361 ANGAJAMENTELE SERVICIULUI DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE AL REPUBLICII MOLDOVA ÎN PREVENIREA ŞI CONTRACARAREA TERORISMULUI  BENCHECI Marcel, cercetător, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, Academia de Ştiinţe a Moldovei. PÎRŢAC Grigore, conferenţiar, Universitatea de Studii Europene din Moldova BENCHECI Diana, conferenţiar, Facultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, USM Under the national law, the Intelligence and Security Service (SIS) of the Republic of Moldova has one of the most important place in the system of state security. The law on Combating Terrorism designates SIS as a national authority to combat terrorism. Its text shapes contact institution with security structures of the European Community with which it established relationships.Talks were also held with representatives of the management Security Directorate of the European Commission and the Security Office of the General Secretariat of the EU Council. Policy makers operating to fight terrorism are geared towards constantly identifying, monitoring and evaluating risks and trends, as well as terrorist threats to the national security of the Republic of Moldova, protecting national territory, citizens and foreigners who visit our country, preventing the involvement of Moldovan citizens and foreign residents in activities related to international terrorism, prohibiting the creation and functioningof the bases for training and rehabilitation of terrorists, participating in international efforts to prevent and counter terrorism. In combating international terrorism, Moldova has a priority to ensure close cooperation with similar bodies in other countries and, in particular, organizing collaboration and information exchange with Europol, Interpol and other relevant institutions responsible for the preventing and neutralizing actions committed by international terrorist organizations that could penetrate into the territory of Moldova. Keywords: Information and Security Service of the Republic of Moldova, state security, Antiterrorist Center, national security, fight against terrorism. Republica Moldova, prin intermediul organelor securităţii, este angajat ferm în efortul internaţional de prevenire şi combatere a terorismului, instituţionalizând şi dezvoltând această activitate prin crearea pârghiilor legislative şi operaţionale necesare desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de profil. Organele de securitate ale  This research was supported by a Marie Curie International Research Staff Exchange Scheme Fellowship within the 7th European Community Framework Programme“Possibilities and limits, challenges and obstacles of transferring CEE EU pre-accession best practices and experience to Moldova’s and Georgia's pre-accession process”.Project Website: http://eupreacc.wordpress.com/ http://eupreacc.wordpress.com/ 362 Republicii Moldova sunt structuri specializate ale puterii executive, menite să asigure, în limita competenţei lor, securitatea statului. Aceste instituţii au menirea nu doar să apere independenţa şi integritatea teritorială a ţării, să asigure paza frontierei de stat, apărarea regimului constituţional, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanei de atentate ilegale, ci şi să asigure un sistem de măsuri de protecţie a secretului de stat. Conform prevederilor legislaţiei naţionale, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova ocupă unul din cele mai importante locuri în sistemul organelor de securitate ale statului. În Republica Moldova sistemul instituţional de contracarare a terorismului este unul mult mai complex decât sistemul organelor securităţii statului şi este definit în articolul 6 al Legii cu privire la combaterea terorismului nr.539-XV din 12 octombrie 2001 [1]. Legea cu privire la combaterea terorismului desemnează Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în calitate de autoritate naţională în domeniul combaterii terorismului. În activitatea sa pe această filieră se conturează contactele instituţiei cu structurile de securitate ale Comunităţii Europene, la etapa actuală fiind stabilite relaţii şi purtate discuţii preliminare cu reprezentanţii conducerii Directoratului de Securitate al Comisiei Europene şi ai Oficiului de Securitate al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene. Serviciul de Informaţii şi Securitate a găzduit două evenimente internaţionale de rezonanţă pentru serviciile speciale de informaţii din spaţiul european: reuniunea şefilor Serviciilor de Informaţii Externe ael ţărilor riverane Bazinului Mării Negre şi Conferinţa serviciilor speciale din Europa de Sud-Est (SEEIC), ambele desfăşurate la Chişinău. În vederea stabilirii şi intensificării contactelor cu organele de securitate europene, SIS are suportul deplin din partea partenerilor din România, în special al Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe. Astfel, SIS nu-şi poate soluţiona sarcinile de competenţă fără o interacţiune eficientă în domeniu cu serviciile speciale din România şi Ucraina – ţări cu care Republica Moldova are frontiere comune. Organul abilitat cu coordonarea tehnică a măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului desfăşurate de autorităţile publice competente este Centrul Antiterorist din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate [2]. Cele mai importante obiective ale Centrului Antiterorist