Prisac, Lidia2024-09-182024-09-182024PRISAC, Lidia. Identitate și alteritate în Chișinaul interbelic. Dialogica, revista de studii culturale si literatura. 2024, nr. 1, pp. 111-123. E-ISSN 1857-2537.1857-2537https://doi.org/10.59295/DIA.2024.1.14https://msuir.usm.md/handle/123456789/16064PRISAC, Lidia. Identitate și alteritate în Chișinaul interbelic. Dialogica, revista de studii culturale si literatura. 2024, nr. 1, pp. 111-123. E-ISSN 1857-2537.Propunând imaginea celuilalt în Chișinăul interbelic, ne-am propus să decodificăm modalitățile prin care oamenii din Chișinău s-au reflectat în oglinda celuilalt, astfel încât am ajuns să abordăm aspectele ce țin de citadinii și străinii în raport cu orașul, elitele vechi și noi precum și periferia orașului, minoritățile național-et- nice și imigranții interni și externi, inclusiv refugiații, precum și marginalii societății. Din cele expuse, surprindem faptul că Chișinăul de la începutul perioadei interbelice avea o marcă identitară, cu pretenții de măreție, desprinsă din fizionomia fostului imperiu țarist. Spectaculos prin felul său deosebit de a fi, Chișinău avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului, monolită în totalitate din punct de vedere etnic și cultural. Treptat, pe parcursul celor peste 20 de ani de administrație românească, Chișinăul a împletit în istoria sa, prin ascensiunea noilor și decăderea vechilor elite, caracteristici ale românității și noilor tendințe. Spațiul de regăsire, poate chiar orașul iubit al atâtor neamuri, de la evrei, ruși, ucraineni, la armeni și alte comunități, Chișinăul a scos la iveală experiența dificultăților zilnice de a fi diferit în raport cu restul urbelor din cadrul României întregite.Proposing the image of the other in the interwar Chisinau, we set out to decode the ways in which the people of Chisinau reflected in the mirror of the other, so that we came to address the aspects of citizens and foreigners in relation to the city, the old and new elites as well as the periphery of the city, national-ethnic minorities and internal and external immigrants, including refugees, as well as the marginals of society. From what has been presented, we can see that Chisinau from the beginning of the interwar period had an identity mark, with claims of greatness, derived from the physiognomy of the former tsarist empire. Spectacular in its special way of being, Chisinau had those facets that still reminded (from the wide streets, the multi-ethnic spectrum of the population) of the existence of a cosmopolitan community detached from a multicultural urban space so contrasting with the periphery of the city, completely monolithic from an ethnic and cultural point of view. Gradually, during the more than 20 years of Romanian administration, Chisinau has woven into its history, through the rise of the new and the decline of the old elites, characteristics of Romanianness and new trends. The space of rediscovery, perhaps even the beloved city of so many nationalities, from Jews, Russians, Ukrainians, to Armenians and other communities, Chisinau revealed the experience of the daily difficulties of being different in relation to the rest of the cities within Romania as a whole.ruidentitateminorități național-etniceimigranțirefugiațiChișinău istoriarefugeesnational-ethnic minoritiesimmigrantsArticle