R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E INR . 2 (61) , 2022 53 CONSECINȚELE ÎNCĂLCĂRII CLAUZEI DE INTEGRITATE Olga BACIU, asistent universitar, doctorandă, USM https://orcid.org/0000-0003-2502-8571 Consequences of infringement of the integrity clause SUMMARY In exercising the attributions by the public agenci- es, the integral regime is obligatory. Although the current legislation does not operate with the notion of an „integrity clause”, it is generic and binding on all civil servants. Violation of the integrity clause is manifested by non-compliance or improper compli- ance with the measures that ensure one of the forms of integrity provided by the legislation in force. The consequences of violating the integrity clause are complex, being formed by the occurrence of a form of liability and complementary consequences con- cerning either the person who violated the integrity clause, the documents issued by them, or both of these categories of consequences. The consequen- ces are specific on a case-by-case basis and are con- ditioned by the gravity of the infringement, its form and the person who committed it. Key-words: integrity, integrity clause, consequence, liability, National Integrity Authority, civil servant, judge. SUMAR În procesul exercitării atribuţiilor de către agenţii publici este obligatorie respectarea regimului de integritate. Deşi legislaţia în vigoare nu operează cu noţiunea de „clauză de integritate”, aceasta are un caracter generic şi obliga- toriu pentru toţi funcţionarii publici. Încălcarea clauzei de integritate se manifestă prin nerespectarea ori respecta- rea necorespunzătoare a măsurilor care asigură una din formele de integritate, prevăzute de legislaţia în vigoare. Consecinţele încălcării clauzei de integritate poartă un caracter complex, fiind formate şi din survenirea unei for- me de răspundere şi a unor consecinţe cu caracter com- plimentar ce vizează, după caz, persoana care a încălcăt clauza de integritate, actele emise de acestea sau, sumar, ambele aceste categorii de consecinţe. Consecinţele sunt specifice de la caz la caz şi sunt condiţionate de gravitatea încălcării, forma acesteia şi de persoana care le-au comis. Cuvinte-cheie: integritate, clauza de integritate, consecin- ță, raspundere, Autoritatea Națională de Integritate, func- ționar public, judecător. Introducere Referindu-ne la integritate și pronunţându-ne asupra noţiunii acestui fenomen, putem deter- mina că aceasta, în linii generale, reprezintă un model de conduită axată pe un set de drepturi și obligaţii, cât și pe unele aspecte morale obliga- torii pentru un grup de persoane determinate de lege (cum ar fi, spre exemplu, funcţionarii publici, judecătorii, procurorii). Astfel, în procesul exerci- tării atribuţiilor de către subiecţii menţionaţi su- pra este obligatorie respectarea anumitor cerinţe ce ţin de regimul integru de activitate în ceea ce vizează averea și interesele personale. Pentru co- moditatea și compilarea tuturor cerinţelor specifi- cate, ne propunem să le definim drept „clauze de integritate”. Deși legislaţia în vigoare nu operează cu astfel de noţiune, aceasta înglobează în sine CZU: 340.13 https://doi.org/10.52277/1857-405.2022.2(61).09 un număr mare de cerinţe înaintate faţă de func- ţionarii publici/magistraţii ce vizează respectarea regimului de integritate în ceea ce privește averea și interesele personale în perioada de exercitare a atribuţiilor. În condiţii tradiţionale, „clauza” este o componentă a unui contract. „Clauza de integrita- te” nu este o componentă a contractului individual de muncă dintre angajator și funcţionar. Ea are un caracter generic și obligatoriu pentru toţi funcţi- onarii publici, or, „obligaţia de a fi integru” este o componentă indispensabilă statutului de funcţio- nar public. Componentele „clauzei de integritate” pentru funcţionarii publici, judecători sau procu- rorii nu sunt încadrate într-un act normativ unic. Aceste componente pot fi identificate în Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, Legea privind evaluarea integrităţii instituţionale, Legea integrităţii, dar și în actele normative care reglementează statutul subiecţilor menţionaţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, atât funcţionarii publici cât și alţi subiecţi pentru care integritatea este un element obligatoriu în desfășurarea acti- vităţii sunt obligaţi să respecte legile și celelalte https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.2(61).09 R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E I NR . 