Moroi, Natalia2024-05-032024-05-032023MOROI, Natalia. Semnificația „dezghețului hrușciovist” pentru istoria științei etnologice din RSSM. Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe Umanistice. 2023, nr. 4(174), pp. 66-80.1811-2668https://doi.org/10.59295/sum4(174)2023_08https://msuir.usm.md/handle/123456789/15123MOROI, Natalia. Semnificația „dezghețului hrușciovist” pentru istoria științei etnologice din RSSM. Studia Universitatis Moldaviae. Seria Ştiinţe Umanistice. 2023, nr. 4(174), pp. 66-80.Dezghețul hrușciovist” în URSS include perioada de la mijlocul anilor 50 până la mijlocul anilor 60 ai secolului al XX-lea și s-a manifestat prin diminuarea dictaturii sovietice, inclusiv prin slăbirea cenzurii. Se părea că și în republicile unionale se crease premisele necesare pentru investigarea obiectivă a unor probleme de ordin istoric. Dar „dezghețul” a fost destul de superficial. În RSSM au fost publicate operele scriitorilor din secolul al XIX-lea (G. Asachi, C. Stamati, C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Russo, M. Kogălniceanu, M. Eminescu etc.), dar cu precizarea că este vorba de scriitorii clasici moldoveni. Actualmente este acceptată ideea că în anii 50 moldoveni erau considerate acele persoane, care au fost născute în Moldova, până la Unirea din 1859, dar în 1960, în categoria acestora a fost inclus și G. Ibrăileanu, apreciat drept eminent critic literar moldovean, cu toate că acesta era născut la 23 mai 1871, în România. În anul 1958 a fost organizat Institutul de istorie, care avea în componența sa și sectorul de arheologie și etnografie. Problema etnogenezei „poporului moldovenesc” urma să fie studiată de către arheologi și etnografi, care, de asemenea, trebuiau să investigheze culturile slave timpurii și vechi rusești de pe teritoriul Moldovei. Termenul român, sintagma limba românească, erau evitate aproape totalmente. Într-un articol consacrat mitropolitului Varlaam se afirma că el a tipărit prima carte în „limba moldovenească”, cu toate că în originalul cărții tipărite este scris limba românească, titlul cărții este prezentat de autor drept Carte de învățătură, în pofida faptului că lucrarea se numește Carte românească de învățătură. Sugestiv este un articol consacrat înființării presei moldovenești prin fondarea de către Gh. Asachi în anul 1829 a Albinei românești. Autorul s-a oprit asupra termenului Albina, invocând o influență rusească, fiindcă și în Rusia au apărut periodice în care figura termenul Albina (пчела), dar termenul românească a rămas neexplicat. Această neglijare a atras atenția unor specialiști din Moscova, care acuzau autorii din RSSM că neglijau cuvântul român în studiile lor și chiar recurgeau la șiretlicul de a înlocui unele noțiuni cu altele, adică substituirea termenului român cu sintagma „popor moldovenesc”. Observațiile autorului sovietic erau absolut corecte, dar în RSSM, unde se lucra intens asupra „demonstrării” existenței „poporului moldovenesc”, deosebit de poporul român, ele nu aveau sorți de izbândă. În această problemă, „dezghețul hrușciovist” era totalmente limitat – specialiștii din RSSM trebuiau să „demonstreze” cu orice preț existența „poporului moldovenesc” și a „limbii moldovenești”, deosebite de poporul român și limba română.Khrushchev Thaw” in the USSR covers the period from the mid-1950s to the mid-1960s and was manifested through the diminishing of the Soviet dictatorship, including the weakening of censorship. It seemed that even in the union republics the necessary premises were created for the objective investigation of some historical issues. But the „thaw” was pretty shallow. In the MSSR, the works of writers from the 19th century (G.Asachi, C. Stamati, C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Russo, M. Kogălniceanu, M. Eminescu etc.) were published, specifying however that they were the classical writers from Molodova. Currently, the idea is accepted that in the 1950s Moldovans were considered those people who were born in Moldova, until the Union of 1859, but in 1960, G. Ibrăileanu was also included in this category, appreciated as an eminent Moldovan literary critic, although he was born in Romania on May 23, 1871. In 1958, the Institute of History was organized, which included the sector of archaeology and ethnography. The issue of ethnogenesis of the „Moldavian people” was to be studied by archaeologists and ethnographers, who also had to investigate the early Slavic and Old Russian cultures on the territory of Moldavia. The notion Romanian, as well as the phrase Romanian language, were almost totally avoided. In the article devoted to Metropolitan Varlaam, it was stated that he printed the first book in Moldovan language, although it was originally written in Romanian, the author entitles the book as Teaching Book, despite the fact that this work is called Romanian Teaching Book. There is a remarkable article devoted to the establishment of Moldavian press through the founding by Gh. Asachi in 1829 of the Albina Românească (Romanian Bee) periodical. The author was focused on the term Albina (Bee), invoking the Russian influence, because in the periodicals appeared in Russia the term Albina (bee) was used, but the term Romanian remained unexplained. This neglection attracted the attention of some specialists from Moscow, who accused the authors from the MSSR of neglecting the word Romanian in their studies and even resorting to the trick of replacing some notions with others, i.e. replacing the term Romanian with the phrase „Moldovan people”. The Soviet author`s observations were absolutely correct, but in the MSSR, where the intense work was being done on „proving” the existence of the „Moldovan people”, different from the Romanian people, they had no chance of success. In this respect, the „Khrushchev Thaw” was totally limited - the MSSR specialists had to „prove” at any cost the existence of the „Moldovan people” and „Moldovan language”, distinct from the Romanian people and the Romanian languageroArticle