STUD I A UN IVERS I TAT I S MOLDAV I AE , 2016, nr.3(93) Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.98-101   98 ASPECTE ALE INCRIMINĂRII CIRCULAŢIEI ILEGALE A DROGURILOR ÎN LEGISLAŢIA PENALĂ A REPUBLICII MOLDOVA Maria STRULEA Universitatea de Stat din Moldova Potrivit exigenţelor legii penale, legiuitorul trebuie să definească infracţiunile în termeni suficient de clari şi precişi în vederea excluderii arbitrariului. Principiul legalităţii în materie penală se referă primordial la calitatea legii penale, inclusiv la securitatea destinatarului normei. Delimitarea cantităţii substanţelor limitate în circuitul civil general poate avea consecinţe pentru persoana pasibilă de răspundere penală. Respectivul articol vine să analizeze unele aspecte problematice ale legii penale a Republicii Moldova privind incriminarea circulaţiei ilegale a drogurilor. Cuvinte-cheie: principiul legalităţii, substanţe limitate în circuitul civil, responsabilitate penală, legislaţie penală. ASPECTS OF INCRIMINATION OF ILLEGAL CIRCULATION OF NARCOTIC DRUGS IN THE CRIMINAL LAW OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA According to the requirements of criminal law, in order to exclude arbitrariness, the legislature must define offenses in sufficiently clear and precise terms. The principle of legality in criminal matters relates primarily to the quality of the criminal law, including the security of the provision’s recipient. The delimitation of the amount of substances restricted in the general civil circuit may have consequences for the person liable to criminal responsibility. The concerned article is set to analyze some problematic aspects of the criminal law of the Republic of Moldova on the criminalization of the illegal circulation of narcotic drugs. Keywords: principle of legality, restricted substances in the circuit civil, criminal liability, criminal law. Introducere Delimitarea cantităţilor drogurilor este un semn important la calificarea infracţiunii. Pe lângă faptul că respectivul semn poate servi drept criteriu decisiv pentru a stabili distincţia dintre deţinerea legală şi circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a plantelor care le conţin, respectivul semn contribuie şi la ca- lificarea infracţiunii în una dintre categoriile clasificate de lege (art.16 din Codul penal al Republicii Moldova adoptat prin Legea nr.985 din 18.04.2002). Totuşi, în majoritatea statelor europene tragerea la răspundere pentru circulaţia ilegală a substanţelor narcotice depinde de un şir de factori, dar criteriul legat de cantitatea substanţei aflate în posesie joacă rolul decisiv [1]. Statele care au ratificat Convenţia ONU din 1988 contra traficului ilicit de substanţe narcotice şi substanţe psihotrope incriminează posesia substanţelor narcotice pentru uz personal, care se distinge de alte infracţiuni mai grave, cum ar fi posesia în scop de comercializare sau alte fapte de circulaţie ilegală. Totuşi, de cele mai dese ori este dificil a stabili intenţia făptuitorului, iar în aceste cazuri cantitatea substanţelor narcotice impli- cate devine un indicator. Conţinut de bază: Delimitarea cantităţii substanţelor respective poate avea un şir de consecinţe importante pentru persoana pasibilă de răspundere penală. Or, delimitarea incorectă poate distorsiona principiul legalităţii, deoarece un prag scăzut care delimitează utilizarea pentru uz personal de cea pentru trafic poate duce la condamnarea utilizatorilor drept traficanţi, iar un prag înalt ar permite dealerilor să-şi continue afacerile fără prea mult deranj. În cazul în care se aplică limite rezonabile, vânzarea în stradă poate continua cu cantităţi mai mici decât limitele stabilite pentru a evita urmărirea penală pentru trafic de droguri. Claritatea legii este principiul legal de bază care ghidează destinatarii ei, dar este necesar să se ţină cont de faptul că în Europa există circa 400 de diferite substanţe aflate în circuit controlat, iar stabilirea delimitărilor pentru fiecare dintre acestea, sau