Ferafontov, Ana2022-01-172022-01-172019FERAFONTOV, Ana. Evoluția genului pamfletar în spațiul românesc. In: Anatol Ciobanu – omul cetăţii limba română. În memoriam: 85 de ani de la naştereÎn memoriam: 85 de ani de la naştere. 17 mai 2019, Chişinău. Chişinău: CEP USM, 2019, pp. 140-148. ISBN 978-9975-149-05-1.978-9975-149-05-1https://msuir.usm.md/handle/123456789/5348Termenul „pamflet” începe să fie utilizat relativ târziu în limba română (1851), dar elemente de pamflet pot fi identificate încă în cronicile muntenești, ce datează din sec. al xvIII-lea. Primele forme ale genului pamfletar se atestă în scrierile comisului Ionică Tăutu (începutul sec. al xIx-lea). Următoarea figură de mare importanță în evoluția pamfletului românesc este I. heliade-Rădulescu, considerat de unii cercetători drept „ctitor al pamfletului românesc modern”. Treptat pamfletul capătă o răspândire mai largă, fiind identificat în activitatea lui T. Arghezi, N.D. Cocea, I. vinea. P. Șeicaru etc. odată cu dezvoltarea presei românești, pamfletul se distinge ca specie publicistică utilizată de o serie de scriitori și publiciști. În timp ce în Franța se vorbește despre ipote- za declinului genului pamfletar, datorat civilizării și pacificării vieții politice, în spațiul românesc pamfletul cunoaște o dezvoltare considerabilă, fiind practicat de o serie de publiciști precum: M. Dinescu, Cr.T. Popescu, Alex Ștefănescu, T. octavian, L. Mun- teanu, A. Pleșu, I. Groșan, M. Mihăieș etc. În spațiul basarabean pamfletul se leagă în special de numele lui C. Tănase și v. Mihail.Termenul „pamflet” începe să fie utilizat relativ târziu în limba română (1851), dar elemente de pamflet pot fi identificate încă în cronicile muntenești, ce datează din sec. al xvIII-lea. Primele forme ale genului pamfletar se atestă în scrierile comisului Ionică Tăutu (începutul sec. al xIx-lea). Următoarea figură de mare importanță în evoluția pamfletului românesc este I. heliade-Rădulescu, considerat de unii cercetători drept „ctitor al pamfletului românesc modern”. Treptat pamfletul capătă o răspândire mai largă, fiind identificat în activitatea lui T. Arghezi, N.D. Cocea, I. vinea. P. Șeicaru etc. odată cu dezvoltarea presei românești, pamfletul se distinge ca specie publicistică utilizată de o serie de scriitori și publiciști. În timp ce în Franța se vorbește despre ipoteza declinului genului pamfletar, datorat civilizării și pacificării vieții politice, în spațiul românesc pamfletul cunoaște o dezvoltare considerabilă, fiind practicat de o serie de publiciști precum: M. Dinescu, Cr.T. Popescu, Alex Ștefănescu, T. octavian, L. Munteanu, A. Pleșu, I. Groșan, M. Mihăieș etc. În spațiul basarabean pamfletul se leagă în special de numele lui C. Tănase și v. Mihail.ropamfletpublicisticăpublishingArticle