Browsing by Author "Șchiopu, Constantin"

Now showing 1 - 17 of 17

BASARABIA: VIZIUNE ARTISTICĂ ȘI STĂRI LIRICE ÎN POEZIA ROMÂNEASCĂ
(2018) Șchiopu, Constantin
Conceptualizarea formării competenței literar-artistice la elevii claselor primare
(CEP USM, 2024) Șchiopu, Constantin; Paga, Teodora-Doina
În articol este abordată problema formării la elevii claselor primare a competenței literar-artistice prin conceptualizarea unui model teoretic. Modelul este argumentat de o epistemologie, teorie și praxiologie specifice. Coordonatele epistemică și teoretică se constituie din teorii, concepte, paradigme, principii, concepte estetice, literare, psihologice și pedagogice. Coordonata praxiologică este reprezentată de conceptele: niveluri și criterii de receptare a operei literare, forme de organizare a activității literar-lectorale a elevilor, tipuri de activități, metode hermeneutice, activeparticipative, ludice. Sistemul de activități este condiționat de atelierul de creație și de scriere creativă, prin care se urmărește stimularea gândirii creative, asociative și laterale, a imaginației elevilor.
DESPRE NOI ȘI DESPRE DESTINUL LIMBII ROMÂNE ÎN CEI 30 DE ANI DE INDEPENDENȚĂ
(2021) Șchiopu, Constantin
FORMAREA COMPETENȚEI LINGVISTICE A ELEVILOR PRIN ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII CREATIVE
(2021) Șchiopu, Constantin
FORMAREA ELEVILOR CA INTERPREȚI AI OPEREI LITERARE ÎN PROCESUL STUDIERII TRĂSĂTUILOR EI DE GEN ȘI SPECIE
(CEP USM, 2018) Șchiopu, Constantin; Popova, Valentina
In articol este abordată problema privind form area elevului ca interpret al operei literare din perspectiva cunoașterii trăsăturilor distinctive ale genurilor și speciilor literare . Inițial, se face trimitere la câteva teorii privind problema genurilor literare, ulterior se insistă asupra unor aspecte metodice ale predării/studieii noțiunilor de teorie literară în cadrul atelierelor de creație /de scriere creativă. Metodologia propusă este întemeiată pe principiile creativității și pe activități cu caracter ludic. Activitățile din cadrul atelierelor sunt structurate pe arii tematice, în funcție de speciile literare.În finalul articolului sunt prezentate rezultatele experimentului de formare și concluziile generale.
Formarea identității culturale a elevilor prin valorificarea tradițiilor românești [Articol]
(CEP USM, 2025) Șchiopu, Constantin; Folea, Aurelia
În articol este abordată problema formării la elevi a identității culturale prin valorificarea tradițiilor românești. Inițial este actualizat conceptul de tradiție prin analiza mai multor definiții ale acestuia, ce aparțin unor reputați cercetărori: Eric Hobsbawm, Terence Ranger, Edward Shils, Clifford Geertz, Ion Ghinoiu, Mihai Pop, Adrian Fochi ș.a. Ulterior, se insistă asupra criteriilor de clasificare și a varietății tradițiilor românești. În contextul unei lumi/societăți globalizate, în care influențele culturale externe sunt tot mai puternice este esențial ca școlile să joace un rol activ în promovarea culturii naționale și locale. Valorificarea tradițiilor populare în școli reprezintă un demers esențial, contribuind la păstrarea și promovarea moștenirii culturale naționale. Autorii propun un șir de activități didactice și extrașcolare prin care se urmărește cunoașterea de către elevi a tradițiilor naționale, practicarea acestora în diverse situații de instruire.
FORMAREA LA ELEVI A COMPETENȚEI DE COMUNICARE LITERARA
(2020) Șchiopu, Constantin
FORMAREA LA ELEVI A COMPETENŢEI DE APRECIERE A OPEREI LITERARE
(2021) Șchiopu, Constantin
GRIGORE VIERU A FĂCUT ISTORIE
(2015) Șchiopu, Constantin
LECȚIA NETRADIȚIONALĂ VERSUS LECȚIA CLASICĂ: REPERE TEORETICO-METODOLOGICE
(CEP USM, 2021) Șchiopu, Constantin; Vîlcu, Marcela
În articol sunt abordate conceptele de lecție clasică și lecție netradițională/necanonică. În cadrul investigației noastre încercăm să răspundem la câteva întrebări importante referitoare la caracterul și specificul lecției netradiționale/necanonice, evident, văzută în raport cu modelul clasic, la avantajele și impactului ei asupra elevilor, la afirmarea acesteia, de rând cu lecția tradițională, ca microsistem, la tipurile posibile, condițiile de organizare și de desfășurare a ei. Astfel, sunt actualizate un șir de definiții ale lecției clasice ce aparțin cercetătorilor M.Ionescu, I.Cerghit, S.Cristea, J.A. Comenius, J.F. Herbart, O.Decroly, E.Claparède, J.Dewey, A.Ferrière ș.a. Totodată, este definit conceptul de lecție netradițională, sunt relevate fundamentele ei teoretico-metodologice (teorii, principii, condiții de organizare și desfășurare). Din șirul de lecții netradiționale se face referință la următoarele: lecţia-ecranizare a operei literare, lecţia-proces judiciar, lecţia cercetare/investigaţie, lecţia-instruire reciprocă, lecţia-ateliere de lectură, lecţia-comunicare non-stop, lecţia-studiu de caz, lecţia-licitaţie de idei, lecţia-dezbatere parlamentară, lecţia- simulare a întâlnirii cu personajele operei literare, lecțiadramatizare, lecţia de creaţie literară.