sunt: analizarea stării, dinamicii şi tendinţelor extinderii terorismului, a manifestărilor de extremism; acumularea datelor despre organizaţiile teroriste internaţionale şi despre factorii de risc la adresa securităţii statutului; realizarea pronosticului de evoluare a situaţiei operative în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului la nivel naţional şi internaţional; generalizarea practicilor naţionale şi internaţionale de prevenire şi combatere a terorismului; înaintarea propunerilor de utilizare a acestora în activitatea autorităţilor publice competente. Trimestrial, colaboratorii Centrului Antiterorist, în baza materialelor acumulate şi informaţiilor parvenite din partea serviciilor speciale partenere, editează Buletine 363 informative care includ materiale cu referinţă la organizaţiile internaţionale teroriste, extremiste şi paramilitare, incluse selectiv reieşind din eventualul impact asupra securităţii naţionale a Republicii Moldova. Publicaţia cuprinde descrierea succintă a grupărilor teroriste internaţionale, structura şi liderii acestora, canalele de finanţare, informaţii privind pregătirea şi realizarea atacurilor teroriste, adresele e-mail etc. În Buletinele informative sunt incluse listele cu referire la grupările teroriste internaţionale. Aceste liste sunt elaborate de Organizaţia Naţiunilor Unite (poartă un caracter obligatoriu pentru autorităţile Republicii Moldova), Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii (FTO) şi Uniunea Europenă. Buletinele informative sunt destinate colaboratorilor organelor de securitate şi serviciilor speciale, autorităţilor naţionale abilitate cu prevenirea şi combaterea terorismului, cadrelor didactice şi cursanţilor instituţiilor specializate de învăţământ superior, persoanelor ce urmează cursurile la instituţiile specializate de învăţământ superior, reprezentanţilor societăţii civile preocupaţi de contracararea terorismului şi a altor manifestări ale extremismului. În mod sistemic Centrul Antiterorist îşi consolidează eforturile spre dezvoltarea unui sistem naţional menit să preîntâmpine posibilele atacuri cu tentă teroristă, accentul fiind plasat pe acţiunile de profilaxie, perfecţionarea mecanismelor de intervenire antiteroristă şi ajustarea legislaţiei naţionale la normele internaţionale şi europene. În anul 2008 a fost lansată pagina oficială a Centrului www.antiteror.sis.md, unde în regim real este reflectată activitatea cotidiană a subunităţii, colaborarea internaţională cu structurile şi organizaţiile străine de profil, informaţii depline privind baza legislativă şi politica naţională în domeniul contracarării terorismului etc. În cei 5 ani de la înfiinţare, CAT a reuşit să stabilească relaţii de cooperare cu serviciile speciale ale Bielorusiei, Federaţiei Ruse, Franţei, României, SUA, Ucrainei etc., cu organizaţiile internaţionale de profil: Centrul Antiterorist al CSI, SECI GUAM, OSCE, UNDP (ONU), NATO, CODEXTER. Modalităţile de asigurare a securităţii statului prevăd elaborarea şi realizarea unui Plan de acţiuni privind instruirea profesională a colaboratorilor subdiviziunilor specializate în combaterea terorismului ale organelor competente, desfăşurarea exerciţiilor antiteror operativ-tactice şi de comandă, departamentale şi interdepartamentale, cu participarea observatorilor din Europol şi a organelor specializate în combaterea terorismului din statele Uniunii Europene. Centrul Antiterorist acordă asistenţă la pregătirea şi desfăşurarea aplicaţiilor speciale de comandă şi operativ-tactice organizate la nivel local, naţional, regional şi internaţional. Anual sunt desfăşurate exerciţii antiteroriste naţionale, cum ar fi „Forţele Unite -2007”, „Forţele Unite - 2008”, „Forţele Speciale - 2010”, „Meteor 2012” şi „ENA 2013”, scopurile de bază constituind testarea sistemului de reacţionare în situaţii de criză, sporirea interoperabilităţii autorităţilor publice împuternicite cu prevenirea şi combaterea terorismului, verificarea mecanismelor de interacţiune între toate organele funcţionale de asigurare a securităţii statului. Spre exemplu, în vara anului 2014 pe 364 parcursul lunii iunie Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate a organizat instruirea antiteroristă pentru unităţile speciale de intervenţie ale organelor de forţă din Republica Moldova, militarii exersând practici şi tehnici moderne în vederea menţinerii capacităţilor operaţionale. Specialişti în domeniul „antitero”, întruniţi în cadrul instruirii, au distins crearea de către Centrul Antiterorist al SIS a condiţiilor prielnice de manifestare a unor interacţiuni avansate. Subdiviziunile specializate ale SIS - Centrul Antiterorist şi Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei” (INIS) – desfăşoară în ultimul timp instruirea antiteroristă pentru însoţitorii de bord ai Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova”, pentru însoţitorii de vagoane ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”. Instruirea face parte din complexul de măsuri orientate spreconsolidarea sistemului naţional de prevenire şi combatere a manifestărilor teroriste, în speţă - în sistemul naţional de transport. Audienţii cursurilor sunt informaţi despretendinţele şi evoluţia fenomenului terorism, tacticile utilizate de grupările teroriste la obiectivele strategice ale sistemului de transport (aerian), măsurile legislative, organizatorice şi practice desfăşurate la nivel naţional şi