2 (61) , 2022 54 acte juridice, aplicabile raporturilor sociale la care participă, inclusiv cele ce ţin de regimul conflictu- lui de interese, al incompatibilităţilor și interdicţii- lor. Prin urmare, ca punct de reper, trebuie să iden- tificăm sensul „clauzei de integritate”. Noţiunea de „clauză de integritate”, precum a fost specificat supra, nu este formulată în le- gislaţie și este formată cumulativ din prevederile legale ce ţin de obligaţiile aferente integrităţii și, la concret, putem deduce că este formată din lista măsurilor sau interdicţiilor menite să asigure toate categoriile de integritate, specificate în legislaţia aferentă domeniului de cercetare. În final, strict juridic, respectarea „clauzei de integritate” repre- zintă manifestarea integrităţii, adică a obligaţiei de a fi integru. Legea integrităţii operează cu noţiunea „inci- dent de integritate – manifestare de corupţie pro- dusă în împrejurări reale, altă manifestare similară manifestării de corupţie, produsă în cadrul unui test de integritate profesională. Această noţiune, parţial, reprezintă explicarea încălcării „clauzei de integritate”, numai că este limitată în timpul ma- nifestării prin „în cadrul unui test de integritate profesională” [1, art. 3]. De asemenea, este men- ţionată și noţiunea de „integritate politică. Ea re- prezintă capacitatea concurenţilor electorali, per- soanelor de încredere ale concurenţilor electorali şi a persoanelor care deţin o funcţie electivă sau o funcţie exclusiv politică de a-și desfășura activită- ţile în mod etic, liber de manifestări de corupţie, cu respectarea interesului public, supremaţiei Consti- tuţiei Republicii Moldova şi a legii” [1]. Legea pri- vind evaluarea integrităţii instituţionale operează cu noţiuni precum ar fi integritatea instituţională și integritatea profesională. Prin urmare: – integritate instituţională reprezintă integri- tatea profesională a tuturor agenţilor pu- blici din cadrul entităţii publice, cultivată, controlată şi consolidată de către conducă- tor, precum şi toleranţa zero la incidentele de integritate admise de agenţii publici [7]; – integritate profesională este capacitatea agentului public de a-și desfășura activita- tea profesională în mod etic, liber de influ- enţă necorespunzătoare şi manifestări de corupţie, cu respectarea interesului public, a supremaţiei Constituţiei Republicii Moldova şi a legii [7]. Încălcarea clauzei de integritate se manifestă prin nerespectarea ori respectarea necorespun- zătoare a măsurilor care asigură una din formele de integritate, prevăzute de legislaţia în vigoare. Un interes sporit reprezintă consecinţele încălcării acestor măsuri. Analizând prevederile actelor nor- mative, putem concluziona că consecinţele pot fi divizate în două categorii. Una din consecinţele în- călcării clauzei de integritate constă în survenirea unei forme de răspundere, cum ar fi răspunderea disciplinară, contravenţională, penală sau civilă. O altă consecinţă este specifică încălcării unei măsuri concrete și reprezintă o consecinţă negativă aplica- bilă în raport cu persoana care nu a respectat mă- surile specificate. În situaţia depistării unui deficit de integritate instituţională, consecinţele sunt di- ferite. Dacă integritatea instituţională este afecta- tă, atunci persistă un management defectuos care necesită a fi revăzut și urmând a fi modificate poli- ticile de cadre din interiorul instituţiei respective. În vederea stabilirii acestor consecinţe, mai ales a celor specifice anume încălcării clauzei de integritate, ne propunem să analizăm fiecare mă- sură prevăzută de lege, în strânsă legătură cu con- secinţele ce pot fi aplicate în cazul încălcării „clau- zei de integritate”. Prin urmare, potrivit art. 7 din Legea integrită- ţii, menţionăm următoarele modalităţi de încălcare a clauzei de integritate politică: neasigurarea trans- parenţei finanţării partidelor politice şi a campa- niilor electorale; neasigurarea eticii şi integrităţii profesionale ale persoanelor care deţin o funcţie electivă sau o funcţie exclusiv politică [1]. În cazul nerespectării clauzei de integritate politică, legea integrităţii prevede doar una din formele de ras- pundere, fără survenirea unor consecinţe specifice suplimentare. Modalitatea de încălcare a clauzei de integri- tate instituţională are loc prin încălcarea ori ne- respectarea măsurilor de asigurare a integrităţii instiuţionale, fiind un fenomen mai complex. Ast- fel, ne propunem să analizăm consecinţa încălcării fiecărei „clauze” ce asigură integritatea instituţi- onală, prevăzute în art. 10 din Legea integrităţii. Potrivit art. 10 din Legea integrităţii, „climatul de integritate instituţională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri [1]: • Angajarea şi promovarea agenţilor publici în bază de merit şi de integritate profe- sională, respectarea regimului juridic al restricţiilor în ierarhie şi al limitărilor de publicitate, neadmiterea favoritismului, neadmiterea și denunţarea manifestărilor de corupţie şi protecţia avertizorilor de integritate, intoleranţa faţă de inciden- tele de integritate, asigurarea transpa- renţei în procesul decisional, asigurarea accesului la informaţii de interes public, respectarea normelor de etică şi deonto- logie, gestionarea transparentă şi respon- sabilă a patrimoniului public, a finanţelor rambursabile şi nerambursabile. Pentru R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E INR . 