S TUD I A UN IVER S I T AT I S MOLDAV I A E , 2021, nr.8(148) Seria “{tiin\e Sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.31-35 31 CZU: 342.9:656.13(478) DOI: http://doi.org/10.5281/zenodo.5112976 ROLUL AGENȚIEI NAȚIONALE TRANSPORT AUTO ÎN PREVENIREA ȘI COMBATEREA CONTRAVENȚIONALITĂȚII: STUDIU DE CAZ Oleg PANTEA Universitatea de Stat din Moldova În articol a fost relevat un studiu de caz privind constatarea faptelor contravenționale de către autoritatea administrativă „Agenția Națională Transport Auto” (ANTA). În context, ne-am referit la două aspecte importante: competența cu privire la constatarea faptelor contravenționale și competența cu privire la examinarea cauzelor contravenționale. La realizarea investigațiilor au fost utilizate materialele oferite de reprezentanții ANTA în cadrul ședințelor organizate de către conducerea instituției, statistica contravențiilor constatate, practica aplicării sancțiunilor contravenționale, for- mulare de acte procesuale interne ș.a. Totodată, a fost realizată analiza juridică a contravențiilor care sunt de competența ANTA prin prisma elementelor constitutive. Cuvinte-cheie: agent constatator, autorități competente, Agenția Națională Transport Auto, contravenții, sancțiuni contravenționale, elemente constitutive, procedură contravențională. THE ROLE OF THE NATIONAL AGENCY OF ROAD TRANSPORT IN PREVENTING AND COMBATING CONTRAVENTION: CASE STUDY The published material envisages a case study regarding the process of establishing the contraventions by the administrative authority “National Agency of Road Transport” (ANTA). In this context, we referred to two important issues: the competence to establish the contraventions and the competence to examine the contravention cases. When conducting the investigations, the materials provided by the ANTA representatives were used during the meetings organised by the management of the institution, the statistics of the contraventions found, the practice of applying the contravention sanctions, forms of internal procedural acts, etc. We performed a legal analysis of the contraventions that are within the competence of the ANTA through the prism of their constitutive elements. Keywords: official examiner, competent authorities, the National Agency of Road Transport, contraventions, contra- vention sanctions, constitutive elements, contravention procedure. Introducere Lupta împotriva contravenționalității se duce în toate statele lumii, printr-un șir de măsuri concrete, deopo- trivă de prevenire şi de constrângere, cu aplicarea sancţiunilor contravenționale. Această luptă „crâncenă” este inspirată de politica contravențională sau penală, comportând soluţii specifice la nivel naţional. În unele state, faptele contravenționale, numite „microcrime”, se examinează în procedura penală și suportă consecințe de ordin penal. În alte state, inclusiv în Republica Moldova, faptele contravenționale sunt constatate și exami- nate/soluționate doar în procedură contravențională în conformitate cu prevederile Codului contravențional. Prin activitatea de combatere a contravenționalității concepem o totalitate de măsuri juridico-contravenționale, adoptate de autoritățile competente ale statului, în temeiul legii, pentru realizarea scopului procesului contra- vențional, şi anume – constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, consta- tarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârșirea contravenţiei, astfel ca orice persoană care a săvârșit o contravenție să fie sancţionată contravențional, potrivit vinovăţiei sale, şi, respectiv, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere contravențională. Sancțiunea contravențională reprezintă o măsură de constrângere și resocializare, care se aplică contravenientului în scopul îndreptării acestuia și prevenirii săvârșirii contravențiilor. Activitatea de prevenire a contravenționalităţii exprimă preîntâmpinarea săvârşirii acelor acţiuni sau in- acţiuni umane, pe care societatea le consideră dăunătoare pentru valorile sale, din care motiv aceste compor- tamente au fost sancţionate de legea contravențională. În acest context, pentru realizarea acestor două deziderate legiuitorul a stabilit autorităților sale competente atribuția de a constata, examina, soluționa și a aplica sancțiuni persoanelor care încalcă preceptele normelor http://doi.org/10.5281/zenodo.5112976 S TUD I A UN IVER S I T AT I S MOLDAV I A E , 2021, nr.8(148) Seria “{tiin\e Sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.31-35 32 contravenționale, prin reprezentanți delegați, care poartă denumirea de agent constatator. Conform art.385 alin.