internaţional pe palierul de prevenire şi combatere a terorismului, fiind familiarizaţi şi cu regulile/recomandările de urmat pe aeroport şi la bordul aeronaveiîn situaţii de criză teroristăetc. Prin intermediul unor astfel de măsuri SIS urmăreşte drept obiectiv promovarea valorilor antiteroriste în societate, precum şi eficientizarea cooperării cu autorităţile publice şi cu societatea civilă în vederea contracarării pericolului terorist. Datorită cooperării eficiente a subdiviziunilor operative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ale Ministerului Afacerilor Interne, remarcăm în ultimul timp rezultate reale în direcţia prevenirii şi depistării la nivel de formare incipientă a intenţiilor teroriste. Opiniei publice îi sunt cunoscute operaţiunile specializate de profil realizate în comun de ofiţerii SIS şi ai MAI în vederea identificării şi reţinerii autorilor apelurilor false cu bombă expuse în adresa Primăriei mun. Chişinău. Un alt caz elocvent în acest sens vizează tentativa săvîrşirii unui act terorist în sala de şedinţe a Parlamentului Republicii Moldova. Urmare acţiunilor întreprinse în regim de urgenţă de către sudiviziunile de profil ale SIS, în termen oportun a fost localizat autorul atacului terorist, în consecinţă fiind intentat dosar penal cu calificativul de tentativă de comitere a actului terorist. Realizând imperativul combaterii terorismului, Republica Moldova susţine pe deplin eforturile conjugate ale comunităţii internaţionale, activitatea Consiliului de Securitate al ONU, a Comitetului Antiterorist şi întreprinde toate măsurile necesare pentru a implementa la nivel naţional rezoluţiile Consiliului de Securitate cu privire la combaterea terorismului. Măsurile de combatere a terorismului întreprinse de autorităţile abilitate în domeniu se centrează şi pe acţiunile de profilaxie, care în mod primordial au ca obiectiv distinct impunerea restrucţiilor intrării pe teritoriul ţării a persoanelor suspectate de apartenenţă la grupările extremist-teroriste sau a simpatizanţilor acestora. 365 Se acţionează în direcţia prevenirii finanţării terorismului internaţional, prin crearea unor mecanisme de blocare a operaţiunilor financiare, a altor resurse economice provenite de la persoane juridice sau fizice implicate în activităţi teroriste, precum şi perfecţionarea interacţiunii dintre autorităţile publice responsabile de contracararea terorismului. În lupta cu terorismul au prioritate mijloacele de acţiune non-militare, de prevenire a manifestărilor teroriste şi extremiste în ţară. Cu toate acestea, punctul forte al oricărei concepţii antiteroriste îl constituie capacitatea forţelor cu destinaţie specială de a îndeplini prompt şi eficient misiunile ce le revin în stoparea activităţilor cu caracter terorist. Detaşamentul cu destinaţie specială ALFA al SIS este subunitatea specială care are drept scop lupta împotriva acţiunilor teroriste, extremiste şi de altă natură ce prezintă pericol pentru securitatea publică, precum organizarea şi desfăşurarea de operaţiuni speciale legate de realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova în domeniul combaterii criminalităţii. În scopul perfecţionării continue a pregătirii profesionale, conducerea SIS, reprezentanţii Centrului Antiterorist şi ai Detaşamentului ALFA participă anual la exerciţii şi aplicaţii antiteroriste desfăşurate atât pe teritoriul ţării noastre, cât şi peste hotarele ei. Sunt semnificative, în acest sens, exerciţiile comune din 2010 desfăşurate de colaboratorii Detaşamentului cu Destinaţie Specială ALFA al SIS şi ai Batalionului cu Destinaţie Specială FULGER al Ministerului Apărării. Aceste acţiuni se înscriu în Planul Individual de Acţiuni Republica Moldova – NATO (IPAP), la capitolul reformarea sectorului militar de securitate şi modernizare a mecanismului de cooperare între instituţiile de forţă, ca parte componentă a realizării politicii de integrare europeană. În acelaşi context sunt de menţionat exerciţiile tactice comune ale DDS ALFA cu subdiviziunile antiteroriste din ţară BPDS „FULGER” al MAI, DDS „PANTERA” al DIP şi SPPS, care se axează pe perfecţionarea mecanismelor de interacţiune între subdiviziunile cu destinaţie specială, orientate spre sporirea gradului de interoperabilitate între unităţile specializate în combaterea terorismului, precum şi perfecţionarea tacticilor de luptă [3]. Astfel, intensificarea cooperării dintre structurile naţionale antiteroriste are drept scop perfecţionarea procedeelor şi modalităţilor de acţiune în cazul unor situaţii specifice pentru prevenirea, depistarea şi stoparea activităţii teroriste, precum şi eliminarea cauzelor şi condiţiilor de desfăşurare a unor astfel de activităţi. Accentele sunt plasate pe crearea condiţiilor reale pentru interacţiunea SIS cu alte organe ale statului în vederea optimizării acţiunilor de prevenire a fenomenelor extremiste şi teroriste pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi pe elaborarea unor forme mai eficiente de lucru ce pot fi aplicate în cazul unor eventuale acţiuni cu tentă separatistă. Serviciul de Informaţii şi Securitate elaborează politici informaţionale antiteroriste de promovare consecventă a rolului societăţii civile în procesul de asigurare a securităţii de stat şi de combatere a terorismului. Societatea civilă are oportunitatea şi responsabilitatea de a participa la promovarea unei politici antiteroriste funcţionale, în conformitate cu