Browsing by Author "Bogatu, Eugenia"

Now showing 1 - 10 of 10

ASPECTE PRAGMATICE ALE EDUCAȚIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA : PERSPECTIVE ALE GÂNDIRII CRITICE
(CEP USM, 2022) Bogatu, Eugenia
Ne propunem să analizăm contextul instituțional și modalitățile în conformitate cu care se desfășoară, după anii 1990, educația socială în Republica Moldova. În perioada post-sovietică, învățământul din Republica Moldova a trecut și trece prin metamorfoze continui, implicit și la capitolul educație socială. Astfel, în învățământul de la ciclul primar, gimnazial, liceal în toți acești ani elevii au studiat mai multe discipline la începutul perioadei post-sovietice - Noi și legea, după anii 2001 – Educația civică, iar începând cu 2018 – Educația pentru societate. Toate aceste discipline au menirea să formeze actualii și viitorii cetățeni ai Republicii Moldova. Pentru a identifica care este starea de lucruri ce vizează predarea educației sociale în învățământul din Republica Moldova am realizat o cercetare calitativă privind disciplinele Dezvoltarea personală și Educație pentru societate, predate elevilor din ciclul liceal. Un factor determinant, pe care îl evidențiem în studiul nostru, îl reprezintă faptul că o importanță majoră o au rațiunile pragmatice, și în special contribuțiile aduse de pragmatismul american (Peirce, James, Dewey) de care trebuie să se țină cont în predarea educației sociale în instituțiile de învățământ. De exemplu, Dewey, autorul lucrării Pshologia și pedagogia gândirii face o distincție între logic și psihologic – valabilă și azi. De aspectul logic țin ideile fixate în cultură prin concepții, legi (inducție, deducție, raționament, concret-abstract etc); de latura psihologică țin aspectele anterioare ale educației, legate de formarea motivației. Acțiunile eficiente, atât de importante pentru contextul social, sunt determinate în sensul cel mai direct de raționalitate și gândire critică. Iar gândirea critică autentică, din punct de vedere pragmatic este dezvoltată prin intermediul dinamicii reflecției filosofice. În instituțiile de învățământ din Republica Moldova reflecția filosofică ar putea fi dezvoltată atât în contextul studierii eticii, logicii și filosofiei pentru copii, cât și în cadrul celorlalte discipline umaniste studiate de către elevi.
EDUCAȚIA PRAGMATICĂ – PREMISĂ A UNEI SOCIETĂȚI PROSPERE
(CEP USM, 2024) Bogatu, Eugenia
We believe that the idea of an analytical approach in which the validity of the approach regarding pragmatic education is subject to scientific research is justified in the current conditions and context for the Republic of Moldova. What we want to show in this scientific approach is the validity and actuality of the approach regarding the nature of a pragmatic education. Fundamental to our approach is the analysis of methodological strategies from the perspective of social and educational pragmatism. We believe that the idea of a pragmatic education, a dynamic education where intuition, recourse to tradition, and innovation can be found in equal measure, is essential and fundamental for a truly functional society. Pragmatic education fits perfectly into the proper context of social pragmatism. The pragmatic nature of education is about the smooth running of things in an open, truly functional society where good social practices abound. Taking into account some educational, implicitly social paradoxes encountered in the Republic of Moldova, pragmatic education would naturally and essentially contribute to the development of society. The social context always generates a certain type of education in society.
IMPORTANȚA ȘTIINȚEI CREIERULUI ÎN PRACTICILE EDUCAȚIONALE
(CEP USM, 2022-11-10) Bogatu, Eugenia
ÎNȚELEGEREA – MOD INTEGRATOR DE A FI AL EDUCAȚIEI
(CEP USM, 2021) Bogatu, Eugenia
ISTORIA ANTROPOLOGIEI: Ghid metodic
(CEP USM, 2022) Bogatu, Eugenia
„Istoria antropologiei” este un curs fundamental de studiere a etapelor de dezvoltare ale antropologiei, din Antichitate şi până în prezent, a coraportului dintre antropologia generală şi antropologiile particulare. În special, sunt analizate principalele şcoli, autori şi teorii în antropologie.
PARTICULARITĂȚI ALE COMPORTAMENTULUI RITUAL ȘI TABUULUI ÎN FUNCȚIONALITATEA SUBCULTURILOR
(2022) Mărgărint, Tatiana; Bogatu, Eugenia
Scopul prezentei cercetări constă în fundamentarea particularităților comportamentului ritual și tabuului în funcționalitatea diverselor subculturi din perspectivă ontologică, implicit evidențierea dimensiunilor semnificative ale existenței umane în subcultura penitenciară, a modului specific de a construi relații interumane și de a percepe lumea din jur.
Perspective pragmatiste în comunicare: interpretări semiotice [Rezumat]
(2025) Bogatu, Eugenia; Saharneanu, Eudochia (conducător științific)
Scopul lucrării. Prin recuperarea valorilor filosofiei pragmatiste clasice și contemporane, americane și europene, lucrarea are drept scop realizarea unei analize teoretice, în măsură să devină temei pentru rezolvarea unor aspecte practice din Republica Moldova, de natură filosofică și educațională, social-culturală, economică și politică. Noutatea și originalitatea științifică. Lucrarea este o noutate în contextul științific și educațional din Republica Moldova, urmărind posibilitatea de a aplica teoria generală a pragmatismului pentru identificarea unor soluții concrete, specifice problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. Noutatea și originalitatea lucrării este reprezentată de cercetarea și aplicarea teoriei generale a pragmatismului în contextul comunicării, educației, dezvoltării personale. Astfel, a fost realizată o sinteza curentă a teoriilor clasice si contemporane, americane si europene; au fost valorificate aceste sinteze prin aplicarea lor la cazul Republicii Moldova; în mod particular, utilizând aceste aspecte generale este abordată comunicarea în contextul filosofiei pragmatiste; sunt evidențiate contribuțiile lui Peirce, James, Dewey, Mead, Rorty, Habermas; sunt accentuate realizările filosofiei pragmatiste pentru o comunicare eficientă; este definit modul în care strategia pragmatistă contribuie la performanțele educației, ale cercetării științifice etc.
