75 COERENȚA TAXONOMICĂ A UNITĂȚILOR DE COMPETENȚĂ ÎN STRUCTURA CURRICULUMULUI SCRIS ȘI PREDAT LA DISCIPLINA CHIMIE ÎN GIMNAZIU THE TAXONOMIC COHERENCE OF THE COMPETENCE UNITS IN THE STRUCTURE OF THE WRITTEN AND TEACHED CHEMISTRY CURRICULUM IN LOWER GENERAL EDUCATION CZU: 373.5.016:54 https://doi.org/10.59295/dccce2025.06 Nadejda VELIȘCO ORCID: 0009-0000-8595-3238 E-mail: nadejda.velisco@usm.md Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Republica Moldova Aliona GANDRABUR Instituția Publică Liceul Teoretic „Mihai Sadoveanu”, Călărași, Republica Moldova Abstract: The article analyzes how the Chemistry school curriculum for secondary school ensures the coherence of the taxonomy of the competence units and supports the development of the specific competences of the students. The study is addressed to teachers, school managers, textbook authors and other actors involved in education. The results show that the five specific competences of the Chemistry discipline and associated competence units integrate, in different proportions, the dimensions of the taxonomy knowledge, application, integration, transfer, outlining a general balance between basic and higher order requirements. The detailed analysis also highlights variations in the distribution of affective and psychomotor dimensions. The obtained findings can guide future adjustments to maintain taxonomic coherence and balance between cognitive, attitudinal and psychomotor dimensions in the chemistry disciplinary curriculum. Keywords: school curriculum 2019, specific competences, units of competence, Bloom's taxonomy, taxonomic levels, content analysis, multidimensional taxonomic analysis, comparative analysis, synthesized correspondence matrix, qualitative method. mailto:nadejda.velisco@usm.md 76 INTRODUCERE În arhitectura educațională actuală, curriculumul școlar rămâne un pilon central în formarea profilului elevului/elevei, capabil/capabilă să răspundă provocărilor societății contemporane. El trasează direcția și ritmul dezvoltării unităților de competență – repere esențiale ce ghidează trecerea de la primele trepte ale cunoașterii către zonele complexe ale gândirii critice și creative. Analiza coerenței taxonomice a unităților de competență este esențială pentru optimizarea procesului de formare a competențelor specifice ale elevului/elevei. În acest studiu, unitățile de competență din Curriculumul de Chimie (ediția 2019) pentru gimnaziu au fost evaluate prin prisma taxonomiei Bloom, urmărind echilibrul dintre cunoaștere, aplicare, integrare și transfer (C–A–I–T), precum și raportarea la dimensiunile cognitive, afective și psihomotorii, pentru a oferi o imagine completă asupra coerenței și complexității acestora. METODOLOGIE ȘI CADRU DE ANALIZĂ Evaluarea curriculumului la disciplina Chimie a fost realizată între ianuarie și iulie 2025, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și pilotate la nivel național. Analiza a inclus următoarele metode: analiza de conținut, analiza taxonomică cu bifare, analiza taxonomică multidimensională, analiza comparativă, metoda cvalimetrică. Procesul a urmat patru etape: 1) Verificarea gradului în care fiecare competență specifică acoperă echilibrat dimensiunile C–A–I–T. 2) Clasificarea unităților de competență în funcție de cerința cognitivă predominantă: cunoaștere și înțelegere, aplicare, integrare, transfer. 3) Stabilirea ponderilor optime pentru fiecare nivel cognitiv, conform standardelor: Cunoaștere (35–40%), Aplicare (25–30%), Integrare (20–25%), Transfer (15–20%). 4) Estimarea prezenței dimensiunilor cognitive, afective și psihomotorii în ansamblul unităților de competență. Această etapizare a permis conturarea unei imagini clare asupra arhitecturii taxonomice a curriculumului la chimie și evaluarea echilibrului între cerințele de bază și cele avansate. 