373 CZU: 634.21:632.4 https://doi.org/10.53040/ppap2023.56 CU PRIVIRE LA MANIFESTAREA UNOR BOLI MICOTICE LA DIFERITE GENOTIPURI DE CAIS ÎN CONDIȚIILE REP. MOLDOVA PÎNTEA Maria, ÎP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Chişinău, Rep. Moldova, https://orcid.org/0000-0002-5589-4158, e-mail: mariapintea@yandex.ru Summary. In the paper there are presented results of investigations concerning the susceptibility of different apricot genotypes (117 moldovan apricot varieties and selections, as well as introduced from different ecologo-geografical zones) to Monilinia laxa, Cytospora cincta, Verticillium albo-atrum and Stigmina carpophila, cultivated in in pedo-climatic conditions of the Republic of Moldova. A high manifestation of susceptibility to noticed pathogens where observed in some genotypes introduced from France, Italy, Canada etc. Some promising genotypes for utilization in the future apricot breeding and genetics programs, as well as for implementation for testation in industrial culture regarding resistance to mentioned diseases have been emphasized. Keywords: apricot, varieties, diseases, resistance, adaptability, republic of Moldova Introducere. Cultura caisului, grație lărgirii piețrlor de desfacere a frutelor, îndeosebi a celor proaspete se caracterizează printr-o intensifizare continuă. În condișiile schimbărilor climatice odată cu micșorarea habitusului și utilizarea irigării ca secvență agrotehnică obligatorie tot mai mult sunt solicitate soiurile care posedă toleranță și rezistență la factorii nefavorabili biotici și abiotici. Astfel, problema diversificării şi lărgirii conveierului varietal de fructe atît pentru consum în stare proaspătă, cît şi pentru diferite tipuri de procesare industrială poate fi rezolvată prin intermediul efectuării de investigaţii şi cercetări de ordin genetico-ameliorativ, inclusiv referitoare la rezistenîa/susceptibilitatea la bolile micotice, ele jucînd rolul major în manifestarea declinului prematur al pomilor (1,3-5). mailto:mariapintea@yandex.ru 374 Materiale şi metode. Ca urmare a creării hibrizilor experimentali de la polenizarea liberă şi de la hibridări dialele conform schemelor Hinkelman, Schtern, precum și a introducerii în Republica Moldova (peste 117 genotipuri) şi a studierii adaptabilităţii şi plasticităţii ecologice a soiurilor de perspectivă din diferite grupe ecologo-geografice a sortimentului mondial, s-au luat în studiul pomologic comparativ, cu evidenţierea unei serii de genotipuri, care au demonstrat o manifestare destul de bună a caracterelor biologice şi agronomIce, precum și a rezistenței și toleranței la bolile principale micotice. De notat că ele reprezentă o premiză primordială în selectarea soiurilor mai rezistente la uscarea prematură a pomilor respectiv micșorarea perioadei de rod economic al livezilor. Punerea în evidenţă a însuşirilor biologice (inclusiv manifestarea boliloor provocate de patogenii Monilinia laxa, Cytospora cincta Stigmina carpophila, Verticillium albo- atrum şi de producţie a fost înfăptuită în baza observaţiilor, determinărilor şi analizelor cu privire la: fenologia organelor generative, producţia de fructe pe pom, calităţile organoleptice şi biochimice ale fructelor, rezistenţa și susceptabilitatea la bolile micotice şi la factorii abiotici în comparare cu