2 (61) , 2022 55 aceste categorii de măsuri nu este prevă- zută o consecinţă specifică, fiind aplicabile consecinţele generale, prevăzute de alin. (3) și (4) al art.10 din Legea integrităţii, potrivit cărora, nerealizarea acestor măsuri duce la „compromiterea climatului de integritate instituţională şi a integrităţii în sectorul pu- blic, la apariţia manifestărilor de corupţie, la afectarea interesului public şi atrage de- clanşarea măsurilor de control al integrităţii în sectorul public de către autorităţile anti- corupţie responsabile sau alte autorităţi cu competenţe specifice, precum şi răspunderea conducătorilor entităţilor publice şi a agenţi- lor publici” [1]. De asemenea, survine și una din formele de răspundere - răspunderea dis- ciplinară, indiferent de survenirea altor forme de răspundere juridică. • Respectarea regimului juridic al incompa- tibilităţilor. Potrivit art. 40 din Legea cu pri- vire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), din momentul în care actul de consta- tare a încălcării regimului juridic al incompa- tibilităţilor rămâne definitiv, ANI sesizează, în termen de 15 zile, conducerea organiza- ţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării, în vederea încetării mandatului acestuia, a raporturilor de muncă sau de serviciu [2]. De asemenea, la solicitarea ANI, persoana în privinţa căreia s-a constatat încălcarea re- gimului juridic al incompatibilităţilor este suspendată din funcţie până în momentul în care actul de constatare rămâne defini- tiv. Suspendarea se solicită doar în cazul în care dispozitivul actului de constatare pre- vede încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei vizate de actul de constatare. • Respectarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale. În vederea prevenirii îmbogăţirii nejustificate şi ilicite a agenţilor publici şi evitării conflictelor de interese în activitatea lor, precum şi în ve- derea responsabilizării pentru asemenea fapte, agenţii publici sunt obligaţi să depu- nă declaraţia de avere şi interese persona- le în conformitate cu prevederile Legii nr. 133/2016 privind declararea averii şi a inte- reselor personale. „În vederea asigurării in- tegrităţii profesionale specifice autorităţilor anticorupţie, declaraţiile de avere şi intere- se personale ale agenţilor publici din aceste entităţi pot fi supuse verificărilor suplimen- tare în cadrul entităţii publice din care fac parte, cu aplicarea consecinţelor prevăzute de legislaţia specială care reglementează activitatea categoriei respective de agenţi publici. În acest caz, consecinţele aplicate nu pot fi mai puţin grave decât consecinţe- le aplicate în virtutea regulilor generale”. Potrivit alin. (7) și alin. (8) art. 47 din Legea integrităţii, „în cazul nedepunerii declaraţiei de avere și interese personale, inspectorul de integritate transmite organizaţiei publi- ce în care activează subiectul declarării sau transmite pe numele subiectului declarării […] un demers pentru depunerea declaraţi- ei de avere și interese personale în termen de 30 de zile. Nedepunerea declaraţiei de avere și interese personale în termen de 30 de zile de la recepţionarea demersului inspectorului de integritate sau refuzul de a o depune constituie temei de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu. Inspectorul de integritate notifică imediat despre aceasta conducerea organiza- ţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului vizat de demers. Con- ducătorul organizaţiei publice sau al autori- tăţii responsabile de numirea în funcţie a su- biectului declarării este obligat să informeze Autoritatea cu privire la măsurile întreprinse în termen de o lună de la data recepţionării notificării inspectorului de integritate” [1]. Potrivit alin. (5) și alin. (6) ale art. 23 din Le- gea privind declararea averii și a intereselor personale, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcţie […] este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia pu- blică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului [4]. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stă- rii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani se aplică potri- vit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă şi irevocabilă hotărârea judecăto- rească prin care se confirmă existenţa averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese [4]. Potrivit alin. (5) R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E I NR . 