77 Analiza a vizat două dimensiuni complementare: a) Corespunderea competențelor specifice și a unităților de competență cu taxonomia cunoaștere – aplicare – integrare – transfer; b) Corespunderea unităților de competență cu taxonomiile cognitive, afective și psihomotorii. Prima dimensiune a urmărit modul în care cele cinci competențe specifice ale disciplinei Chimie (CS1–CS5) se corelează cu taxonomia C– A–I–T, utilizată pentru a determina măsura în care fiecare acoperă, într- un mod echilibrat și progresiv, cele patru dimensiuni esențiale ale învățării. Tabelul 1 prezintă corespondența dintre fiecare competență specifică și dimensiunile taxonomiei, evidențiind domeniul cognitiv vizat și tipul de performanțe așteptate. Tabelul 1. Competențe specifice prin prisma taxonomiei C–A–I–T Nr. Competență specifică C A I T CS1 Operarea cu limbajul chimic î n diverse situat ii de comunica- re, manifes- ta nd corectitu- dine s i deschidere Termeni, simboluri, concepte chimice Utilizeaza limbajul chimic corect î n comunica- re Adapteaza limbajul la diferite contexte de comu- nicare Foloses te limbajul chimic î n alte discipline sau situat ii de viat a CS2 Caracterizarea substant elor s i proceselor chimice, manifesta nd curiozitate s i creativitate Proprieta t i, structuri, react ii chimice Analizeaza s i descrie substant e s i procese chimice Conecteaz a cunos tint e le despre substant e s i procese Aplica me- tode de caracteri- zare î n probleme noi sau inter/ transdisci plinar 78 CS3 Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstra nd perseverent a s i responsabilita te î n luarea deciziilor Metode s i procedee chimice Rezolva probleme folosind metode chimice specifice Integreaza metodele chimice î n procesul decizional Transfera abilita t ile de rezolvare a problemel or î n alte domenii sau situat ii de viat a CS4 Investigarea experimentala a substant elor s i proceselor chimice, respecta nd normele de securitate personala s i sociala Proceduri experiment ale, norme de securitate Efectueaza experimen te, respecta n d regulile de securitate Combina observat iil e experimen tale cu teoria chimica Aplica regulile s i metodele experimen tale î n alte contexte practice sau s tiint ifice CS5 Utilizarea inofensiva a substant elor î n activitatea cotidiana , cu responsabilita te fat a de sa na tatea personala s i grija fat a de mediu Efecte ale substant elo r, riscuri s i beneficii Utilizeaza substant e î ntr-un mod sigur s i responsab il Leaga deciziile personale de protejarea sa na ta t ii s i mediului Transfera comporta mentele responsab ile î n familie, comunitat e sau alte domenii Notă: C – Cunoaștere; A – Aplicare; I – Integrare; T – Transfer. Pentru o perspectivă de ansamblu asupra acoperirii fiecărei dimensiuni cognitive, Tabelul 2 sintetizează rezultatele analizei, indicând explicit prezența („+”), absența sau menționarea implicită („(+)”) a cunoașterii, aplicării, integrării și transferului. 79 Tabelul 2. Prezența dimensiunilor C–A–I–T în competențele specifice la Chimie Nr. Competent a specifica C A I T Observat ii CS1 Operarea cu limbajul chimic î n diverse situat ii de comunicare, manifesta nd corectitudine s i deschidere + + + + Toate dimensiunile sunt acoperite, transferul e implicit. CS2 Caracterizarea substant elor s i proceselor chimice, manifesta nd curiozitate s i creativitate + + + (+) Transferul e posibil, dar nu e explicit ment ionat. CS3 Rezolvarea problemelor prin aplicarea metodelor specifice Chimiei, demonstra nd perseverent a s i responsabilitate î n luarea deciziilor + + + + Transferul e sugerat prin „luarea