sortimentul omologat pentru republica noastră conform metodologiilor aprobate la nivel național și internațional (2, 6). Astfel, materialul biologic folosit pentru îndeplinirea cercetărilor este reprezentat de genotipuri din diferite grupe ecologo-geografice ale colecției naționale de cais, precum și din soiuri și hibrizi creați la IȘPHTA, cele mai importante fiind testate și la sectorul expeimental al CSTIP din s. Tvardița. Rezultate şi discuţii. Investigațiile pomologice multilaterale ale soiurilor și hibrizilor locali, precum și al sortimentului introdus din diferite grupe ecologo-geografice vis-à-vis de manifestarea bolilor micotice sus menționate au permis de a evidenția unele genotipuri cu potential sporit de utilizare atăt în programele de ameliorare genetică a caisului pentru condițiile din Republica Moldova, cît și pentru tere temporară la producerea economică (tab. 1, 2, 3). 375 Tabelul 1. Caracterizarea comportamentului genotipurilor de la atacul patogenilor Monilinia laxa, Cytospora cincta Stigmina carpophila în condiţiie secetoase din ultimii 5 ani. G E N O T IP U L Monilinia laxa Cytospora cincta Stigmina carpophila F% In te n si ta te a C la sa r ez is te n ţe i F% In te n si ta te a C la sa d e re zi st en ţă F% In te n si ta te a C la sa d e re zi st en ţă NJA 42 5 + RM 0 3,0 RM 0,5 + RM Traian 1 0 T 0 0 T 25,0 + RM 2B66 15 + RM 10,0 0 RM 27,0 + RM CR-263 5,5 + RM 4,5 1,0 RM 10,0 + RM 2B26 10 + RM 0 0 T 25,0 + RM Saturn 20,0 + T 10,0 + RM 65,0 3 S 5/5-3a 0 0 RM 2,5 1 RM 1 + RM Admirabil 11,0 + RM 0 0 T 0 0 T 1B47 15,0 + RM 10,5 + RM 60,0 3 S Melit-1428 0 0 T 5,0 3 T 1,6 + RM Dacia 0 0 T 49,0 + S 11,0 + RM N1 25,0 0 T 15,0 + RM 20.0 + RM Vittilo 0 + S 5,0 + RM 6,0 + RM Marculesti 14/6 25,0 2 S 1 + RM 0 0 T Nadejda 30.0 3 S 17,0 + RM 1,0 + RM 1B47 50,0 4 FS 25,0 3 RM 2,60 2 S Sirena 80,0 0 T 0 0 T 7,0 + RM Umberto 0 0 T 0 0 T 1 0 T Sulina 0 0 T 0 0 T 8,0 + RM Costiujenskii 0 0 T 0 0 T 10,0 + RM Raduga 1 + RM 1,5 + RM 15,0 + RM Litoral 14,0 + RM 20,0 3 S 50,0 2 S Tudor 7.0 + RM 50,0 3 S 35,0 2 S Venus 0 0 T 0 0 T 9 + RM A/5/3 1,0 0 T 0 0 T 25,0 + RM A/7/10 0 0 T 0 0 T 70,0 3 FS 3/7/29 10,0 + RM 0 0 T 42,0 3 FS A/4/42 50,0 3 S 17,0 0 RM 1,00 + RM 5/7/6 4,5 1 RM 0 + T 0 0 T 376 A3/1b 0 0 T 0 0 T 25,0 + S 5/5/12 0 0 T 0 0 T 8,0 + RM 5/5/3b 0 0 T 0 0 T 1 1 RM 7/p/p 0 0 T 0 0 T 0 0 RM 3/2/17 1 + T 0 0 T 0,5 + RM 12/p/p 0 0 T 2,5 2,5 S 6, + RM 14/p/p 10,0 + RM 0 0 T 26,0 + RM Sulmona 0 0 T 0 0 T 0,3 + RM Legendă: Clasa de rezistență: 1= tolerant (T), 2=rezistenţă medie (MR), 3- sensitiv (S), 4= foarte sensitiv (FS) Dacă e să ne referin la simptomul cel mai caracteristic al verticiliozei, luat în seamă în livezi, este desigur, necroza lemnului de pe ramurile atacate - el se înnegreşte, pe cînd scoarţa şi liberul rămîn vii. În secţiune transversală, lemnul atacat are aspect de inel de culoare cafeniu-închis. De notat că, pomii de cais se pot infecta în cursul întregii perioade de vegetaţie prin leziunile sistemului radicular, cauzate de mecanismele pentru lucrarea solului, de diferite insecte şi nematode. Cele mai importante măsuri în vederea menţinerii ciupercii Verticillium spp. în stare latentă constă în menţinerea pomului într-o stare fiziologică cît mai bună. Analiza dispersională ne dovedeşte că deosebirea dintre grupele ecologo-geogarfice, după rezistenţa la Vericillium este mijlocie, semnificativă, alcătuind 36,5 %, iar partea de acţiune a anilor fiind înaltă – 46,7 %. (tab. 2) Tabelul 2 Analiza dispersională la receptivitatea catre Verticilium albo-atrum. Izvorul de variabilitate Suma patratelor SS Gradele de libertate df Patra- tul mediu ms Partea de acţiun e % Semnificaţia F calc. F tabelar 0,95 0,99 0,999 General 19,51 35 - - - - - - Grupele ec.