2 (61) , 2022 56 al art. 23 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale, persoana a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărâ- re judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine [4]. • Respectarea regimului juridic al conflicte- lor de interese. Potrivit art. 39 din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integri- tate, „inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenţie și îl trimite instanţei judecătorești spre exami- nare conform procedurii stabilite de Codul contravenţional al Republicii Moldova. De menţionat că, din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv, ANI sesizează, în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizaţiei publice sau a auto- rităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în ve- derea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a înche- iat, direct ori prin persoane terţe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei de- cizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. Din moment ce actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese rămâne definitiv, ANI, în termen de 3 luni, adresează instanţei de judecată o cerere de chemare în judecată privind declararea nulităţii absolute a actului administrativ emis/adoptat sau a actului juri- dic încheiat direct ori prin persoane terţe, sau a deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor le- gale privind conflictul de interese, cu excepţia cazurilor în care anularea actelor menţionate ar aduce daune interesului public. Totodată, instanţa de judecată poate dispune motivat, suplimentar faţă de constatarea nulităţii ab- solute a actului administrativ emis/adoptat, a actului juridic încheiat direct sau prin inter- mediul unei persoane terţe ori a deciziei lu- ate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, și repunerea părţilor în situaţia anterioară” [2]. În ceea ce tine de forma de răspundere în acest caz, menţio- năm că, potrivit alin. (4) al art. 23 din Legea privind declararea averii și a intereselor per- sonale, „fapta subiectului declarării în privin- ţa căruia s-a constatat că acesta a soluţionat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terţe, un act juri- dic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese constituie te- mei pentru răspunderea contravenţională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturi- lor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză [4]. • Respectarea regimului juridic al cadou- rilor. Pentru a evita apariţia manifestărilor de corupţie în activitatea entităţilor publice, conducătorilor lor şi agenţilor publici, aces- tora le este interzis să solicite sau să accep- te cadouri (bunuri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj) care le sunt destinate personal sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de desfăşurarea activităţii lor profesionale (cadouri inadmisibile). Dacă agentului public i se oferă un cadou admisibil, acesta are ur- mătoarele obligaţii [1]: a) să predea cadoul comisiei de evidenţă și evaluare a cadourilor din cadrul entităţii publice în termen de trei zile din mo- mentul primirii sau din momentul reve- nirii din deplasarea de serviciu în timpul căreia l-a primit; b) să declare împrejurările în care i-a fost oferit cadoul, cu precizarea intenţiei de a-l păstra sau de a-l transmite în gestiu- nea entităţii publice; c) să răscumpere cadoul dacă a decis să-l păstreze, achitând în bugetul entităţii pu- blice diferenţa dintre valoarea cadoului, estimată de către comisia de evidenţă și evaluare a cadourilor, și limita stabilită. În cazul dat, mai puţin ne vom referi la anumite consecinţe urmare a încălcării regimului juridic al cadourilor, menţionând însă că acestea reprezintă acţiuni posterioare menite să asigure regimul inte- gru al cadourilor oferite agentului public. • Respectarea regimului de restricţii şi limi- tări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi cu migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflaj). Pentru a asigura funcţi- onarea entităţii publice în interes public şi în afara conflictelor de interese, persoane- le care au ocupat o funcţie publică, inclu- siv o funcţie publică cu statut special sau o funcţie de demnitate publică, precum și alţi subiecţi ai declarării averii şi intereselor per- sonale, care au migrat în sectorul privat (în continuare – foşti agenţi publici), conducăto- rii entităţilor publice, agenţii publici subiecţi R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E INR . 