standardele internaţionale. În acest sens a fost elaborat 366 Ghidul Antiterorist, care prezintă o serie de recomandări practice cu privire la formele şi metodele de prevenire şi combatere a eventualelor ameninţări cu tentă teroristă, incluzând şi reguli de comportament în cazul identificării unor obiecte necunoscute, în cazul apelurilor telefonice anonime, sau în cazul unor eventuale atacuri teroriste atât pe teritoriul ţării, cât şi peste hotare. În cadrul politicilor informaţionale antiteroriste, suplimentar se include şi proiectul-pilotde promovare a culturii de securitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din ţară implementat de Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova de comun cu Ministerul Educaţiei [2]. Un mecanism eficient de coordonare pe orizontală a acţiunilor de asigurare a securităţii statului îl constituie politica de informare permanentă a conducerii de vârf a ţării despre situaţia din ţară şi din regiune, iar la şedinţele săptămânale ale Guvernului se realizează o trecere în revistă a riscurilor şi ameninţărilor expuse la adresa securităţii Republicii Moldova. Armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului reprezintă un obiectiv extrem de important, inclusiv în programele naţionale de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană şi a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO. Cadrul legislativ de prevenire şi contracarare a terorismului în Republica Moldova îl constituie tratatele internaţionale, europene şi regionale, acordurile multilaterale şi bilaterale, cele mai importante fiind Convenţia asupra infracţiunilor şi anumite acte săvârşite la bordul aeronavelor, Tokio, 14 septembrie 1963 (Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.766-XIII din 6 martie 1996); Convenţia privind reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970 (Hotărârea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996); Convenţia privind reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţii aviaţiei civile, Montreal, 23 septembrie 1971 (Hotărârea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996); Convenţia privind prevenirea şi pedeapsa pentru crimele săvârşite contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, inclusiv contra agenţilor diplomatici, New York, 14 decembrie 1973 (Hotărârea Parlamentului nr.1255-XIII din 16 iulie 1997); Convenţia europeană privind reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977 (Hotărârea Parlamentului nr.456-XIV din 18 iunie 1999); Convenţia împotriva luării de ostatici, New York, 17 decembrie 1979 (Legea nr.1243-XV din 18 iulie 2002); Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, Viena, 3 martie 1980 (Hotărîrea Parlamentului nr.1450- XIII din 28 ianuarie 1998); Protocolul privind reprimarea actelor ilicite de violenţă comise în aeroporturile ce servesc aviaţia civilă internaţională, Montreal, 24 februarie 1988 (Hotărîrea Parlamentului nr.766-XIII din 6 martie 1996); Convenţia privind marcarea explozivelor din plastic în scopul detectării lor, Montreal, 1 martie 1991 (Hotărârea Guvernului nr.766-XIII din 6 martie 1996); Convenţia privind suprimarea terorismului cu bombe, New York, 15 decembrie 1997 (Legea nr.1239-XV din 18 iulie 367 2002); Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în lupta cu terorismul, Minsk, 4 iunie 1999 (Legea nr.426-XV din 27 iulie 2001); Convenţia privind suprimarea finanţării terorismului, New York, 9 decembrie 1999 (Legea nr.1241-XV din 18 iulie 2002); Decizia privind Centrul Antiteror al statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente, Minsk, 1 decembrie 2000 (Legea nr.488-XV din 28 septembrie 2001). Actele normative în vigoare ale Republicii Moldova:- art. 278 „Actul terorist”, art.279 „Finanţarea terorismului” şi art.280 „Luarea de ostatici” din Codul Penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, actualizat la 10.09.2015; Legea nr.539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului; Hotărârea Guvernului nr.778 din 14 iunie 2002 privind aprobarea Regulamentului-tip al grupului operativ pentru dirijarea operaţiei antiteroriste; Hotarârea Guvernului nr.873 din 8 iulie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de reabilitare socială a persoanelor care au suferit în urma unui act terorist;- actele normative interdepartamentale şi departamentale ale autorităţilor antrenate în activitatea de combatere a terorismului. Serviciul de Informaţii şi Securitate a elaborat o hartă a riscurilor şi ameninţărilor securităţii statului, unde sunt indicate peste 100 de ONG-uri, servicii şi organizaţii, partide, mass-media [4], direct sau indirect implicate în activităţi de destabilizare a situaţiei în ţara noastră, reprezentând un risc pentru securitatea şi integritatea teritorială a ţării. Deşi pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost săvîrşite acte teroriste însemnate, acest pericol nu poate fi ignorant, deoarece în prezent un astfel de pericol poate surveni din partea regiunii separatiste Transnistria, a UTA Gagauzia sub forma terorismului separatist sau din zona ameninţărilor asimetrice gen terorism transnaţional, proliferarea armelor de distrugere în masă, criminalitatea transfrontalieră, reţelele ilegale de trafic de droguri, de fiinţe umane sau armament, migraţia ilegală, SIS orientându-şi acţiunile în direcţia abordării integrate a oricărei manifestări teroriste şi consolidând sistemul naţional de