(1) Cod contravențional, „Agentul constatator este reprezentantul autorității publice care soluționează, în limitele competenței sale, cauza contravențională... Este desemnat ca agent constatator funcționarul din auto- ritățile indicate la art.400–42310 Cod contravențional, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției și/ sau de sancționare”. Rezultate și discuții Prezentul material se referă la soluționarea contravențiilor de agentul constatator stabilit conform art.407 Cod contravențional – „Organele de specialitate în domeniul transporturilor”, în particular de către autoritatea administrativă în domeniul transportului rutier – „Agenția Națională Transport Auto”, după cum urmează: „(1) Contravenţiile prevăzute la art.84, art.197 alin.(l)–(10), (12)–(29), art.198–2001, 204, 206, 207, 2211, 224, art.273 pct.1), 2), 4), 6), 10)–13), art.278–281, art.283 alin.(1) şi art.344 se constată de către organele de specialitate ale administraţiei publice în domeniul transportului rutier, electric, feroviar şi naval, conform tipului de transport corespunzător competenţei. (2) Sunt în drept să constate contravenții și să examineze cauze contravenţionale, să aplice măsuri proce- suale de constrângere şi sancţiuni în limitele competenţei: a) în transportul rutier şi electric – şefii serviciilor abilitate cu funcţii de control şi adjuncţii lor, precum şi inspectorii abilitaţi cu funcţii de control…” [1]. Astfel, autoritatea statului care asigură implementarea documentelor de politici publice şi a strategiilor naţionale de dezvoltare în domeniul transporturilor rutiere verifică și supraveghează respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu de către operatorii de transport rutier şi de întreprinderile care desfă- şoară activităţi conexe transportului rutier este Agenţia Naţională Transport Auto (din prevederile art.8 din Codul transporturilor rutiere) [2] (în continuare – ANTA), care reprezintă subiectul de interes în corelație cu atribuțiile de combatere a contravenționalității. ANTA este o autoritate administrativă din subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova. Codul transporturilor rutiere stabilește la art.9 alin.(2) lit.a) că una dintre atribuțiile principale ale ANTA este aplicarea sancţiunilor contravenţionale, în limitele competenţelor sale, conform prevederilor legii [2]. Aceeași competență întâlnim la art.148 alin.(2) din Codul transporturilor rutiere: „Inspectorii Agenţiei sunt abilitaţi să exercite controlul respectării reglementărilor din domeniul transporturilor rutiere şi să aplice sancţiuni contravenţionale ce ţin de acest domeniu prevăzute de Codul contravenţional”; ea reiese, inclusiv, din conținutul pct.7 alin.(28) din Regulamentul ANTA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.539 din 23.04.2008 [3]. Dar, imediat apare întrebarea: cine atunci constată contravențiile? Desigur că tot ANTA! Probabil, legiui- torul subînțelege prin aplicarea sancțiunilor și competența de constatare a contravențiilor și de examinare a cazurilor, deși sunt etape absolut diferite ale procesului contravențional. Astfel, s-ar cere completarea lit.a) cu sintagmele: „constată contravenții, examinează” și „aplică sancțiuni contravenționale”, coroborând norma dată cu prevederile art.407 Cod contravențional. Procesul contravențional în cazul dat, reieșind din competențele funcționale ale ANTA atribuite prin lege, presupune o activitate mult mai largă decât aplicarea sancțiunilor, și anume – constatarea faptei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, aplicarea sancțiunilor. În condițiile în care la art.15, 151 din Codul transporturilor rutiere întâlnim și competențe de constatare a abaterilor. În scopul punerii în aplicare a prevederilor menționate supra, la nivelul ANTA au fost elaborate și puse în aplicare un șir de acte procesuale contravenționale, după cum urmează. La 14.12.2017, prin ordinul ANTA nr.83 