2 (61) , 2022 57 ai declarării averii și intereselor personale şi autorităţile anticorupţie responsabile ur- mează să asigure respectarea regimului de restricţii şi limitări în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu (în continuare – regim juridic al restricţiilor şi limitărilor postangajare), com- pletat, după caz, cu reguli specifice fiecărei categorii de agenţi publici, prevăzute de normele speciale care reglementează acti- vitatea categoriei respective de funcţionari (art. 24). Ca și consecinţă, art. 38 din Legea integrităţii [2] prevede că organizaţiile co- merciale sunt obligate: a) să evite, timp de un an, angajarea fostu- lui agent public, prevăzut la art. 24, care a avut, pe parcursul ultimului an, înainte de încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu, atribuţii directe de supraveghere și/sau control al respective- lor organizaţii comerciale; b) să evite, timp de un an, acordarea împu- ternicirilor de reprezentare în faţa unei entităţi publice persoanei care, pe parcur- sul ultimului an, a activat în cadrul acestei entităţi. De asemenea, cu referire la integritatea în mediul de afaceri, care este în strânsă legătu- ră cu integritatea în sectorul public, potrivit art. 37 din Legea integrităţii, „climatul de integritate a mediului de afaceri în relaţiile cu sectorul pu- blic se cultivă prin: respectarea procedurilor de achiziţie publică, respectarea limitărilor de publicitate stabilite pentru agenţii publici, respectarea restricţiilor şi limitărilor stabi- lite pentru foştii agenţi publici, respectarea normelor de etică a afacerilor, implementarea sistemelor de control intern, transparenţa ac- ţionariatului, fondatorilor, administratorilor şi beneficiarilor efectivi ai organizaţiilor comer- ciale și transparenţa afacerilor sectorului pri- vat cu statul. Nerealizarea măsurilor prevăzute poate duce la compromiterea climatului de inte- gritate în sectorul privat şi, după caz, în sectorul public, la apariţia manifestărilor de corupţie și la afectarea interesului public” [1]. În sensul celor relatate, analizând consecin- ţele încălcării unor clauze de integritate, putem menţiona următoarele: • Respectarea restricţiilor şi limitărilor sta- bilite pentru foştii agenţi publici. Potrivit prevederilor art. 47 din Legea integrităţii, actele juridice încheiate între organizaţiile comerciale și entităţile publice cu încălcarea limitărilor de reprezentare stabilite pentru foştii agenţi publici, precum şi actele înche- iate de către persoanele juridice înregistra- te în Republica Moldova contrar prevede- rilor art. 41 alin. (2) din Legea integrităţii sunt lovite de nulitate absolută, cu excepţia cazurilor în care anularea acestora ar aduce daune interesului public [1]. În continuare se menţionează că „orice parte la contract al cărei consimţământ a fost viciat de un act de corupţie sau de un act conex actelor de corupţie poate reclama, în modul stabilit de lege, rezilierea/anularea lui, fără a-şi preju- dicia dreptul la despăgubiri. Persoana care a suferit un prejudiciu rezultat dintr-un act de corupţie sau dintr-un act conex actelor de corupţie are dreptul la repararea acestui prejudiciu în conformitate cu prevederile le- gislaţiei penale, contravenţionale sau, după caz, civile” [1]. De asemenea, potrivit art. 41 din Legea cu privire la Autoritatea Naţiona- lă de Integritate, în cazul în care se constată încălcarea regimului juridic al restricţiilor și limitărilor, inspectorul de integritate aplică o sancţiune contravenţională conform Co- dului contravenţional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al restricţiilor și limitărilor rămâne definitiv, ANI, în termen de 15 zile, sesizează organele competente în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei supuse controlului [2]. De asemenea, în afară de consecinţele prevă- zute pentru nerespectarea măsurilor de asigurare a integrităţii instiuţionale, urmează de ţinut cont și de faptul că, în calitate de consecinţă a încălcării clauzei de integritate, este prevăzută și confis- carea averii. Potrivit art. 42 din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, în cazul în care se dispune confiscarea valorii averii nejustifi- cate, a unei părţi din avere sau a unor bunuri de- terminate, acestea vor fi valorificate prin vânzare la licitaţie, în conformitate cu procedura stabilită de Guvern sau, după caz, vor fi transmise în proprieta- tea statului [2]. O altă consecinţă importantă în cazul încăl- cării conflictului de interese este și efectul ju- ridic al actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea dispoziţiilor privind conflictul de interese [4]. Astfel, actele administrative emise/ adoptate sau actele juridice încheiate personal sau prin intermediul unei persoane terţe într-o situaţie de conflict de interese real sunt lovite de nulitate absolută, cu excepţia cazului în care anularea aces- tora ar aduce daune interesului public. De menţio- nat că aceste prevederi nu se aplică actelor norma- tive și judiciare. R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E I NR . 