combatere a terorismului. Spre exemplu, în UTA Găgăuzia ofiţerii din cadrul SIS au întreprins o serie de acţiuni de profil care au finalizat cu depistarea unor persoane cu intenţii bine camuflate întru realizarea acţiunilor subversive pe perioada desfăşurării unor acţiuni de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. În partea de sud a ţării au fost identificate anumite grupuri de provocatori şi organizatori, împlicaţi în recrutarea cetăţenilor Republicii Moldova, care ulterior treceau anumite cantonamente în afara ţării, ulterior având sarcina de a destabiliza situaţia în Republica Moldova. Cel mai periculos este faptul că în procesul dat au fost implicate persoane cu funcţii decesionale din administraţia UTAG [3]. Concomitent cu implementarea tehnologiilor şi sistemelor informaţionale, inclusiv în domeniul apărării şi securităţii naţionale, nu este exclusă posibilitatea săvârşirii actelor teroriste la obiectele de importanţă vitală şi cu risc tehnogen sporit prin utilizarea acestor tehnologii, manifestate prin terorismul cibernetic. Atacuri 368 cibernetice au fost săvârşite şi în Republica Moldova, în mod special în perioada anilor 2012-2013, SIS întreprinzând măsurile respective pentru a debloca acele atacuri cibernetice, care au fost întreprinse la unele instituţii din Republica Moldova. În anul 2012 în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost constituită o direcţie specializată, preocupată nemijlocită de contracararea atacurilor cibernetice, cu depistarea acestor crime şi întreprinderea unor măsuri concrete de luptă cu acest flagel [3]. Pe parcursul anului 2015, Serviciul de Informaţii şi Securitate a identificat şi contracarat pe segmentul de asigurare a securităţii cibernetice 27 tentative de penetrare sau perturbare a funcţionalităţii sistemelor informatice de stat, fapt prin care se constată o dinamică a atacurilor cibernetice, reprezentând o creştere de circa 30 la sută, raportată la numărul acestora pe parcursul anului 2014. Analiza detaliată a locaţiei atacatorilor şi instrumentelor aplicate denotă că atacuri de acest gen se realizează în mare parte din exteriorul ţării, iar în calitate de instrumentariu sunt utilizate programe maliţioase, care sunt plasate în reţelele de stat prin intermediul paginilor web infectate, reţelelor de socializare, cutiilor poştale şi diverselor aplicaţii IT, cu scopul perturbării funcţionării tehnicii de calcul, colectării ilicite a datelor de interes guvernamental despre politicile vectorului intern şi extern de dezvoltare a ţării. Exemplu elocvent al evoluţei cazurilor de săvârşire a atacurilor teroriste cibernetice constituie tentativa infectării din exteriorul ţării a reţelelor de calculatoare din cadrul a 12 instituţii de stat prin intermediul malware-lui CTB-Locker parvenit pe adresele de e-mail ale angajaţilor pe parcursul anului 2015. Evaluările de perspectivă plasează riscurile cibernetice în topul riscurilor de securitate, urmare a evoluţiei tehnologiilor IT, dar şi a schimbării de paradigmă în confruntările intereselor dintre state – utilizarea elementelor de „război hibrid”, unde propaganda(ca element de „soft- power”)şi atacul terorismului cibernetic(ca procedeu de a colecta informaţii, perturbarea activităţii instituţiilor guvernamentale, a întreprinderilor etc) are un rol primordial. În contextul evenimentelor curente de la Paris, Serviciul de Informaţii şi Securitate a intensificat acţiunile de monitorizare ale mediilor de risc terorist, totodată fiind realizate şi alte măsuri specifice întru menţinerea unui grad de risc terorist cât mai diminuat. Atenţie deosebită se acordă interacţiunii cu serviciile de inteligenţă partenere (atât din Est, cât şi din Vest), în cadrul căreia se efectuează schimbul permanent de date şi informaţii operative cu privire la entităţile ce ar putea avea tangenţă cu acţiunile teroriste, analize de risc ce pune în pericol securitatea în regiune, fiind depistaţi potenţialii factori de destabilizare etc. Prin intermediul Centrului Antiterorist, dar şi al altor subdiviziuni de profil ale SIS în mod sistematic se analizează starea, dinamica şi tendinţele extinderii terorismului, acumulând date despre organizaţiile teroriste internaţionale şi despre factorii de risc la adresa securităţii naţionale. 369 În ultimul timp, Serviciul de Informaţii şi Securitate a elaborat un nou proiect de Lege cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, aflat în proces de coordonare cu instituţiile de resort, care va consolida Sistemul Naţional Antiterorist. Pentru a riposta prompt acestor provocări, organele de securitate ale statului se adaptează la cerinţele actuale ale mediului naţional şi internaţional de securitate, dezvoltând în mod continuu cooperarea antiteroristă. La fel, a fost lansată Strategia de informare, promovare şi comunicare a Centrului Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova care are scop distinct promovarea valorilor antiteroriste în cadrul comunităţii civile din ţară, eficientizarea cooperării cu autorităţile publice, instituţiile academice şi resursele informaţionale media, în vederea contracarării pericolului terorist. Existenţa unui dialog viabil între toate componentele societăţii presupune instituirea unui schimb eficient de informaţii în vederea promovării măsurilor antiteroriste şi cultivării atitudinii de respingere a ideologiilor teroriste şi extremiste. Pe această cale, societatea civilă