cel puţin pentru elementul activ, se poate dovedi greu de aplicat la nivel naţional [2]. Pornind de la importanţa precitată a „cantităţii” drogurilor, ţinem să amintim chestiunea ridicată în faţa Curţii Constituţionale prin sesizarea din 10 iulie 2015 [3], faţă de care Curtea s-a pronunţat prin hotărârea nr.25 din 13 octombrie 2015. Curtea a exercitat controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, prin care se aprobă lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care le conţin, © Universitatea de Stat din Moldova, 2016  STUD I A UN IVERS I TAT I S MOLDAV I AE , 2016, nr.3(93) Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.98-101   99 precum şi cantităţile acestora aflate în trafic ilicit. Problema ridicată viza faptul dacă ar fi lezat principiul pre- eminenţei dreptului atât timp cât norma juridico-penală de la art.1341 din Codul penal nu definea cantitatea drogurilor nici expres, nici prin norma de referinţă. Drept urmare, prin cercetarea de faţă ne-am propus să evidenţiem unele aspecte privind interpretarea noţiunii de „cantitate” a drogurilor în legea penală a Republicii Moldova. Ab initio, ţinem să ne expunem asupra reglementărilor de drept comparat în materia cantităţii drogurilor şi a influenţei acesteia asupra calificării infracţiunii şi ierarhiei izvoarelor de drept în care acestea sunt inserate. Dată fiind diferenţa dintre droguri, numărul impunător al acestora, concentrarea diferită a substanţelor active şi datorită necesităţii de a le descrie utilizând formulele chimice, se pare că este imposibil sau, cel puţin, inadecvat a stabili cantităţile specifice nemijlocit în lege. Analiza actelor normative ale statelor europene ce reglementează cantităţile de substanţe narcotice relie- fează ierarhia diferită a acestora: de la lege penală până la acte ministeriale. Deşi, în virtutea principiului legalităţii, incriminarea circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi psihotrope în toate statele se face în baza legii penale (indiferent de faptul unde ar fi aceasta încorporată – în legi speciale sau în coduri penale), actul prin care se reglementează delimitarea cantităţilor acestora se face diferit: de la legi (Grecia – Legea cu pri- vire la droguri; Italia – Legea cu privire la droguri; Olanda – Legea cu privire la circulaţia opiului) până la acte inferioare legii (Austria – Ordonanţa Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Bunăstării în colaborare cu Mini- sterul Justiţiei; Portugalia – Act normativ subordonat Legii cu privire la droguri) sau chiar reguli uniforme stabilite de către instanţele de judecată, fie apreciere lăsată la discreţia instanţelor de judecată (Franţa, Ger- mania, Irlanda, Spania, Suedia, Marea Britanie) [4]. Raţionamentul pentru care în unele state stabilirea cantităţii drogurilor se lasă la discreţia instanţei ar fi determinat de faptul că încadrarea juridică a faptei şi stabilirea pedepsei potrivit cantităţii reprezintă element al procesului de individualizare a pedepsei penale. Respectiva logică este de urmat pentru statele care acceptă că, potrivit Convenţiei ONU din 1988, pentru calificarea infracţiunii cel mai important element este intenţia făptaşului, timp în care cantitatea este plasată pe un loc secund. În consecinţă, în statele semnatare ale Convenţiei din 1988 principiile care stau la baza incriminării faptelor sunt identice, exprimate prin pericolul drogurilor, diferă doar aplicarea acestora. Referitor la definirea „cantităţii” drogurilor legislaţiile preiau diferite criterii: fie în dependenţă de valoarea monetară, fie doza zilnică utilizată, fie gramajul substanţelor utilizate [5]. Legislaţia Republicii Moldova în materia contracarării drogurilor identifică criteriul cantităţii substanţei active. Respectiva deducţie reiese din Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 [6], potrivit căreia cantităţile mici, mari sau deosebit de mari ale substanţelor narcotice sau psihotrope corespund cantităţilor calculate ale aceloraşi substanţe enume- rate