a fost aprobat modelul „Procesului-verbal cu privire la contravenție”, adaptat domeniului transporturi rutiere și regulamentul de punere în aplicare. Totodată, prin același ordin nr.83 din 14.12.2017 au fost aprobate formularul „Procesului-verbal cu privire la contravenție”, modelul „Procesului-verbal de reţinere a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare” și al „Procesului-verbal privind controlul sarcinii pe osie” și „Bonul de cântărire”. Ulterior, prin ordinul ANTA nr.236 din 29.07.2019 a fost aprobat formularul „Deciziei privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator”. Iar prin ordinul ANTA nr.415 din 22.12.2020 a fost aprobat formularul „Deciziei agentului constatator privind încetarea procesului contravențional” [4–6]. De menționat că conținutul formularelor prezentate este actualizat și cuprinde acele elemente de structură impuse față de astfel de acte procesuale, adaptate corespunzător do- meniului transporturi rutiere. Cu toate acestea, se recomandă aprobarea unui formular suplimentar, reieșind din prevederile art.4471 alin.(3) Cod contravențional – Decizia asupra cauzei contravenționale – un model simplificat de act procesual contravențional cu privire la constatarea contravențiilor. S TUD I A UN IVER S I T AT I S MOLDAV I A E , 2021, nr.8(148) Seria “{tiin\e Sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.31-35 33 În același context, reiterăm prevederile art.407 alin.(2) Cod contravențional, prin care sunt menționate expres categoriile de funcționari din cadrul ANTA care au dreptul să constate contravenții și să examineze cauze contravenţionale, să aplice măsuri procesuale de constrângere şi sancţiuni în limitele competenţei – şefii serviciilor abilitate cu funcţii de control şi adjuncţii lor, precum şi inspectorii abilitaţi cu funcţii de control. După care, art.407 alin.(6) Cod contravențional face referință la competența acestor funcționari – de constatare şi examinare a contravenţiilor prevăzute la art.84, art.273 pct.1), 2), 4), 6), 10)–13), art.278–281, art.283 alin.(1) şi art.344, săvârşite în domeniile de activitate ce ţin de competenţa lor. Adică, unul și același funcționar desemnat din cadrul ANTA constată fapta contravențională și aplică sancțiunea. În literatura de specialitate autohtonă există păreri împărțite cu privire la această prevedere (nu neapărat în cazul competenței exclusive a ANTA). De exemplu, opinia expusă de A.Crețu în teza de doctor Procedura contravențională în cazurile de comitere a contravențiilor ecologice): „În situația dată este destul de greu de asigurat imparțiali- tatea agentului constatator la examinarea cazului și, semantic, termenul „agent constatator” presupune îm- puterniciri și competențe de constatare, dar nu și de aplicare a sancțiunii”. Există o doză mare de adevăr în această afirmație, doar că în condițiile actuale riscăm să dublăm sau chiar să triplăm numărul dosarelor aflate pe rol în instanțele de judecată, respectiv imposibilitatea de a asigura caracterul imediat al reacției statului la abaterile contravenționale, totodată examinarea în limita termenului de prescripție stabilit. Mai mult ca atât, n-ar trebui încărcate instanțele de judecată cu dosare pentru examinarea abaterilor neînsemnate de lege, care au un pericol redus pentru societate. O soluție propusă, în acest sens, ar putea fi redenumirea funcționarului desemnat din cadrul autorității care examinează cauza și aplică sancțiunea: din agent constatator în „agent contravențional”. Este un punct de vedere relevat anterior într-o altă lucrare, cu privire la constatarea și exa- minarea contravențiilor de către Centrul Național Anticorupție. Apoi, din dispoziția de la alin.(1) și (6) art.407 Cod contravențional observăm două categorii distincte de competențe. La alin.(1) legiuitorul se referă doar la constatarea contravențiilor, pe când la alin.(6) – la consta- tarea și examinarea contravențiilor. La prima vedere s-ar părea că sunt competențe materiale diferite, în cazul alin.(1) – doar să constate contravențiile și să expedieze materialele pentru examinare după competență, iar la alin.(6) – să constate contravențiile și să examineze cazurile, respectiv să aplice sancțiuni. Dacă nu ne loveam de „metehnele” Codului contravențional de la art.374 și art.440 cu privire la constatarea contravențiilor, care se contrazic unul pe altul, era totul limpede. Însă, potrivit art.374 alin.