deciziilor”. CS4 Investigarea experimentala a substant elor s i proceselor chimice, respecta nd normele de securitate personala s i sociala + + + (+) Transferul ca tre alte contexte e sugerat, dar nu e explicit. CS5 Utilizarea inofensiva a substant elor î n activitatea cotidiana , cu responsabilitate fat a de sa na tatea personala s i grija fat a de mediu + + + + Toate dimensiunile sunt prezente, accent pe transfer cotidian. Notă: C – Cunoaștere; A – Aplicare; I – Integrare; T – Transfer. Analiza arată că toate cele cinci competențe specifice integrează, în proporții diferite, dimensiunile taxonomiei C–A–I–T, reflectând un echilibru general între cerințele cognitive de bază și cele de ordin superior. Chiar dacă unele formulări nu menționează explicit transferul, 80 acesta poate fi dedus din context sau din finalitățile urmărite. În ansamblu, sistemul de competențe ale disciplinei Chimie se caracterizează prin coerență, progresivitate și orientare spre aplicabilitate în contexte reale, susținând dezvoltarea integrată a competențelor elevilor pe parcursul ciclului gimnazial. În continuarea analizei, a fost examinată corespunderea unităților de competență ale disciplinei Chimie cu taxonomia cunoaștere–aplicare– integrare–transfer, evaluând gradul în care acestea acoperă echilibrat cele patru niveluri cognitive. Obiectivul a fost evidențierea ponderii fiecărui nivel cognitiv în conținutul unităților de competență și aprecierea raportului dintre nivelurile cognitive inferioare și cele de ordin superior. Clasificarea s-a realizat prin metoda analizei taxonomice cu bifare, aplicată pentru toate clasele din ciclul gimnazial (VII–IX). Rezultatele detaliate ale clasificării au fost prezentate în tabele separate pentru fiecare clasă, iar sinteza sumativă este redată în Tabelele 4, 5 și 6. În scop ilustrativ, Tabelul 3 prezintă o secvență de codificare a unităților de competență pe nivelurile taxonomice C–A–I–T. Tabelul 3. Unități de competență pe nivelurile C–A–I–T – Clasa a VII-a Unități de competență C A I T 1. Substanțele și fenomenele chimice în viața noastră 1.1. Operarea not iunilor ce se refera la: substant a , proprieta t ile substant ei, fenomenele fizice, chimice, react iile chimice, î n diferite situat ii de comunicare; ✓ 1.2. Caracterizarea obiectului de studiu al chimiei; a proprieta t ilor fizice s i fiziologice ale unor substant e utilizate î n activitatea cotidiana ; ✓ 1.3. Compararea corpurilor s i substant elor; proprieta t ilor substant elor; fenomenelor fizice s i chimice; ✓ 1.4. Identificarea fenomenelor chimice din mediu î n baza semnelor react iilor chimice; ✓ Notă: C – Cunoaștere; A – Aplicare; I – Integrare; T – Transfer. 81 Pentru clasa a VII-a, Tabelul nr. 4 care prezintă sinteza clasificării pe niveluri taxonomice, evidențiază distribuția unităților de competență raportate la reperele metodologice recomandate. Se observă o ușoară supra-reprezentare a nivelurilor „aplicare” și „integrare”, în timp ce „cunoașterea” este sub nivelul recomandat, iar „transferul” are o pondere scăzută. Această structură poate solicita suplimentar timpul didactic, dar impactul este atenuat de caracterul introductiv al conținuturilor și de delimitarea clară a unităților de competență. Tabelul 4. Ponderea unităților de competență pe niveluri taxonomice – Clasa a VII-a Nivel taxonomic Număr UC UC (%) Reper recomandat (%) Diferență Cunoaștere 6 ~28,6% 35–40% sub nivel recomandat Aplicare 7 ~33,3% 25–30% us or peste nivel Integrare 6 ~28,6% 20–25% us or peste nivel Transfer 2 ~9,5% 15–20% sub nivel recomandat Notă: Procentele au fost calculate raportând numărul unităților de competență pe fiecare dimensiune/ nivel taxonomic la totalul UC pentru clasa respective La clasa a VIII-a (Tabelul 5), distribuția este mai echilibrată: aplicarea și transferul se încadrează în intervalele recomandate, integrarea depășește ușor aceste valori, iar cunoașterea rămâne sub nivelul optim. Această structură favorizează consolidarea competențelor de nivel intermediar și avansat, dar menține o zonă de risc privind fixarea temeinică a noțiunilor teoretice. 