în prezenta Listă. Din prevederea expusă reiese că orice cantitate incriminată trebuie să vizeze strict substanţa corelativă din Lista aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 2006. Drept urmare, modificările introduse prin Hotărârea Guvernului nr.853 din 21.09.2010 nu par a fi în spiritul Hotărârii Guvernului nr.79. Or, dacă, până la modificare, definiţia cantităţilor de substanţe narcotice şi psihotrope presupunea substanţa concretă, cu calcularea substanţei uscate indicate în Lista precitată, atunci definiţia cantităţii actualmente în vigoare constă din amestecuri ale unor substanţe limitate în circuitul civil (cum sunt drogurile) cu alte adaosuri (preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, făină etc.) [7] care nu sunt restricţionate în circuitul legal. Raţiunea tragerii la răspundere pentru circulaţia ilegală a substanţelor narcotice sau psihotrope o constituie periculozitatea substanţei active de origine naturală sau sintetică, recomandate inclusiv de Consiliul Inter- naţional pentru Controlul Drogurilor, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul ei abuziv. Tragerea la răspundere pentru circulaţia ilegală a drogurilor trebuie să vizeze doar obiectul material interzis prin Hotărârea Guvernului nr.79, de aceea chiar şi amestecul acestora cu alte substanţe, fără schim- barea denumirii substanţei, este contrară principiului preeminenţei dreptului. Invocând principiul legalităţii în legea penală, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a constatat: „În pofida exactităţii sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa, este o ramură de drept sensibilă anume din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a componenţei de infracţiune), inclusiv în baza normelor de trimitere sau de blanchetă. Principiul legalităţii, în sens formal, stabileşte în principal raporturile între norme şi actele de aplicabilitate a acestora, trebuind astfel să se deosebească normele de regulile ce vizează aplicabilitatea lor” [8]. STUD I A UN IVERS I TAT I S MOLDAV I AE , 2016, nr.3(93) Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.98-101   100 O altă problemă identificată în legislaţia penală a Republicii Moldova o constituie cea a „analogului”, definit în art.341 din Codul penal şi care formează obiectul material al infracţiunilor prevăzute la art.217, 2171, 2172, 2173, 2175, 2176 CP RM. Făcând o retrospectivă de drept penal comparat, este de evidenţiat că legislaţiile penale ale statelor europene utilizează aceeaşi terminologie a Convenţiilor ONU din 1961, 1971 şi 1988 în materia drogurilor; cu titlu de exemplu ar fi Estonia [9], Grecia [10], Franţa [11], Finlanda [12], Lituania [13] care interzic substanţele narcotice şi psihotrope. De menţionat că legiuitorul, atunci când ţine să incrimineze circulaţia drogurilor, trebuie să o facă coroborat, ţinând cont de tripla conotaţie a acestora: juridică, medicală şi socială. Astfel, atât timp cât o definiţie clară a noţiunii „analog” al substanţelor narco- tice şi psihotrope nu va exista în doctrina medicală, dovedindu-se efectul social al acestuia, nu trebuie să existe o reglementare juridică a respectivului concept. Or, principiul legalităţii ar avea de suferit prin neclari- tatea unei norme juridice. Potrivit adresei formulate de Curtea Constituţională a Republicii Moldova din 13 octombrie 2015, „odată cu apariţia pe piaţă a unei substanţe noi, care provoacă dereglări psihice şi dependenţă fizică la consumul ei abuziv, aceasta este inclusă în Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe. Până la completarea listei corespunzătoare, această substanţă nu poate fi, sub specie iuris, nici stupefiant, nici substanţă psihotropă (tertium non datur). Astfel, Curtea constată că în prezent normele din Codul penal care fac referire la „analogul substanţelor narcotice sau psihotrope” sunt lipsite de conţinut şi fără efect juridic, fapt ce determină excluderea lor din legea penală” [14]. Concluzii Ţinem să evidenţiem că legea penală ar fi trebuit