MANUALE-MONSTRU, ELEVI ȘI PROFESORI DEBUSOLAȚI
(2016) Șchiopu, Constantin
OBIECTIV, SUBIECTIV ȘI INTERSUBIECTIV ÎN INTERPRETAREA OPERELOR LITERARE
(2020) Șchiopu, Constantin
PARAMETRI PSIHOLOGICI AI LECTURII ȘI INTERPRETĂRII OPERELOR LITERARE
(CEP USM, 2020) Șchiopu, Constantin
În articol se face referință la o serie de factori psihologici, care determină lectura și interpretarea operei literare: competențele lingvistică, literară, culturală, înzestrările imaginativă, asociativă,senzorială,empatică,emoţională,proiectivă, opiniile, credinţele şi atitudinile personale ale cititorului/ interpretului, orizontul lui de așteptare. În această ordine de idei sunt actualizate câteva teorii cu privire la lectura și receptarea operei literare: caracterul structural al operei literare (H.Markiewicz), orizontul de așteptare (H-R. Jauss), formarea competențelor (P.Cornea), cititorul – coparticipant la actulde creație (J.P.SartrE). Totodată, în funcție de acești parametri psihologici, sunt propuse mai multe sugestii metodologice referitoare la interpretarea operei literare.
RECEPTAREA OPEREI LIERARE PRIN STIMULAREA GÂNDIRII ASOCIATIVE A ELEVILOR
(2020) Șchiopu, Constantin
REPERE FILOSOFICO-ESTETICE ALE RECEPTĂRII ARTISTICE ÎN CONTEXTUL FORMĂRII INTEPRETULUI
(CEP USM, 2020) Șchiopu, Constantin
Receptarea este un element definitoriu al oricărui proces de comunicare artistică. În actul receptării, gândirea reflexivă – reprezentarea obiectului în subiect – este reglementată de principiul unității imaginației cu intelectul (Kant), imaginația însemnând libertate, intelectul – determinism. Posibilă în domeniul esteticii, „concordanța subiectivă a imaginației cu intelectul” (Kant), revendică ideea cu privire la subiectul cunoscător în artă, exponent al propriei libertăți. „Capacitatea imanentă a subiectului de a acorda fertilitate forței imaginative” (W. von Humboldt), va fi raportată nu numai la artist, care urmărește transformarea realității în imagine, dar și la receptor, determinat, în actul de actualizare a tuturor potențialităților textului, să se manifeste din punct de vedere interpretativ la fel cum însuși autorul s-a manifestat din punct de vedere generativ. Imaginată de autor, lumea operei literare este rezultatul unei atitudini subiective a lui, formele limbajului contrastând cu uzul general al limbii, iar mesajul transmis având adesea un grad ridicat de indeterminare (semnificaţiile textului literar sunt interpretate diferit de către cititori diferiţi). La rândul ei, și intepretarea operei literare, care pune în relaţie subiectul (interpretul) şi obiectul (textul), este deopotrivă subiectivă, în sensul că depinde de aptitudinile, cunoştinţele, motivaţia, atitudinile etc. celuia care o efectuează, şi obiectivă, fiind orientată, dirijată, constrânsă de către textul supus interpretării. Întrucât „opera de artă înfățișează în chip sensibil adevărul” (Hegel), principiul hegelian al abordării logico-istorice a practicii artistice impune interpretarea adevărului/ relației „obiectiv-subiectiv” în unitatea emotional-rațional. Libertatea de intepretare ca drept al receptorului și libertatea ca autenticitate sunt importante pentru înțelegerea relației „subiectiv-obiectiv”, a faptului că nu orice opinie exprimată este valabilă pentru textul/ imaginea intepretat/ă, că judecata de gust trebuie să fie în consens cu obiectivitatea textului, cu valorile acestuia, care, existând ca atare în dimensiune imanentă, sunt/trebuie să fie create și recreate continuu de cititor.
SUGESTII METODOLOGICE PRIVIND REZOLVAREA TESTULUI DE EVALUARE
(CEP USM, 2015) Șchiopu, Constantin
În articol este abordată problema evaluării succesului şcolar prin intermediul testului. Se insistă asupra mai multor erori care, de regulă, sunt comise de elevi în rezolvarea următoarelor tipuri de itemi: identificarea şi comentarea unui motiv literar atestat în operă; descifrarea/ comentarea semnificaţiei titlului în raport cu mesajul global al operei; interpretarea unei figuri de stil şi raportarea ei la altă figură de stil dintr-un al doilea text; comentarea mesajului global al operei prin raportarea lui la o afirmaţie anume; raportarea operei la un gen şi la o specie literară; comentarea rolului diferitelor părţi de vorbire; caracterizarea unui personaj literar. Totodată, sunt propuse mai multe sugestii cu privire la modul de rezolvare a itemilor în cauză în vederea lichidării llacunelor.
TEXTUL LITERAR: COMPREHENSIUNE ȘI RECEPTARE
(2015) Șchiopu, Constantin