82 Tabelul 5. Ponderea unităților de competență pe niveluri taxonomice – Clasa a VIII-a Nivel taxonomic Număr UC UC (%) Reper recomandat (%) Diferență Cunoaștere 9 25,7% 35–40% sub nivel recomandat Aplicare 9 25,7% 25–30% î n limite recomandate Integrare 11 31,4% 20–25% us or peste nivelul recomandat Transfer 6 17,1% 15–20% î n limite recomandate Notă: Procentele au fost calculate raportând numărul unităților de competență pe fiecare dimensiune/ nivel taxonomic la totalul UC pentru clasa respectivă În clasa a IX-a (Tabelul 6), analiza relevă un dezechilibru pronunțat: nivelurile „integrare” și „transfer” sunt semnificativ peste reperele recomandate, în timp ce „cunoașterea” și „aplicarea” sunt puternic subreprezentate. Această configurație reflectă orientarea spre sarcini de complexitate ridicată, dar poate genera dificultăți dacă bazele formate în clasele anterioare nu sunt suficient consolidate. În acest context, planificarea didactică necesită o abordare diferențiată și resurse suplimentare. Tabelul 6. Ponderea unităților de competență pe niveluri taxonomice – Clasa a IX-a Nivel taxonomic Număr UC UC (%) Reper recomandat (%) Diferență Cunoaștere 4 12,9% 35–40% ▼ mult sub nivel recomandat Aplicare 7 22,6% 25–30% ▼ sub nivel recomandat Integrare 10 32,3% 20–25% ▲ peste nivel recomandat 83 Transfer 10 32,3% 15–20% ▲ peste nivel recomandat Notă: Procentele au fost calculate raportând numărul unităților de competență pe fiecare dimensiune/nivel taxonomic la totalul UC pentru clasa respective. Analiza pentru clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a evidențiază o creștere progresivă a ponderii nivelurilor cognitive superioare (integrare și transfer) pe măsură ce se avansează în ciclul gimnazial: • în clasa a VII-a predomină aplicarea și integrarea, cu o reprezentare redusă a cunoașterii și transferului; • în clasa a VIII-a se conturează o distribuție mai echilibrată, dar cunoașterea rămâne sub nivelul optim; • în clasa a IX-a, integrarea și transferul domină clar structura unităților de competență, în timp ce cunoașterea este mult subreprezentată. Această evoluție indică o proiectare curriculară orientată spre dezvoltarea competențelor de ordin superior, în concordanță cu finalitățile învățământului modern, dar presupune o atenție sporită asupra consolidării bazelor teoretice în etapele anterioare. În continuare, a fost estimată ponderea dimensiunilor cognitive, afective și psihomotorii în unitățile de competență pentru clasele VII–IX, rezultatele fiind sintetizate mai jos. Tabel 7. Dimensiuni cognitive, afective și psihomotorii – Clasele VII–IX Dimensiune taxonomică Clasa a VII-a (21 UC) Clasa a VIII-a (35 UC) Clasa a IX-a (31 UC) Cognitivă 100% 100% 100% Afectivă 38,1% 37,1% 45,2% Psihomotorie 23,8% 14,3% 16,1% Notă: C – Cunoaștere; A – Aplicare; I – Integrare; T – Transfer. Toate unitățile de competență prezintă o componentă cognitivă. Dimensiunile afectivă și psihomotorie au fost estimate pe baza formulărilor și a tipurilor de sarcini implicate. Procentele au fost calculate raportând numărul unităților de competență pe fiecare dimensiune/nivel taxonomic la totalul UC pentru clasa respectivă. 