2 (61) , 2022 58 O altă consecinţă specifică încălcării clauzei de integritate este prevăzută în art. 23 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale, care stabilește că Autoritatea Naţională de Inte- gritate ţine Registrul de stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, publicat pe pagina web oficială a Autorităţii. Respectiv, suplimentar survenirii une- ia din formele de raspundere prevăzute de lege și eliberării din funcţie (în cumul cu alte consecinţe), persoana este inclusă și în respectivul registru, ceea ce de asemenea reprezintă o consecinţă ne- gativă în caz de încălcare a „clauzei de integritate”. Potrivit Regulamentului cu privire la modul de ţinere a Registrului de stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică [9], în RSI sunt ţinute la eviden- ţă următoarele evenimente: a) Stabilirea iniţială a interdicţiei [9]. În urma sesizărilor recepţionate de la cetăţeni sau organizaţii, de către ANI este identificat subiectul declarării și iniţiat un dosar de control, examinarea căruia se finalizează cu emiterea unui act de constatare. Actul de constatare poate avea prevederi cu pri- vire la aplicarea interdicţiilor de ocupare a funcţiei publice și de demnitate publică sau, după caz, a funcţiei elective. Odată cu publicarea actului de constatare, dacă acesta prevede aplicarea interdicţiei, SIA „e- Integritate” va adăuga o înregistrare preventivă aferentă interdicţiei. După expirarea perioadei legale de contestare a actului de constatare, SIA „e-Integritate” verifică interdicţiile preventive și expediază inspectorului de integritate notificări referitor la expirarea termenului legal de contes- tare a actelor de constatare. După recepţionarea notificării referitor la ex- pirarea termenului legal de contestare a actelor de constatare, inspectorul de integritate verifică dacă actul de constatare a rămas definitiv. În cazul rămânerii actului definitiv, inspecto- rul de integritate va activa în RSI interdicţia de ocupare a funcţiei publice sau funcţiei de dem- nitate publică sau, după caz, a funcţiei elective, cu respectarea normelor prevăzute de art. 23 alin. (6) și alin. (7) din Legea nr. 133/2016. După activa- rea interdicţiei, SIA „e-Integritate” va sincroniza datele cu pagina web oficială a ANI. Dacă actul de constatare sau prevederile aplicării interdicţiei au fost anulate de instanţa de judecată în urma con- testării, inspectorul de integritate va anula înregis- trarea preventivă a interdicţiei. b) Rectificarea sau radierea interdicţiei [9]. Odată înscrisă în RSI, informaţia despre in- terdicţie nu poate fi modificată direct, dar numai prin intermediul unor documente specifice care argumentează necesitatea rectificării sau radierii interdicţiei. Atunci când apare necesitatea de rectificare/ radiere a interdicţiei, inspectorul de in- tegritate perfectează în RSI un formular electronic de rectificare/radiere a inter- dicţiei, pe care îl expediază spre apro- bare decidentului ANI. Decidentul ANI, după recepţionarea solicitării, o exami- nează și decide dacă permite sau nu rec- tificarea/radierea interdicţiei. Dacă decidentul ANI aprobă solicitarea, in- spectorul de integritate aplică modificările ne- cesare pentru rectificarea/radierea interdicţiei. După efectuarea tuturor modificărilor necesare, SIA „e-Integritate” va sincroniza datele cu pagina web oficială a ANI. În cazul în care decidentul ANI anulează solicitarea, rectificarea/radierea inter- dicţiei nu este aplicată în RSI. Ca și consecinţă indirectă a încălcării clau- zei de integritate poate fi considerată și nead- miterea în anumite profesii juridice sau funcţii publice. În Legea privind executorii judecătorești, art. 4, este folosită sintagma „nu se consideră că are reputaţie ireproşabilă persoana care a fost concediată din organele de drept din motive com- promiţătoare sau a fost eliberată din aceleaşi mo- tive din funcţia de judecător, de notar, de avocat, de consultant juridic sau de funcţionar public” [8]. De menţionat că legea nu stabilește un termen concret privind momentul concedierii sau eliberă- rii din funcţie în legătură cu determinarea calităţii de reputaţie ireproșabilă. Prin urmare, persoana, fiind odată eliberată din motivele specificate, nu mai poate deveni executor judecătoresc, aceasta, de asemenea, fiind o consecinţă a încălcării clauzei de integritate. În același context, referindu-ne la Legea cu privire la avocatură [3], aceasta prevede în art. 10 că „persoana care a depus cerere de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu se consideră persoană cu reputaţie ireproşabilă şi cererea ei nu se admite în cazul în care a fost con- cediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public”. Cu referire la Legea cu privire la organizarea activităţii notarilor [6], aceasta prevede doar că notarul nu este funcţionar public, activitatea aces- tuia nu este activitate de întreprinzător şi nici nu poate fi raportată la o astfel de activitate. Notar poate fi persoana care are o reputaţie ireproşabi- lă (art. 8), fără a specifica ce înseamnă reputaţie R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E INR . 