(2) Cod contravențional, „Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor per- soane titulare de drepturi şi de obligaţii, având ca scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârșirea contravenţiei”. Atenție! Legiuitorul relevă trei faze ale procesului contravențional: constatarea contravenției, examinarea cauzei contravenționale, soluționarea cauzei contravenționale (inclusiv aplicarea sancțiunii contravenționale). Aproape aceeași reglementare întâlnim și la art.399 alin.(2) Cod contravențional: „Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sunt atribuite competenţei unor alte organe”; deci, sunt mai multe faze. La rândul său, art.440 alin.(1) Cod contravențional definește constatarea faptei contravenţionale ca fiind „activitatea, desfăşurată de agentul constatator, de colectare şi de administrare a probelor privind existenţa contravenţiei, deciziei privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării agentului constatator sau procesului-verbal cu privire la contravenţie, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de trimitere, a dosarului, după caz, funcționarului abilitat să examineze cauza contravențională, din cadrul autorității din care face parte agentul constatator, în instanţa de judecată sau în alt organ spre soluţionare.” Din această prevedere reiese, de fapt, inversul: că constatarea contravenției este ceva mult mai larg și include colectarea și administrarea probelor, emiterea deciziei, procesului-verbal și aplicarea sancțiunii contravenționale. Suntem de părere că există totuși o distincţie între termenii constatare, examinare, soluţionare şi sancţionare; fără îndoială, aceștia au un conţinut juridic diferit și reprezintă faze aparte ale procesului contravențional. O părere asemănătoare, în acest sens, are și cercetătorul autohton dr., conf.univ. Sergiu Furdui, ex-judecător, citat de Adrian Crețu, care identifică constatarea cazului contravenţional ca fiind „acea activitate desfăşurată de organele special abilitate pentru colectarea şi verificarea probelor necesare cu privire la existenţa contra- venţiei, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora în vederea transmiterii materialelor privind cazul contravenţional spre examinare organului împuternicit să-l examineze” [7, p.194; 8, p.89-90]. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, a constata înseamnă „a stabili situaţia sau starea unui lucru, existenţa unui fapt, a unui adevăr” [9]. S TUD I A UN IVER S I T AT I S MOLDAV I A E , 2021, nr.8(148) Seria “{tiin\e Sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.31-35 34 Constatarea faptelor contravenționale ar trebui să se identifice ca prima fază a procesului contravențional, unde autoritatea competentă a statului are misiunea de a stabili dacă acțiunea/ inacțiunea comisă este sau nu este contravenție și încadrarea ei într-o anumită normă materială a dreptului contravențional, apoi trecerea succesivă la celelalte faze. Constatarea contravenției este actul premergător examinării cazului contravențional și nicidecum nu putem accepta formularea în care este acum redată de Codul contravențional, art.440 alin.(1). Împărtășim ideea reformulării acestui articol, urmând a fi redat după cum urmează: „Constatarea contravențiilor este activitatea desfășurată de autoritățile competente ale statului privind identificarea prezenţei faptei ilicite, colectarea și administrarea probelor privind existența contravenției, precum și încadrarea juridică a faptei într-o normă materială contravențională și întocmirea actului procesual contravențional”. Colectarea şi admi- nistrarea probelor privind existenţa contravenţiei se realizează în condiţiile stabilite de art.425 Cod contra- vențional, potrivit căruia probele sunt elemente dobândite, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe im- portante pentru justa soluţionare a cauzei. În aceeași ipostază este foarte important să facem distincție între constatarea contravenţiei ca fază a pro- cesului contravenţional şi constatarea ca act de procedură contravenţională, care poate fi realizată în cadrul oricărei faze a procesului contravențional (atât la faza de constatare, cât și de examinare, soluționare și chiar de sancționare). Revenind la prevederile art.407 alin.