are oportunitatea şi responsabilitatea de a se implica direct în promovarea unei politici antiteroriste funcţionale, în conformitate cu standardele internaţionale. Un rol aparte în promovarea politicii de stat în domeniul asigurării securităţii statului, inclusiv pe filiera prevenirii şi combaterii, îi revine Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate al SIS, care în mod continuu desfăşoară cicluri de instruire, educare şi perfecţionare a ofiţerilor de comandă ai unităţilor cu destinaţie specială ale organelor securităţii şi apărării statului, ai colaboratorilor subunităţilor antrenate în asigurarea protecţiei fizice a obiectivelor vulnerabile atacurilor teroriste. Acest proces presupune acordarea de asistenţă autorităţilor publice competente, generalizarea practicilor naţionale şi internaţionale de prevenire şi combatere a terorismului, elaborarea şi implementarea noilor metode şi standarde de instruire. Lipsa controlului constituţional asupra raioanelor din stânga Nistrului denotă prezenţa în regiune a unor formaţiuni separatiste, staţionarea ilegală a trupelor străine, în regiune sunt organizate anumite grupări care se ocupă cu contrabanda, care săvârşesc crime organizate. Toate acestea implică necesitatea intensificării eforturilor organelor de securitate ale statului în vederea cunoaşterii situaţiei, preîntâmpinării riscurilor la adresa securităţii naţionale şi adoptarea unor măsuri prompte şi flexibile din partea acestora cu privire la ameninţările inspirate din partea regiunii separatiste, fie ele de sorginte locală sau externă. Sunt înregistrate cazuri când în raioanele necontrolate din stânga Nistrlui şi-au găsit refugiu elemente criminale, inclusiv aflate în căutare internaţională, care reuşeau să-şi falsifice documentele de identitate, ca apoi să-şi motiveze dreptul la cetăţenia Republicii Moldova sau a altor state. Raioanele din stânga Nistrului devin ţinta nu doar a elementelor criminale, dar şi a anumitor grupări fundamentaliste cu tangenţă la terorismul internaţional, care apreciază regiunea ca o filieră de pătrundere în spaţiul european. Cu toate că Strategia de informare şi comunicare în domeniul apărării şi securităţii naţionale pentru anii 2012-2016, aprobată de Guvernul Republicii Moldova 370 la 25 iulie 2012, prevede o mai bună informare a cetăţenilor cu privire la asigurarea securităţii ţării, totuşi rezultatele cercetărilor sociologice (Barometrul Opiniei Publice. Institutul de Politici Publice, aprilie 2015, p.80) denotă că o parte din cetăţeni rămîn practic neinformaţi sau foarte puţin iniţiaţi în domeniu. Astfel, conducerea statului, serviciile speciale au responsabilitatea să conlucreze cu societatea civilă pentru a contribui la promovarea valorilor democratice, a dialogului şi înţelegerii între popoarele lumii. Mecanismul colaborării organelor de securitate naţională prevede că, în caz de necesitate şi în funcţie de caracterul actului terorist şi de competenţele autorităţilor abilitate să combată terorismul, printr-o decizie comună a directorului SIS, ministrului Afacerilor Interne, procurorului general, şefului Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, se întreprind măsuri de formare a unui grup operativ cu specialişti din diferite domenii pentru dirijarea operaţiunilor antiteroriste. Spre exemplu, în iulie 2015 SIS de comun cu Ministerul Afacerilor Interne au reţinut un cetăţean uzbek şi unul rus din Osetia de Nord, suspectaţi de infracţiuni conexe terorismului.Cetăţeanul rus din Osetia de Nord se afla în căutare în Federaţia Rusă, fiind în atenţia serviciilor speciale pentru terorism şi crime deosebit de grave. În rezultatul acţiunilor specializate de profil au fost depistate şi ridicate echipamente militare speciale, inclusiv trei pistoale cu muniţii păstrate ilicit, materiale cu caracter de instruire în domeniul militar, cartele telefonice, telefoane mobile sofisticate destinate stabilirii contactelor cu entităţi străine din zona Siriei, Afganistanului şi Irakului [5]. După atentatele teroriste din Europa, Republica Moldova a devenit o ţară de tranzit pentru terorişti. Deşi hotarele sunt intens supravegheate, regiunea separatistă rămâne o poartă de intrare pentru aceştia, astfel întreaga ţară fiind supusă riscului de tranzitare şi de refugiu al unor eventuali exponenţi ai organizaţiilor teroriste. Astfel, în 2015 un grup de cetăţeni din Federaţia Rusă şi din Tadjikistan, suspectaţi de legături cu organizaţii internaţionale teroriste, au încercat să tranziteze Republica Moldova. Reţeaua a fost anihilată de Serviciul de Informaţii şi Securitate, potrivit căruia punctul de destinaţie finală a suspecţilor era Siria. Au fost depistate elemente comune cetăţenilor străini care intenţionează să plece în regiunile de conflict armat, precum şi să fie înrolaţi în cadrul organizaţiilor teroriste internaţionale. Asupra suspecţilor s-au găsit bani, uniforme de camuflaj pentru detaşamente cu destinaţie specială, cartele telefonice ale diferitelor state, dispozitive tehnice pentru asigurarea utilizării mijloacelor de comunicare pe perioade îndelungate, informaţii privind traseele ce urmează a fi parcurse. La fel, a fost depistat un lot de literatură religioasă, utilizată pentru recrutarea tinerilor de către grupările extremiste internaţionale. Suplimentar, au fost ridicate agende individuale care semnalează faptul că persoanele au parcurs un proces intens de radicalizare în mediile