Zanoci, AurelNiculiţă, IonBăţ, Mihail2023-10-202023-10-202014ZANOCI, Aurel, NICULIŢĂ, Ion, BĂŢ, Mihail. Fortifications and open settlements of the 1st millennium BC in the micro-zone of Horodiste-Tipova. In: Fortified sites from the 1st millennium BC: In central and south-eastern Europe, 24-26 iulie 2014, Chişinău. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2014, pp. 81-100. ISBN 978-9975-80-980-1.978-9975-80-980-1https://msuir.usm.md/handle/123456789/11403În partea de sud a regiunii Nistrului Mijlociu, în preajma localităţilor Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina, se conturează un spaţiu cu suprafaţa de cca 6 km 2 , unde au fost evidenţiate mai multe situri arheologice, atribuite epocii fierului. Ca urmare a studierii ortofotoplanurilor, a cercetărilor perieghetice şi sondajelor arheologice în această microzonă a fost atestată o „aglomeraţie” de situri, compusă din şapte fortificaţii şi patru aşezări civile (fig. 2), atribuite două orizonturi culturale – hallstattian timpuriu şi traco-getic. Orizontul hallstattian timpuriu, de tip Cozia-Saharna, este reprezentat de o fortificaţie (citadela de la Horodişte „La Şanţ”) şi două aşezări deschise (Horodişte „Groapa Turcului” şi Ţipova II). Cel traco-getic este documentat prin şapte fortificaţii (Horodişte „La Cot”, Horodişte „La Şanţ”, Buciuşca II, Ţipova III etc.) şi două aşezări deschise (Buciuşca IV şi Buciuşca V). Dintre fortificaţiile traco-getice se evidenţiază cea de la Horodişte „La Cot”, care se deosebeşte de restul prin suprafaţa considerabilă (cca 28 ha), complexitatea sistemului defensiv, precum şi prin poziţia strategică pe care o ocupă în microzona Horodişte-Ţipova. Plecând de la aceste observaţii, la nivelul actual de cercetare, se poate presupune că cetatea Horodişte „La Cot” a îndeplinit funcţiile unui „centru” economic, administrativ etc. pentru comunităţile din regiune.enNistrului MijlociuArticle