Browsing by Author "Bulimaga, Constantin"

Now showing 1 - 15 of 15

ALGOFLORA PLANCTONICĂ VERNALĂ A BAZINULUI RÂULUI RĂUT DIN CADRUL URBOECOSISTEMULUI BĂLTI
(CEP USM, 2023-02-13) Grabco, Nadejda; Certan, Corina; Bulimaga, Constantin; Prodan, Petru
The planktonic algae of the Răut river in the researched sector is represented by 32 species of algae from 3 phyla: Chlorophyta 15 species, Bacillariophyta 8, Chrisophyta 3, Euglenophyta 6. In the plankton of the tributaries, 23 species from 2 phyla were identified: Chlorophyta 18 species, Euglenophyta 5. The vernal planktonic algae of the 3 lakes in the urban ecosystem Balti is represented by 31 species of algae from 5 phyla: Cyanophyta 5 species, Chlorophyta 15, Bacillariophyta 6, Pyrrophyta 2, Euglenophyta 3.
ANALIZA α-DIVERSITĂŢII VEGETAŢIEI ERBACEE DIN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
(CEP USM, 2009) Obuh, Petru; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin; Kolomieț, Irina
The α-index analysis of vegetation species diversity for 9 phytohores of vegetation habitats from Chisinau city has been carried out. The reduction of Q index (fl oristic resources) in 3 times and Z index (families’ number of phytohores) in 2 times for strong heavy metals polluted habitats from Chisinau city (areas Tracom and Buiucani) has been established.The Biological Purification Plant area presents an exception, where negatively heavy metal effect to the vegetable species was compensated by chelating with organic substances from polluted water and mood
BIODIVERSITATEA VEGETALĂ A TERENURILOR DEGRADATE DIN COMUNA TOHATIN
(CEP USM, 2011) Bulimaga, Constantin; Grabco, Nadejda; Negara, Corina; Ţugulea, Andrian
The analysis of vegetation from Tohatin village shows 55 species of Magnoliophytes, belonging to 49 genus and 16 biological families. Most frequently there are Asteraceae family with 24 species from 20 genus, which dominates not only by diversity, but also by the abundance of typical species: Cyclachaena xanthiifolia and Xanthium californicum. Poaceae family are presented with 5 species from 4 genus, frequently there are species of Elytrigia repens, Bromus arvensis and Lolium perenne.
THE BIOECOLOGICAL SPECTRUM OF HERBACEOUS SPECIES IN THE CENTER OF BALTI CITY
(CEP USM, 2022-09-29) Portarescu, Anastasiia; Certan, Corina; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin
CONTRIBUŢII LA CERCETAREA ALGOFLOREI r. BÂC ÎN LIMITELE mun. CHIŞINĂU
(CEP USM, 2010) Bulimaga, Constantin; Grabco, Nadejda; Molgâldea, Vladimir; Negara, Corina
The algal flora study of the river Bîck on the Chisinau city shows the presence of 50 species, including the spectrum of biological species: Bacillariophyta – 21, Chlorophyta – 16, Euglenophyta – 7, Cyanophyta – 5 and Pyrophyta – 1. The saprobiological spectrum of indicator species of saprobities includes a total of 32 species with predomination of β-mezasaprobic (21 species)
ESTIMAREA γ-DIVERSITĂŢII VEGETAŢIEI ERBACEE DIN COMPLEXELE LOCATIVE ale mun. CHIŞINĂU
(CEP USM, 2009) Obuh, Petru; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin; Irina Kolomieț
The γ-vegetable species diversity in the housing complexes of Chisinau city has been investigated. The general tendency of plants classes’ distribution according to hydrophilic scale, ecocenotic biomorphic spectrum and geographical centers of origin has been established.
EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC AL ÎNTREPRINDERII DE CREȘTERE A PORCINELOR SRL „PUKOVEN”
(Academia de Știinițe a Moldovei, 2016) Bulimaga, Constantin; Mogîldea, Vladimur; Bodrug, Nicolae; Grabco, Nadejda
Măsurările aerodinamice şi calculul emisiilor substanţelor poluante a S.R.L. „Pukoven” au demonstrat, că emisiile în atmosferă de la principalele surse de poluare nu depăşesc emisiile normative stabilite pentru această întreprindere.Graţie acestui fapt impactul întreprinderii asupra aerului atmosferic nu reprezintă un impact esenţial. Rezultatele analizelor probelor de apă prelevate din fântânile satelor Roşcani şi Calfa şi din r. Bîc în amonte şi în aval de întreprindere nu indică la poluarea apei freatice şi a râului de către întreprinderea SRL “PUKOVEN”. Graţie faptului efectuării separării iniţiale a fracţiilor solide (din apele reziduale), care ulterior sunt transportate la platforma de depozitare pentru uscare, acesta asigură funcţionarea efectivă de durată mare a sistemului de epurare a apelor reziduale în sistemul de cascade.Evaluarea impactului întreprinderii asupra diversităţii floristice pe teritoriul acesteia a demonstrat o diversitate redusă în majoritatea staţiilor cu excepţia sectorului din preajma blocului administrativ al complexului de porcine, cauza fiind probabil, excesul de substanţe biogene, concentrate în substrat, fapt care favorizează dezvoltarea abundentă a câtorva specii de plante ruderale şi inhibiţia dezvoltării speciilor spontane. Studiile privind impactul întreprinderii asupra sănătăţii populaţiei a demonstrat că întreprinderea SRL Pukoven nu are nici un impact asupra sănătăţii publice din împrejurimile întreprinderii.
IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ASUPRA STĂRII DIVERSITĂȚII FLORISTICE DIN CADRUL ECOSISTEMULUI URBAN BĂLȚI, REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2024) Certan, Corina; Bulimaga, Constantin; Portarescu, Anastasiia; Grabco, Nadejda
The ecological problems of the urban ecosystem require a complex study to highlight the paths of evolution in a global aspect. Contemporary urban ecosystems represent ecosystems with genesis and microevolutionary processes, it includes a varied spectrum of different taxonomic groups of plant and animal organisms, which occupy certain ecological niches in the ecosystem. The research was carried out in the field during the vegetation period (may – september) of the years 2020 – 2023. The evaluation of the state of floristic diversity was carried out by the method of linear transects. In order to ensure the sustainable development of the plant component of the Balti urban ecosystem, it is proposed to plant species of trees and shrubs that prevent soil erosion, mitigate noise pollution, have the ability to absorb carbon dioxide, retain solid particles from the air, can serve as of habitats for urban fauna and can be used as bioindicators of environmental quality.
IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA VEGETAŢIEI VASCULARE DIN ALBIA RÂULUI BÂC PE SECTORUL STRĂŞENI-SÂNGERA
(CEP USM, 2011) Bulimaga, Constantin; Grabco, Nadejda; Negara, Corina
Vascular vegetation of the river Bâc is represented by 118 species of vascular plants from 106 genus, grouped in 40 families. The most representative families are: Asteraceae and Poaceae with properly 23 and 17 species. Species with high frequency refers to other families: Ranunculaceae, Cannabaceae, Urticaceae, Chenopodiaceae, Rubiaceae, etc. The greatest diversity of vegetation found in stations located upstream of Chisinau. Lowest floristic diversity was established at the confluence river Bîc and Wastewater treatment Plant leakage and consists from 29 species.
INFLUENȚA GRADULUI DE POLUARE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ DIN ECOSISTEMUL URBAN BĂLȚI ȘI FLOREȘTI ASUPRA ALGOFLOREI PLANCTONICE
(CEP USM, 2023) Bulimaga, Constantin; Grabco, Nadejda; Certan, Corina; Prodan, Petru
Studiul structurii taxonomice a algoflorei planctonice şi a componenţei chimice a apelor de suprafaţă din ecosistemele urbane Bălţi şi Floreşti demonstrează dependenţa diversităţii algoflorei de gradul de poluare a apei şi cantitatea de nutrienţi. A fost stabilit, că pentru ambele ecosisteme urbane (Bălți și Florești) diferența numărului de specii din algoflora r. Răut amonte și aval de stațiile de epurare biologică (SEB), se explică prin gradul mai înalt de poluare a apei în aval de SEB. Diversitatea algoflorei în obiectele acvatice studiate diferă mult, astfel în apa afluentului Copăceanca, în sezonul estival au fost identificate 66 specii de alge, iar a afluenţilor Flămânda şi Dobruşa doar câte 9 şi 4 specii corespunzător. Diversitatea floristică şi frecvenţa redusă a algoflorei în aceşti doi afluenţi ai r. Răut din cadrul urboecosistemului este determinată de concentrația scăzută a nutrienților, insuficientă pentru dezvoltarea algoflorei. Conform analizei, o diversitate mai mare a algoflorei este stabilită în obiectele acvatice unde concentraţia nutrienților (N, P) atribuie calitatea a (III) – (IV) a apei, poluare medie.