2 (61) , 2022 59 ireproșabilă. Respectiv, putem deduce doar prin analogie necesitatea respectării clauzei de inte- gritate de un fost funcţionar public în momentul exercitării atribuţiilor sale în cazul accederii în profesia de notar. Legea cu privire la mediere [5] prevede că poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: […] are reputaţie ireproșabilă (art. 12). Legea nu spe- cifică noţiunea de reputaţie ireproșabilă, respectiv - aprecierea reputaţiei ramâne la discreţia comisii- lor de admitere în profesie [5]. În procesul analizei consecinţelor încălcării clauzei de integritate, ne propunem să facem trimitere la practica altor ţări. Spre exemplu, în Kazahstan [11] clauza de integritate, în afară de cele menţionate în legislaţia moldovenească, este completată cu interdicţia de deschidere și deţinere de conturi (depozite) în bănci străine, în afara Kazahstanului, păstrarea numerarului și a obiectelor de valoare în băncile străine din Re- publica Kazahstan (art. 12 din Legea anticorupţie [11]). În Federaţia Rusă consecinţele pentru în- călcarea clauzei de integritate prevăd atât atra- gerea la răspundere cât și eliberarea din funcţie (Legea anticorupţie [12]). Însă, în comparaţie cu prevederile legislative naţionale, consecinţe- le încălcării clauzei de integritate sunt descrise într-un mod general, fără specificarea concre- tă a termenului pentru fiecare caz de încălcare a clauzei de integritate. Astfel, în legislaia rusă, „privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de desfășurare a anumitor activităţi constă în interdicţia de a ocupa funcţii publice în orga- nele locale de autoguvernare sau de desfășurare a anumitor activităţi profesionale sau de altă na- tură” [12]. Privarea de dreptul de a ocupa anumi- te funcţii sau de a se angaja în anumite activităţi este stabilită pentru o perioadă de la un an până la cinci ani - drept pedeapsă principală și pentru o perioadă de șase luni până la trei ani - drept pe- deapsă suplimentară. În anumite cazuri, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a se angaja în anumite activităţi este stabilită pentru o perioadă de până la douăzeci de ani, ca un tip suplimentar de pedeapsă [13]. În acest caz, teme- iul de eliberare din funcţie constă în „pierderea încrederii” [12] și se menţionează în carnetul de muncă. Ca și în Kazahstan, în Federaţia Rusă este in- terzisă deschiderea și deţinerea conturilor (de- pozitelor), păstrarea numerarului și obiectelor de valoare în bănci străine situate în afara teritoriu- lui Federaţiei Ruse, deţinerea și (sau) utilizarea instrumentelor financiare străine [12]. Restricţia legată de deschiderea și deţinerea conturilor ban- care este la fel prevăzută și în Belarus [14]. De asemenea, în Federaţia Rusă, ca și în Repu- blica Moldova, există Registrul persoanelor con- cediate din cauza pierderii încrederii. Informaţiile privind aplicarea unei pedepse sub formă de eli- berare (concediere) din cauza pierderii încrederii în legătură cu faptul comiterii unei infracţiuni de corupţie, cu excepţia informaţiilor care constituie un secret de stat, vor fi incluse în Registrul persoa- nelor concediate din cauza pierderii încrederii (de- numit în continuare „registru”), pentru o perioadă de cinci ani de la data adoptării actului care a stat la baza includerii în registru [12]. În doctrina și practica juridică română sistemul de consecinţe este similar celui autohton. Dar, spre exemplu, în art. 25 din Legea integrităţii este pre- văzut că „Fapta persoanei cu privire la care s-a con- statat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibili- tate constituie abatere disciplinară și se sancţio- nează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constituti- ve ale unei infracţiuni” [1]. În notă este menţionat că „intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompa- tibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă”. Reglementări juridice similare în legislaţia naţională lipsesc. Cu referire la termen, „persoana eliberată sau destituită din funcţie, sau faţă de care s-a consta- tat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu ex- cepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori dem- nitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de trei ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evalua- re, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incom- patibilitate” [10]. R E V I S T A I N S T I T U T U L U I N A Ţ I O N A L A L J U S T I Ţ I E I NR . 