(1), (6) Cod contravențional, cu privire la competențele ANTA, acestea trebuie interpretate prin prisma art.374, 385 și 399 Cod contravențional, care stabilesc limitele competenței agentului constatator la constatarea contravențiilor, examinarea și soluționarea cauzei (sancționarea). În pofida faptului că ANTA își poate justifica din punct de vedere juridic competența de constatare a contravențiilor și de examinare a cauzelor stipulate la art.407 alin.(1) Cod contravențional, făcând trimitere la art.440 alin.(1), care nu este o soluție, totuși se cere completarea art.407 alin.(1) cu sintagma: „examinarea cauzelor”, astfel încât pentru viitor să se evite posibile ambiguități și confuzii în legătură cu competența materială a funcționarilor. Mai mult ca atât, dacă ar fi să ne limităm doar la competența de constatare stabilită la art.407 alin.(1), atunci rămâne și mai confuză întrebarea: cine examinează cauzele și aplică sancțiuni? Pentru unele categorii de contravenții este prevăzută, inclusiv, competența poliției de examinare (de exemplu, la art.197 alin.(l)–(4), (9), (11)–(13), (15), (16), (22)); dar cum rămâne cu celelalte componențe contravenționale, cine le examinează? Sau doar bifăm că le-am constatat pentru statistică? (de exemplu, restul alineatelor de la art.197 Cod contra- vențional cine le examinează?). De aceea, trebuie făcută claritate în Codul contravențional cu privire la com- petența funcțională a agenților constatatori din cadrul ANTA la constatarea contravențiilor și la examinarea, soluționarea cauzelor. Potrivit informațiilor statistice prezentate de ANTA, în cursul ultimilor trei ani au fost întocmite 15842 de procese-verbale cu privire la contravenție, dintre care 6093 în 2018, 5423 în 2019, 4326 în 2020. În majori- tatea cazurilor funcționarii desemnați au aplicat sancțiunea amenzii și doar în 28 de cazuri nu a fost aplicată sancțiunea. Pe categorii de contravenții, cele mai multe procese-verbale au fost încheiate pentru faptele prevăzute la art.197 alin.(5) Cod contravențional „Efectuarea transportului rutier de persoane și/sau mărfuri fără a deține actele permisive și/sau documentele de transport specifice tipului de transport rutier efectuat” (în anul 2018 – 950 de procese-verbale, în 2019 – 1136 de procese-verbale și în 2020 – 920 de procese-verbale), la art.197 alin.(7) Cod contravențional „Efectuarea transportului rutier de persoane şi/sau mărfuri, contra cost, în lipsa, la bordul vehiculului rutier, a actelor permisive sau a documentelor de transport specifice tipului de transport rutier efectuat atunci când deţinerea lor la bord este prevăzută de legislaţia în vigoare sau necompletarea lor” (în anul 2018 – 1097 de procese-verbale, în 2019 – 622 de procese-verbale și în 2020 – 395 de procese-verbale), la art.200 alin.(1) Cod contravențional „Încălcarea regulilor traficului de încărcături de mare gabarit sau supragrele cu vehicule” (în anul 2018 – 451 de procese-verbale, în 2019 – 379 de procese-verbale și în 2020 – 425 de procese-verbale), la art.204 alin.(7) Cod contravențional „Omiterea eliberării pe traseu a biletului de călătorie în transportul urban în comun ori în transportul rutier de persoane prin servicii regulate de către conducătorul mijlocului de transport sau de către persoana responsabilă de taxarea călătoriei” (în anul 2018 – 973 de procese-verbale, în 2019 – 654 de procese-verbale și în 2020 – 58 de procese-verbale) [10, 12]. În afară de atribuțiile de soluționare a cauzelor contravenționale, ANTA realizează măsuri de prevenire a contravențiilor, prin elaborarea și difuzarea materialelor informative, ghidurilor de îndrumare pentru funcțio- nari de diferite niveluri, precum și plasarea pe pagina web a instituției a secțiunilor dedicate preîntâmpinării S TUD I A UN IVER S I T AT I S MOLDAV I A E , 2021, nr.8(148) Seria “{tiin\e Sociale” ISSN 1814-3199, ISSN online 2345-1017, p.31-35 35 ilicitului. Pe parcursul anului 2020 de către CNA au fost realizate instruiri de scurtă durată de perfecționare, atestare profesională pentru agenții publici din cadrul ANTA, pentru operatorii de transport, ședințe de infor- mare pentru funcționarii desemnați