Browsing by Author "Ceaușu, Felicia"

Now showing 1 - 2 of 2

INFLUENȚA MASS-MEDIEI ȘI COMPORTAMENTUL AGRESIV
(CEP USM, 2020) Ceaușu, Felicia
Lucrarea prezintă efectele pe care le are mass-media, mai ales televiziunea, asupra personalității adolescentului și copilului în ceea ce privește comportamentul agresiv. Oamenii învață numai privindu-i pe ceilalți, deci iata importanța modelului pentru promovarea atitudinii agresive. Influența diverșilor factori (muzica, filmele, televiziunea, desenele animate) asupra personalității tânărului este prezentată în această lucrare. Violența de limbaj, de imagine, gestica violentă îi inspiră pe copii și îi predispune la „experimentarea lor în fapte”. Mai sunt abordate ideile de bază: efectul cathartic (eliberarea de frustări prin participarea imaginară la scenele violente); media constituie o sursa de stimulare a agresivitatii; agresivitatea mass-mediei intareste agresivitatea naturală a indivizilor; „ucenicia” prin observatie; cultura violentei. De asemenea vor fi investigate efectele violenței televizate, simptome și măsuri care pot fi luate pentru diminuarea lor. Violența ocupă unul dintre primele locuri, ca pondere pe canalele tv din întreaga lume. Deși în ultimii ani fenomenul violenței pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice, critici și sancțiuni, televiziunea continuă să transmită din ce în ce mai multă violență, iar telespectatorii din toata lumea, mai ales tinerii, caută cu aviditate aceste programe. Presa, scrisa sau audiovizuala, informează în permanență cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De la formele cele mai agresive, precum războaiele ori crimele, bătăile, violurile, furturile, distrugerile de bunuri, manifestările nevrotice declanșate de criza COVID și până la cele mai puțin șocante (dar nu mai puțin vinovate), cum ar fi violențele verbale, toate acestea susținute de o abundență de imagini violente, ce se perindă zilnic prin fața ochilor noștri.
NECESITATEA DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR DE GÂNDIRE CRITICĂ ÎN SOCIETATEA ACTUALĂ
(CEP USM, 2022) Ceaușu, Felicia
Educaţia nu poate fi analizată în afara interacţiunii complexe dintre individ şi societate, deoarece „dacă eliminăm factorul social din copil, rămânem doar cu o abstracţie; dacă eliminăm factorul individual din societate, rămânem doar cu o masă inertă şi fără viaţă” (J. Dewey, 1992, p.48). Nu putem vorbi despre şcoală fără a nu face referire la tipul de societate în care aceasta există, deoarece, pe de o parte, schimbările din societate îşi pun amprenta asupra mediului educaţional, iar pe de altă parte, școala este sau ar trebui să fie principalul factor de susţinere şi promovare al schimbărilor din societate. Cunoaşterea condiţiilor sociale, a culturii şi civilizaţiei actuale dar şi a tendinţelor de evoluţie, devine o necesitate pentru orice profesor/ educator/ formator care formează cetăţenii lumii de mâine. Critical thinking este unul dintre cele mai populare obiecte de învăţământ în ţările de limbă engleză. Se învaţă la liceu, în loc de logică. Se învaţă la colegiu, ca pregătire pentru a învăţa să compui discursuri sau eseuri, să scrii articole, să dezbaţi o teză sau un caz. Există cursuri de gândire critică pentru jurişti şi cursuri de gândire critică pentru poeţi. Gândirea critică este adesea asociată cu filosofia, dar poate fi strict asociată cu logica informală. Cel care gândește critic pune întrebări, însă le pune pentru a decide ce este rezonabil să creadă. Indiferent dacă este vorba de noi înşine sau de altcineva, a lua poziție într-o problemă înseamnă a aserta sau a pretinde ceva. A gândi critic înseamnă a supune unei evaluări raționale atât respectiva aserțiune sau pretenție, cât şi temeiurile pe care se bazează aceasta. A gândi critic presupune: - a proceda calm, rațional, a nu ne lăsa influențați de nici un fel de factori externi - a ne baza, în principal, pe cunoştințe referitoare la aserțiune şi la justificarea acesteia. În acest studiu voi investiga importanța dezvoltării gândirii critice în special la nivelul școlii.