-geog. 9,31 11 0,84 36,5 7,5 2,3 3,2 4,8 Anii 7,74 2 3,8 46,7 34,7 3,4 5,7 9,6 Erori 2,45 22 0,1 16,64 - - - - Cercetările comparative efectuate au demonstrat că receptivitatea la verticilioză diferă pentru fiecare an şi grupă ecologo-geografică de soiuri în parte. (tab. 3, 4). 377 Tabelul 3. Diferenţa dintre grupele ecologo-geografice la gradul de atac de către Verticilium Grupele ecologo- geografice 2020 2021 2022 Gradul de atac (puncte) Abaterea de la martor Gradul de atac (puncte) Abaterea de la martor Gradul de atac (puncte) Abateri de la martor Ungaria 0,30 -0,23 0,65 -1,1 1,12 -0,39 Franţa 0,53 0 1,00 -0,75 1,50 -0, 22 Canada 0,60 0,6 0,87 -0,88 1,77 0,25 Spania 1,00 0,46 1,00 -0,75 3,00 1,47 Italia 1,75 1,21 1,25 -0,5 1,75 0,22 Bulgaria 1,83 1,3 2,56 0,81 3,56 2,04 Rusia 0,1 -0,43 0,55 -1,2 1,12 -0,39 Iugoslavia 0,3 -0,23 1 -0,75 1,75 0,22 România 0,62 0,88 1,16 -0,58 1,76 0,24 SUA 0,76 0,23 1,48 -0,27 1,98 0,45 Ucraina 0,96 0,42 1,31 -0,44 2,11 0,59 Moldova 0,53 0 1,75 0 1,5 0 Media generală 0,77 - 1,21 - 1,9 - DL - 0,5 - 0,92 - 0,99 Comparativ mai rezistente la verticiloză în anul 2020, au fost grupele de soiuri din: Iugoslavia, Rusia şi Ungaria. În anul 2021 soiurile ruseşti şi ungare au arătat rezultate foarte bune comparativ cu martorul după această caracteristică. În anul 2022 toate grupurile au fost aproximativ la nivel cu grupul martor, în afară de grupul de soiuri din Bulgaria şi Spania, la care gradul de atac s-a majorat de 2 ori comparativ cu anii precedenţi. Soiurile şi selecţiile din Ungaria, Iugoslavia, Rusia şi Moldova s-au caracterizat prin rezistenţa comparativ bună la verticiliu, de acea soiurile acestor grupuri pot fi analizate mai profund separat pentru a depista cei mai valoroşi genitori. (tab. 3). Concluzii. Din toate grupele ecologo-geografice studiate s-au evidențiat genotipuri cu potential mediu și sporit de toleranță și rezistență la atacul de către Monilinia laxa, Cytospora cincta, Stigmina carpophila, Verticillium albo- atrum. 378 Pentru cercetări genetico-ameliorative de viitor,precum și pentru testare temporară de cultivare în condițiile schimbărrilor climatice un anumit interes reprezintă soiurile Melitopolskii 1428, Umberto, Venus, A 7/10, 5/5/3b. Bibliografie 1. Cociu V. Caisul. Bucureşti, 1993. P.181-200. 2. Cociu V, Şt. Oprea. Metodele de cercetare în ameliorarea plantelor pomicole. Cluj-Napoca, 1989, 123 p. 3. Pintea M. Cultivarea caisului. ACSA, 2003. Chişinău, 2003, 55 p. 4. Pintea M, PÎNTEA, M. Cercetări privind îmbunătățirea sortimentului de cais. //Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. nr. 1 [85]. Chișinău. 2021. p.4- 8. ISSN 1857-3142 5. Исакова М. Д., Смыков В. К. Селекция абрикоса в Молдавской ССР. //Сортоизучение и селекция плодовых культур. Кишинев, 1991, с. 37-53. 6. Программа и методика сортоизучения плодовых, ягодных и орехоплодных культур. Орел, изд-во Всеросс. Н. И. И. С. П. К. 1999. С. 300-350.