islamice din zona Orientului Mijlociu [6]. Un alt exemplu ce confirmă că Republica Moldova a devenit ţară de tranzit pentru terorişti este arestarea de către angajaţii SIS şi ai MAI în mai 2015 a 4 adepţi ai Statului Islamic, care se îndreptau spre Siria, pentru a se implica în conflictul armat de 371 acolo. Din locuinţa adepţilor ISIS au fost ridicate cărţi cu texte care îndemnau la acţiuni extremiste [7]. Cel mai grav este faptul că acestea, în perioada aflării în Republica Moldova, au reuşit să racoleze nestingherit cetăţeni moldoveni care urmau să participe la săvârşirea actelor teroriste. Atragerea moldovenilor în activităţi extremiste este un proces de durată şi foarte periculos pentru securitatea naţională. Astfel, presa internaţională a reiterat articole cu genericul „Mă numesc Abdullah al Moldovi şi sunt cetăţean al Republicii Moldova”, preluate dintr-o înregistrare video difuzată de centrul media Al-Hayat, unde un tînăr islamist, membru al grupării teroriste Statul Islamic a adus statul nostru în atenţia presei din întreaga lume. În înregistrare, bărbatul contestă pretenţiile rebelilor talibani afgani privind instituirea propriului califat, argumentând că singurul califat legitim este cel creat în Siria şi Irak de grupul terorist sunnit Statul Islamic. Serviciul de Informaţii şi Securitate a confirmat originile teroristului, precizând că este originar din oraşul Cahul şi se află de mai mult timp în vizorul instituţiei. Ofiţerii SIS au menţionat că bărbatul are rolul de a recruta adepţi ai islamului în ţările din spaţiul CSI, care ulterior să fie antrenaţi în luptele din statele islamice. Acesta, însă, nu este singurul cetăţean moldovean din această grupare teroristă. Ex-directorul interimar al SIS, general-maiorul V.Dediu, a relatat că în perioada în care se afla la şefia SIS instituţia avea documentate circa zece cazuri în care tineri din Republica Moldova au fost convertiţi la islam, ulterior plecaţi la studii spre a fi pregătiţi în religia islamică. Unii dintre ei în afară de studiile religioase, multe dintre care au avut loc în şcoli din Siria, sunt instruiţi pentru activităţi cu caracter terorist. V.Dediu a declarat că un alt tânăr din Donduşeni, care îşi spunea Abdullah Pcela, a urmat studii islamice în Pakistan şi acum predică islamismul prin ţările din spaţiul CSI. Aceşti tineri sunt potenţiali candidaţi pentru recrutare în organizaţii teroriste [7]. Republica Moldova nu a dat niciun temei structurilor teroriste pentru acţiuni de ripostă pe teritoriul său. Totuşi, Al-Qaida şi Statul Islamic au declarat război statelor din UE, iar aceste ameninţări au determinat statele UE să înăsprească măsurile de securitate. În aceste condiţii, extremiştii din UE se vor vedea impuşi să plece spre alte state cu un regim de securitate mai scăzut. Nu este exclus că şi Republica Moldova ar putea deveni loc de refugiu, iar aceşti terorişti, odată ajunşi în Republica Moldova, ar putea fi interesaţi de misiunile diplomatice ale unor state UE cu sediul în Republica Moldova. Un interes sporit pentru terorişti ar putea prezenta muniţiile şi armamentul stocate în zona necontrolată de Chişinău, Colbasna, precum şi producţia ilegală a armamentului în Transnistria [8, p190]. MAI a documentat cazuri când arme şi muniţii din Transnistria au ajuns în Cecenia, Kosovo, iar SIS a documentat în anul 2007 un caz de comercializare a lansatoarelor de grenade spre structuri criminale. În acest sens, nu se exclude ca astfel de livrări să se fi făcut şi pentru structuri teroriste. Mai mult de 2/3 din muniţiile din apropierea staţiei Colbasna sunt păstrate în depozite bine echipate, în care se păstrau anterior muniţiile nucleare. Nivelul de rezistenţă chimică a trotilului 372 este destul de înalt, iar încălzirea sau răcirea îndelungată, precum şi aflarea în apă nu schimbă calităţile lui explozive. Sub influenţa luminii solare, trotilul şi muniţiile ce conţin acest element devin mai sensibile la acţiunile factorilor externi. Muniţiile rămase constituie circa 19916 tone şi reprezintă armament care se păstrează în depozite în apropierea staţiei Colbasna, fiind concentrate pe un teritoriu de circa 100 ha. Analiza detaliată a specificării şi nomenclaturii armamentelor ne permite să stabilim cu aproximaţie cantitatea nominală a substanţelor explozive concentrate în apropierea staţiei Colbasna, acestea fiind evaluate la circa 10.000 tone [9]. Politica naţională antiteroristă vizează şi domeniul finanţării terorismului. De acest pericol se preocupă direcţiile specializate ale SIS, MAI, dar şi Centrul Naţional Anticorupţie, în cadrul căruia funcţionaeză Serviciul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului, care investighează cazurile de tranzacţii bancare suspecte. Cadrul legal al prevenirii finanţării terorismului îl reprezintă Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului [10] şi Codul Penal al Republicii Moldova (art.279). De asemenea: Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995; Regulamentul privind activitatea băncilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobat prin Hoărîrea CA al BNM nr.172 din 04.08.2011; Recomandările cu privire la abordarea bazată pe risc a clienţilor de către bănci în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobate prin Hotărârea CA al BNM nr.96 din 05.05.2011; Recomandările cu privire la monitorizarea de către bănci a tranzacţiilor şi activităţilor clienţilor