să enumere substanţele „analog” al substanţelor narcotice şi psihotrope, atât timp cât aceasta a fost logica juridică în cazul incriminării substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor, identificate în dispoziţii normative de blanchetă. Or, existenţa dispoziţiilor de blanchetă în normele legii penale constituie expresia procesului obiectiv de reglementare normativă (de exemplu, privind re- gulile de securitate a circulaţiei rutiere sau de exploatare a mijlocului de transport; protecţia mediului; insolva- bilitatea; tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope etc.). Dispoziţiile de blanchetă reprezintă o modalitate specială de formulare a reglementărilor juridico-penale. Anume aceste dispoziţii constituie expresia interdependenţei dreptului penal cu alte ramuri de drept. Anali- zând prevederile Codului penal, poate fi dedus lesne faptul că nu există ramură de drept ale cărei norme nu ar fi organic corelate cu normele penale. Or, identificarea normelor de blanchetă în legea penală este determinată de locul pe care îl are ramura dreptului penal în sistemul dreptului. Majoritatea normelor penale urmăresc scopul de a „dublă”, prin prohibiţie sau represie, reglementarea raporturilor sociale care primar se stabilesc în ramurile de drept nepenale. Astfel, fără a atenta la principiul codificării legii penale sau cel al legalităţii, normele altor ramuri de drept sunt incluse de către legiuitor în dispoziţia normei penale, transpunând în acest fel componenţa de infracţiune în „ţesutul structural” al legii penale. Drept urmare, normele juridice nepenale se transformă în „celula” unei „materii” penale. Effet ex nunc celor enunţate, legiuitorul ar trebui să revadă esenţa juridică a noţiunii de „analog” al substanţelor narcotice şi psihotrope în legislaţia Republicii Moldova. Referinţe: 1. The role of the quantity in the prosecution of drug offences. ELDD Comparative Study EMCDDA, April 2003, European Legal Database on Drugs// Published at http://eldd.emcdda.eu.int/databases/eldd_comparative_analyses.cfm 2. The role of the quantity in the prosecution of drug offences. ELDD Comparative Study EMCDDA, April 2003, European Legal Database on Drugs// Published at http://eldd.emcdda.eu.int/databases/eldd_comparative_analyses.cfm 3. Sesizarea nr. 30a // http://www.constcourt.md/ccdocview.php?tip=sesizari&docid=354&l=ro 4. The role of the quantity in the prosecution of drug offences. ELDD Comparative Study EMCDDA, April 2003, European Legal Database on Drugs// Published at http://eldd.emcdda.eu.int/databases/eldd_comparative_analyses.cfm 5. L’usage illicite de stupéfiants dans l’UE: Approches juridiques // Observatoire européen de drogues et des toxico- manies, 2005, p.20. http://docplayer.fr/4164705-Dossier-thematique-l-usage-illicite-de-stupefiants-dans-l-ue- approches-juridiques.html 6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora. 7. A se vedea nr.79 pct.2 din Note la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova. STUD I A UN IVERS I TAT I S MOLDAV I AE , 2016, nr.3(93) Seria “{tiin\e sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.98-101   101 8. Hotărârea Curţii Constituţionale a RM nr.25 din 13.10.2015 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora, §39, 40. 9. The Criminal Code of Estonie, Chapter 12, OFFENCES AGAINST PUBLIC HEALTH, Entry into force 01.09.2002. 10. Drug Laws in Greece, Government Gazette / 103/25.5.2006. 11. Code de la santé publique // http://www.legifrance.gouv.fr/affichCodeArticle.do?cidTexte=LEGITEXT000006072665& idArticle=LEGIARTI000006688171&dateTexte=&categorieLien=cid 12. The Criminal Code of Finland / Decree on the application of chapter 1, section 7 of the Criminal Code (627/1996) 13. LAW ON THE APPROVAL AND ENTRY INTO FORCE OF THE CRIMINAL CODE 26 September 2000 No VIII-1968 (As last amended on 11 February 2010 – No XI-677)-CHAPTER XXXVII. 14. Adresă nr. PCC-01/30a din 13.10.2015 // http://www.constcourt.md/ccdocview.php?l=ro&tip=adrese&docid=86 Prezentat la 24.05.2016