INVESTIGAȚII RECENTE PRIVIND STAREA RADIAȚIEI DE FOND ÎN ECOSISTEMUL URBAN BĂLȚI, REPUBLICA MOLDOVA
(CEP USM, 2024) Stegărescu, Vasile; Ţugulea, Andrian; Bulimaga, Constantin; Bejan, Iurie
This material reflects the study of the external gamma radiological fund level and the content of natural and man-made radionuclides in the soils of the Balti urban ecosystem in the Republic of Moldova. Radiometric and radiospectrometric research revealed values of the level of the external gamma dose rate as well as the content of anthropogenic and natural radionuclides (137Cs, 226Ra, 232Th, 40K) that do not exceed the provisions of the national norms (NFRP-2000). There is still a need to continuously monitor the level of the external gamma radiological background and the content of radionuclides of different origins in the soil and spontaneous flora, resulting from global deposits from nuclear tests and accidents, including from the Chernobyl NPP.
ION ILIE DEDIU – PATRIARHUL ECOLOGIEI NAŢIONALE LA CEI 80 de ANI
(AVORNIC, Gheorghe, AŞEVSCHI, Valentin, CRIVOI, Aurelia et al. Ion Ilie Dediu – patriarhul ecologiei naţionale la cei 80 de ani. In: Noosfera. Revista ştiinţifică de educaţie, spiritualitate şi cultură ecologică. 2014, nr. 10, pp. 254-256, 2014) Avornic, Gheorghe; Aşevschi, Valentin; Crivoi, Aurelia; Voloşciuc, Leonid; Sofroni, Valentin; Bulimaga, Constantin; Puţuntică, Anatolie
Legități și dependențe stabilite în procesul de restabilire naturală a ecositemului petrofit din cariera „Lafarge Ciment”
(Academia de Ştiinţe a Moldovei, 2019) Bulimaga, Constantin; Certan, Corina; Burghelea, Aurelian; Grabco, Nadejda
A fost stabilită dependența gradului de evoluare a regosolurilor formate pe suprafața haldelor de steril de vârsta acestor halde. A fost demonstrat că, inițierea procesului de restabilire a biodiversităţii pe suprafața haldelor de steril este asigurată de materialul pământos de pe suprafață haldei. A fost evidențiată dependența procesului de restabilire a biodiversităţii pe suprafața haldelor de steril de durata expunerii la zi a acestora. A fost stabilită legitatea procesului de formare a solului pe suprafața haldelor de steril, care reprezintă un proces de evoluare a solului determinat de vârsta haldelor, numărul speciilor de plante de pe suprafața haldelor și a conținutului de humus format de masa speciilor de pe suprafața haldelor de steril
POLITICILE SOCIETĂŢII PE ACŢIUNI „LAFARGE CIMENT” (MOLDOVA) PRIVIND ANAGEMENTUL BIODIVERSITĂŢII ÎN CARIERELE DE CALCAR DIN SITURILE COMPANIEI
(2015) Bulimaga, Constantin; Mogîldea, Vladimir; Burghelea, Aureliu; Certan, Corina; Grabco, Nadejda
Sunt prezentate obiectivele şi activităţile Companiei “Lafarge” privind protecţia şi conservarea biodiversităţii. Au fost demonstrate principalele cauze ale declinului biodiversităţii identificate de compania “Lafarge”: evitarea sau minimizarea deteriorării habitatelor; evitarea/minimizarea mortalităţii şi stresului speciilor de plante şi animale, controlul şi eliminarea speciilor invazive şi evitarea şi minimizarea fragmentării habitatelor.
RELAȚIILE DINTRE SERVICIILE ECOSISTEMICE FURNIZATE DE ECOSISTEMELE FORESTIERE ȘI BUNĂSTAREA UMANĂ
(CEP USM, 2024) Florenţa, Veronica; Certan, Corina; Grabco, Nadejda; Bulimaga, Constantin
Tendințele actuale de schimbare a climei influențează semnificativ structura și funcționarea ecosistemelor naturale, inclusiv a ecosistemelor forestiere, ceea ce acționează în mod direct sau indirect bunăstarea umană. Prezentul studiu constă în revizuirea literaturii de specialitate, a efectelor relațiilor dintre serviciile ecosistemice furnizate de ecosistemele forestiere și bunăstarea umană, descriind următoartele aspecte: definirea conceptului de servicii ecosistemice, istoria acestora, categoriile de servicii ecosistemice, relația dintre acestea și bunăstarea umană. Conceptul de servicii ecosistemice a devenit un model important de legătură între funcționarea ecosistemelor forestiere și bunăstarea umană. Înțelegerea acestei legături este esențială, privind un spectru larg de probleme, de luare a deciziilor pentru gestionarea durabilă a ecosistemelor forestiere. Concluzionăm că, dependența umanității față de serviciile ecosistemelor naturale pentru bunăstare și supraviețuire este complexă.