în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului; Regulamentul privind măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe piaţa financiară nebancară; Ordinele CNA, SIS, documentele Comitetului Basel şi ale Grupului Operativ de investigaţii financiare (FATF). Totuşi, finanţarea terorismului de multe ori se face prin colectarea de bani, lucru care este foarte dificil de monitorizat în Republica Moldova. Întru contracararea eficientă a activităţii de finanţare a terorismului internaţional, dar şi asiguararea unui control riguros al deplasării reprezentanţilor organizaţiilor teroriste internaţionale, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova de comun cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale au adoptat Concepţia sistemului informaţional automatizat„Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentul cu privire la Registrul de stat al populaţiei [11]. Evaluând situaţia actuală şi tendinţele dezvoltării terorismului, putem afirma că cadrul instituţional de combatere a terorismului în Republica Moldova este suficient pentru a face faţă acestui flagel. Pe de altă parte, asigurarea financiară şi tehnico- materială a autorităţilor, care desfăşoară activitatea de prevenire şi combatere a terorismului, lasă de dorit. Politica autorităţilor care desfăşoară activitatea de combatere a terorismului este orientată spre identificarea, monitorizarea şi evaluarea încontinuu a riscurilor şi tendinţelor, precum şi a pericolelor teroriste pentru securitatea naţională a Republicii 373 Moldova, protejarea teritoriului naţional, a cetăţenilor şi persoanelor străine ce vizitează ţara noastră, a obiectivelor de importanţă vitală împotriva activităţilor teroriste, prevenirea implicării cetăţenilor Republicii Moldova şi a rezidenţilor străini în activităţile legate de terorism internaţional, nepermiterea creării şi funcţionării pe teritoriul republicii a bazelor de pregătire şi reabilitare a teroriştilor, participarea la eforturile internaţionale de prevenire şi contracarare a terorismului. În domeniul combaterii terorismului internaţional, pentru Republica Moldova este prioritară asigurarea unei cooperări strânse cu organele similare din alte state şi, în mod special, organizarea colaborării şi schimbului de informaţii cu Europol, Interpol, alte instituţii de profil abilitate cu prevenirea şi neutralizarea acţiunilor desfăşurate de organizaţiile teroriste internaţionale care ar putea pătrunde pe teritoriul Republicii Moldova. Sarcina structurilor antiteroriste naţionale şi internaţionale devine tot mai dificilă şi complexă, iar pentru a reuşi este nevoie de o cooperare internaţională degrevată de componenta politică. Cooperarea organelor securităţii statului impune deplasarea centrului de greutate dinspre schimbul de date cu caracter general spre cooperarea pe cazuri şi acţiuni punctuale, valorificarea optimă a potenţialului oferit de partenerii implicaţi şi identificarea celor mai bune modalităţi de utilizare şi direcţionare a resurselor umane, logistice şi financiare de care dispun, în vederea angajării lor în lupta cu pericolul terorist. Referinţe bibliografice: 1. Legea Republicii Moldova cu privire la combaterea terorismului, nr. 539 din 12.10.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.147-149. 2. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova privind Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate nr.1295 din 13.11.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Molodva, 2006, nr.178-180. 3. SIS-ul nu este o instituţie pentru cei care-şi caută loc în public: Interviu acordat Agenţiei „INFOTAG” de directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate Valeriu Furdui, general-maior al SIS,. http://point.md/ru/novosti/obschestvo/sisul-nu-este-o-institutzie- pentru-cei-careshi-cauta-loc-in-public (vizitat la 9.04.2015) 4. Balan M. Peste 100 de ONG-uri, servicii şi organizaţii, partide, mass-media sunt gata să sfâşie acest pământ, să rupă în bucăţi R. Moldova http://www.europalibera.org/content/ article/26572688.html (vizitat la 15.04.2015) 5. Suspecţi de terorism, reţinuţi în Republica Moldova, http://www.allmoldova.com/ro/news/ romana-suspecti-de-terorism-retinuti-in-republica-moldova (vizitat la 9.04.2015) 6. Suspecţi de terorism, reţinuţi în RM. Un grup de ruşi şi tadjici au încercat să tranziteze camuflaj militar prin RM, http://jurnal.md/ro/social/2015/5/13/suspecti-de-terorism-retinuti- in-rm-un-grup-de-rusi-si-tadjici-au-incercat-sa-tranziteze-camuflaj-militar-prin-rm (vizitat la 12.04.2015) 7. Presupuşi adepţi ai grupării teroriste Statul Islamic, reţinuţi pe teritoriul Republicii Moldova, http://stiri.tvr.ro/presupusi-adepti-ai-gruparii-teroriste-statul-islamic-retinuti-pe-teritoriul- republicii-moldova_60932.html (vizitat la 16.04.2015) 374 8. Vasilescu Gr., Busuncian T. Separatismul în bazinul Mărilor Negre şi Caspice – sursă a terorismului internaţional. În: Revista Moldoscopie (Probleme de analiză politică) (Chişinău), 2013, nr.1, p. 190-196 9. Обманчивая тишина. În: Независимая Молдова, 2005, nr.131-132 (3609-3610). 10. Legea Republicii Moldova cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, nr.190 din 26.07.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.141-145. 11. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatozat „Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei, 333 din 18.03.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.43-45.