84 Analiza relevă că dimensiunea cognitivă constituie fundamentul tuturor competențelor, în timp ce dimensiunea afectivă prezintă o tendință de creștere, reflectând atenția acordată formării atitudinilor și valorilor. Componenta psihomotorie se menține relativ constantă, fiind asociată în principal activităților practice. CONCLUZII Analiza curriculumului de Chimie pentru gimnaziu, realizată printr-o evaluare detaliată a unităților de competență și a corespondenței acestora cu taxonomiile cognitive, afective și psihomotorii, evidențiază o structură coerentă, progresivă și aliniată finalităților educației moderne. Se remarcă o tranziție bine conturată de la nivelurile fundamentale de cunoaștere spre integrare și transfer, ceea ce confirmă orientarea programului către dezvoltarea competențelor de ordin superior. Dimensiunile afectivă și psihomotorie completează în mod semnificativ nucleul cognitiv, contribuind la formarea unei pregătiri echilibrate din punct de vedere teoretic, atitudinal și practic. Rezultatele obținute subliniază, totuși, necesitatea consolidării dimensiunii „cunoaștere” la clasele a VIII-a și a IX-a, pentru a asigura o bază conceptuală solidă care să sprijine sarcinile complexe ale etapelor superioare. Extinderea componentelor non-cognitive, prin activități aplicative, proiecte interdisciplinare și contexte de învățare conectate la realitatea cotidiană, poate contribui la sporirea motivației și implicării elevilor. Integrarea sistematică a feedback-ului elevilor în proiectarea curriculară și aplicarea unor strategii didactice diferențiate ar putea optimiza echilibrul între cerințele teoretice și cele practice, crescând relevanța învățării pentru viața reală. În ansamblu, curriculumul de Chimie pentru gimnaziu se prezintă ca o fundație solidă pentru dezvoltarea gândirii critice, a responsabilității și a curiozității științifice. Menținerea coerenței taxonomice și adaptarea continuă la nevoile elevilor reprezintă premise esențiale pentru consolidarea calității procesului educațional și pentru formarea unor competențe relevante într-o societate aflată în continuă schimbare. 85 REFERINȚE: 1. Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018/C189/01). https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C.2018.189.01.0001.01.ENG 2. Educaţie pentru o societate a cunoaşterii: Cadrul de referinţă al noului Curriculum naţional. Studii de politici educaţionale./ resp. de ed.: Anatol Gremalschi; Inst. de Politici Publice. – Chişinău: S. n., 2015 (Tipogr. «Lexon-Prim»). – 88 p. 3. Concepția Dezvoltării Curriculumului Național, aprobat prin ordinul minitsteruilui educației și cercetării nr. 55 din 15 inauarie 2025. https://mec.gov.md/sites/default/files/last_version_copy_compres sed_1_0.pdf 4. Cadrul de Referință a Curriculumului Național, aprobat prin ordinul minitsteruilui educației și cercetării nr. 1272 din 23 iulie 2025. https://mec.gov.md/sites/default/files/crcn_aprobat.pdf 5. Curriculum Național. Aria curriculară Matematică și Științe. Disciplina Chimie, clasele VII-IX, ediția 2019. 6. Ghid de implementare a curiculumului la disciplina Chimie în clasele VII-IX, ediția 2019. 7. VELIȘCO, N. Experiențe pozitive în predarea didacticilor particulare în contextul reformelor curriculare din învățământul general. Revista Didactica Pro…nr.1 (119), februarie, 2020. N.B.: Studiul a fost elaborat în cadrul Subprogramului de Stat ”Teoria și metodologia monitorizării și dezvoltării continue și ciclice a Curriculumului școlar”, cifrul 01.14.01. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C.2018.189.01.0001.01.ENG https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C.2018.189.01.0001.01.ENG https://mec.gov.md/sites/default/files/last_version_copy_compressed_1_0.pdf https://mec.gov.md/sites/default/files/last_version_copy_compressed_1_0.pdf https://mec.gov.md/sites/default/files/crcn_aprobat.pdf