Perspective pragmatiste în comunicare: interpretări semiotice [Teză]
(2025) Bogatu, Eugenia; Saharneanu, Eugenia (conducător științific)
Scopul lucrării: Prin recuperarea valorilor filosofiei pragmatiste clasice și contemporane, americane și europene, lucrarea are drept scop realizarea unei analize teoretice, în măsură să devină temei pentru rezolvarea unor aspecte practice din Republica Moldova, de natură filosofică și educațională, social-culturală, economică și politică. Obiectivele cercetării: 1. studierea și analiza stadiului cercetărilor cu privire la pragmatism; 2. Justificarea contribuției distinctive a pragmatismului la înțelegerea și studiul comunicării performante; 3. Interpretarea principalelor concepte ale reprezentanților filosofiei pragmatiste cu privire la o viziune integratoare asupra lucrului bine făcut; 4. investigarea realismului epistemologic al pragmatismului clasic și contemporan; 5. analiza accepțiunilor semiotice ale conceptelor de simbol și limbaj simbolic; 6. analiza semnificațiilor semiotice ale ideilor în procesul de comunicare simbolică; 7. realizarea unei conjuncții eficiente între contextul social și practica discursivă; 8. identificarea rațiunilor actuale ale pragmatismului educațional; 9. evidențierea demersului pragmatic ca proces de analiză situațională; 10. evaluarea relațiilor dintre obiectivele și strategiile acțiunii pragmatice; 11. urmărirea scopurilor și a finalităților demersului pragmatic; 12. promovarea în continuare a cercetării privind pragmatica procesului comunicativ; 13. Interpretarea dimensiunilor esențiale ale pragmatismului educațional; 14. determinarea unor aspecte integratoare cu privire la valorificarea pragmatismului filosofic; 15. dezvoltarea abordărilor academice contemporane de studiere a comunicării din perspectiva pragmatismului. Noutatea şi originalitatea științifică: lucrarea este o noutate în contextul științific și educațional din Republica Moldova, urmărind posibilitatea de a aplica teoria generală a pragmatismului pentru identificarea unor soluții concrete, specifice problemelor cu care se confruntă Republica Moldova. 1. Sinteza curentă a teoriilor clasice si contemporane, americane si europene. 2. Valorificarea acestor sinteze prin aplicarea lor la cazul Republicii Moldova. 3. În mod particular, folosind aceste aspecte generale am reușit: să abordez comunicarea în contextul filosofiei pragmatiste; să interpretez contribuțiile aduse de Peirce, James, Dewey, Mead, Rorty, Habermas; să argumentez contribuțiile filosofiei pragmatiste pentru o comunicare eficientă; să precizez modul în care strategia pragmatistă contribuie la performanțele educației, ale cercetării științifice etc.
THE REASON AND PRAGMATIC KNOWLEDGE: RETRIEVING THE INTEGRATIVE MEANING
(UTM, 2022) Bogatu, Eugenia
The article discusses the social responsibility of scientists in the context of practical work. Knowledge has a major role, both in the development of an individual and of society as a whole. Today's society is a society of knowledge. Knowledge cannot evolve separately from information. The amount and quality of information depends to a large extent on its processing by artificial intelligence. The involvement of knowledge in the field of artificial intelligence is not possible without critical thinking. A knowledge society is not perceived without the involvement of researchers. They are the ones who promote and develop scientific knowledge. This type of knowledge is found in all areas of society.
SENSURI PRAGMATISTE ALE DEZVOLTĂRII PERSONALE
(CEP USM, 2020) Bogatu, Eugenia
Pe parcursul timpului au fost create un șir de interogații, problematizări, tematizări în raport cu ființa umană. În miezul acestor interogații se regăsește un context în care coexistă mai multe soluții cu privire la dezvoltarea ființei umane. Toate aceste presupoziții sunt pentru a-i reda omului autenticitatea. Condiția noastră umană se naște din contactul cu alteritatea. Faptul de a fi în lume reprezintă o stare de deschidere, adică o ipostază ontologică ce conține propriile sale structuri existențiale. Devenirea ca experiență poate fi înțeleasă ca un proces continuu al schimbării și permanenței. Faptele concrete ale experienței desemnează trăsături transcendentale ale idealului dezvoltării umane. În contextul pragmatist se regăsesc într-un tot unitar: experiența și educația, educația și gândirea, gândirea și cunoașterea. Pentru ca ființa umană să aibă o experiență valoroasă trebuie să se gândească la valoarea mijloacelor prin care își va atinge scopul, precum și la consecințele probabile ce vor rezulta din această experiență. Gândirea este prin ea însăși metoda unei experiențe educative. Mediul educațional, în conformitate cu viziunea reprezentanților filosofiei pragmatiste, trebuie să ofere situații reale care solicită gândirea. Stările de autenticitate pot fi considerate ca trăiri sau experiențe creatoare ale ființei umane. Sensurile stărilor de autenticitate ale finței umane sunt redate, implicit, de dominanta etică, manifestându-se ca dorință metafizică de Ceilalți.