2 (61) , 2022 60 Concluzii Ca și concluzie cu privire la cele analizate, pu- tem evidenţia că în legislaţia naţională nu este pre- văzută definiţia noţiunii de „clauză de integritate”, aceasta putând fi dedusă având în vedere măsurile ce urmează a fi respectate de către toţi subiecţii supuși prin lege regimului de integitate în exer- citarea atribuţiilor. În pofida acestui fapt, menţi- onăm necesitatea definirii acestei noţiuni, ţinând cont de complexitatea obligaţiilor legate de res- pectarea regimului de integritate, inaintate faţă de funcţionarii publici/magistraţii în legătură cu respectarea regimului integru în domeniul averii și intereselor personale în perioada de exercitare a atribuţiilor. Prin urmare, se propune utilizarea no- ţiunii de „clauză de integritate”, care ar reprezinta o analogie a unei clauze contractuale clasice, fără a fi stipulată în contractul individual de muncă din- tre autoritatea publică și funcţionarul public/ma- gistratul, aceasta fiind o clauză impusă prin lege. Clauza de integritate ar putea fi definită ca totali- tatea obligaţiilor de respectare a regimului integru înaintate faţă de funcţionarii publici/magistraţii ce vizează respectarea regimului integru în domeniul averii și intereselor personale în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Consecinţele încălcării clauzei de integritate poartă un caracter complex, fiind formate și din survenirea unei forme de răspundere și unor efecte cu caracter complementar ce vizează persoana care a încălcăt clauza de integritate ori actele emise de aceasta, ori, sumar, ambele aceste categorii de con- secinţe. Efectele încălcărilor sunt specifice de la caz la caz și sunt condiţionate atât de forma și gravita- tea acestora cât și de persoana care le-a comis. De asemenea, putem sublinia că existenţa Registrului de stat al persoanelor care au interdicţie ţinut de ANI este un indicator al nivelului sporit de respec- tare a clauzelor de integitate, dat fiind faptul că nu toate statele deţin un astfel de registru. Totodată, în urma analizei consecinţelor pre- văzute de legislaţie, putem sublinia că acestea pot fi diferite în ceea ce vizează perioada (terme- nul) aplicării. Unele poartă un caracter imediat și după aplicarea acestora își pierd valoarea, precum ar fi, spre exemplu, necesitatea răscumpărării ca- doului. Altele durează o perioadă determinată în timp, drept exemplu ar fi decăderea de a ocupa o funcţie publică timp de trei ani. Există și cu aplica- rea imediată, însă cu efecte îndelungate, cum ar fi destituirea din funcţie. Prin prisma tuturor anali- zelor și concluziilor, putem rezuma că survenirea consecinţelor în cazul încălcării clauzei de integri- tate poate fi determinată atât în urma unei ana- lize profunde a modului de încălcăre cât și a altor împrejurări și reprezintă, în esenţă, o multitudine de măsuri menite să asigure un mediu integru al funcţiei publice. Referinţe bibliografice: 1. Legea integrităţii. Nr.82 din 25.05.2017. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 229-243. 2. Legea Republicii Moldova cu privire la Autoritatea Na- ţională de Integritate. Nr. 132 din 17.06.2016. În: Moni- torul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 245-246. 3. Legea Republicii Moldova cu privire la avocatură. Nr. 1260 din 19.07.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 126-127. 4. Legea Republicii Moldova cu privire la declararea averii și intereselor personale. Nr. 133 din 17.06.2016. În: Mo- nitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 245-246. 5. Legea Republicii Moldova cu privire la mediere. Nr. 137 din 03.07.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 224-233. 6. Legea Republicii Moldova cu privire la organizarea ac- tivităţii notarilor. Nr. 69 din 14.04.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 277-287. 7. Legea Republicii Moldova privind evaluarea integrită- ţii instituţionale. Nr. 325 din 23.12.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 277-287. 8. Legea Republicii Moldova privind executorii judecăto- reşti. Nr. 113 din 17.06.2010. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 2-8. 9. Regulamentul cu privire la modul de ţinere a Regis- trului de stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, anexa nr. 2, ordinul ANI nr. 97 din 09.11.2020. https:// ani.md/sites/default/files/Regulament%20RI_0.pdf (vizitat 26.09.2021). 10. Legea României privind integritatea în exercitarea funcţiilor și demnităţilor publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum și pentru modificarea și com- pletarea altor acte normative. Nr. 176 din 1 septem- brie 2010. În: Monitorul Oficial al României, 2010, nr. 621. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocume nt/121924?fbclid=IwAR2KZnODtTCfeFfY5YX52bBJ QV_gJ06922K3yOuUr9WLSHJD4cTA89B-9FU (vizitat 26.09.2021). 11. Закон Республики Казахстан „О противодействии коррупции”. № 410-V от 18.11.2015. https://zakon. uchet.kz/rus/docs/Z1500000410 (vizitat 26.09.2021). 12. Федеральный закон Российской Федерации о противодействии коррупции. № 273-ФЗ от 25.12.2008 (ред. от 26.05.2021). http://www. consultant.ru/document/cons_doc_LAW_82959/ (vizitat 26.09.2021). 13. Уголовный кодекс Российской Федерации. Nr. 63- ФЗ от 13.06.1996 (ред. от 01.07.2021) (с изм. и доп., вступ. в силу с 22.08.2021). http://www.consultant. ru/document/cons_doc_LAW_10699/a090fac1812ec 1f374f05aa83399aece68b131a7/#dst100204 (vizitat 26.09.2021). 14. Закон Рeспублики Беларусь „О корупции”. №305-З от 15.07.2015. https://kodeksy-by.com/zakon_rb_o_ borbe_s_korruptsiej/17.htm (vizitat 26.09.2021).