ale Uniunii și a gestiona eficient eventualele situații de criză. Prezentul articol își propune drept scop cercetarea principalelor acțiuni întreprinse la nivel european și național pentru o gestionare eficientă a unei situații de criză manifestată printr-un aflux sporit de străini, care prevede stabilirea procedurilor și instrumentelor de acces pe teritoriul național, controlul la frontieră, documentarea străinilor și nu în ultimul rând cazarea până la clarificarea statutului acestora și luarea deciziilor. Un rol important în acest domeniu l-a avut aprobarea actului normativ privind “Mecanismul național de gestionare unitară și coerentă a situației în eventualitatea unui aflux sporit de străini”, unde au fost conturate obiectivele și sarcinile instituționale. Acest document contribuie la soluționarea problemelor ce țin de asigurarea securității naționale și regionale, combaterea migrației ilegale și a traficului de ființe umane.
CONFRUNTAREA SINO-AMERICANÎ ÎN CONTEXTUL CRIZEI COVID-19
(Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu‖ din Cahul, 2021) Cebotari, Svetlana
Evenimentele din secolul 21, inclusiv și emergența crizei COVID-19 a afectat în mod semnificativ relațiile internaționale, în special cele sino-americane. În ultimii ani, s-au acumulat mai multe dezacorduri între SUA și China. Actuala agravare a relațiilor dintre Washington și Beijing a devenit una dintre cele mai grave din istoria recentă. Unii experți au etichetat deja relația în continuă deteriorare dintre SUA și China drept un nou Război Rece. Prezentul articol are drept obiecti reliefarea principalelor aspecte ale confruntării sino-americane.
CONSIDERAȚII PRIVIND REPERCUSIUNILE CRIZEI RUSO-UCRAINENE ASUPRA SECURITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
(Tipografia Print-Caro, 2021) Balan, Mădălina; Cebotari, Svetlana
The crisis in Ukraine in early 2014 marked a turning point in the history of international relations. A number of specialists in the field of political science have sought to explain the reasons for the occurrence of such events in the 21st century and what implications they may have for the global security system, but especially for the regional one. This article analyzes the impact of the Russian Ukrainian crisis on the security of the Republic of Moldova.
CONSOLIDAREA COOPERĂRII UE - NATO ÎN CONTEXTUL RĂZBOIULUI DIN UCRAINA
(CEP USM, 2024) Cebotari, Svetlana
The war in Ukraine, conditioned by the occupation of the Crimean peninsula in 2014 and the invasion of the Russian Federation on February 24, 2022, is, since the collapse of the Soviet Union, the event that will have the greatest geopolitical implications on the international arena. The ongoing war implies a number of long-term effects for the security and stability of the European continent. Also, the war in Ukraine produced an unprecedented political convergence in Europe, with a unanimous perception of the need to increase defense capabilities. The objective of this article is to highlight the main steps taken by the EU and NATO in order to ensure security on the European continent. The presence of the war in Ukraine, on the border of the EU and NATO conditions a strengthening of combat capabilities and a more effective collaboration between the two organizations - the EU and NATO
CORELAŢIA ,,NOUA ORDINE MONDIALĂ” – ,,ARHITECTURA GEOPOLITICĂ”
(CEP USM, 2014) Cebotari, Svetlana
CRIZA COVID-19 – AMENINȚARE LA ADRESA SECURITĂȚII INTERNAȚIONALE
(Tipografia “Fox Trading”, 2021) Cebotari, Svetlana