cu funcții de control ș.a. [12]. Concluzii Rolul agentului constatator din cadrul autorităților competente ale statului, în cazul materialului nostru – ANTA, este de a întreprinde absolut toate acţiunile necesare și legale pentru a identifica existenţa cazului de comitere a contravenţiei pe domeniul de competență, de a administra probele care să dovedească comiterea faptei date și de a identifica persoana vinovată. În acest sens, ANTA are nobila misiune de a asigura realizarea drepturilor și intereselor legitime ale oamenilor. Orice abatere de la normele de conviețuire socială trebuie să fie imediat tratată cu o reacție de constrângere din partea statului, reiterăm – în cadrul unui proces legal. În acest scop, la nivelul ANTA au fost elaborate instrucțiuni metodice, proceduri instituțional-operaționale despre „cum să acționeze agentul constatator, ce trebuie să facă reprezentantul autorității”, pentru a da apreciere corectă și obiectivă contravenției și pentru a preveni comiterea de noi fapte. Sancționarea contravențională este fundamentală în prevenirea și combaterea faptelor care contravin nor- melor stabilite. ANTA, la fel ca și alte autorități competente ale statului, trebuie să conştientizeze care anume este rolul ei în prevenirea și combaterea acestor fapte cu grad redus de pericol social și, respectiv, în găsirea unor pârghii adecvate pentru eficiența realizării scopului preventiv și represiv pentru care au fost aplicate. Admitem una dintre cele mai importante faze ale procesului contravențional, care, în practică, trebuie să recunoaștem, are o eficiență scăzută, fie din cauza frământărilor social-economice sau politice din țară, fie din lipsa de mecanisme de punere în executare a lor. Nu este suficient ca agentul constatator să stabilească contravenția și să întocmească procesul-verbal, mai este nevoie ca „contravenientul să fie pus la respect” în măsura în care să nu mai comită astfel de fapte. Referinţe: 1. Codul contravențional al Republicii Moldova din 24.10.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2009, nr.3-6/15. Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78-84. 2. Codul transporturilor rutiere din 17.04.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.247-248. 3. Regulamentul Agenției Naționale Transport Auto, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.539 din 23.04.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.82/521. 4. Ordinul ANTA nr.83 din 14.12.2017 cu privire la aprobarea formularului „Procesului-verbal cu privire la contravenție”, „Procesului-verbal de reţinere a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare”, „Procesului- verbal privind controlul sarcinii pe osie” și „Bonul de cântărire”. 5. Ordinul ANTA nr.236 din 29.07.2019 cu privire la aprobarea formularului „Deciziei privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator”. 6. Ordinul ANTA nr.415 din 22.12.2020 cu privire la aprobarea formularului „Deciziei agentului constatator privind încetarea procesului contravențional”. 7. FURDUI, S. Dreptul Contravenţional. Chişinău: Cartier, 2005. 8. CREȚU, A. Procedura contravențională în cazurile de comitere a contravențiilor ecologice: Teză de doctor în drept. Chișinău, 2017// a se vedea http://www.cnaa.md/files/theses/2017/52225/cretu-andrian_thesis.pdf, [Accesat: 26.04.2021]. 9. Dicţionar Explicativ al Limbii Române. Bucureşti, 2009. 10. Raport de activitate al Agenției Naționale Transport Auto pentru anul 2020// a se vedea https://anta.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport%20cu%20privire%20la%20activitatea%20Au torit%C4%83%C5%A3ii%20administrative%20%E2%80%9EAgen%C5%A3ia%20Na%C5%A3ional%C4%83% 20Transport%20Auto%E2%80%9D%20pe%20perioada%20anului%202020.pdf, [Accesat: la 26.04.2021]. 11. Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184. 12. Pagini web consultate: www.anta.gov.md, www.statistica.md, [Accesat: 26.04.2021]. Notă: Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului Instituțional Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protecția drepturilor omului, cifrul 20.80009.1606.15 Date despre autor: Oleg PANTEA, doctor, conferențiar universitar, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova. E-mail: panteaoleg@gmail.com ORCID: 0000-0002-8790-5472 Prezentat la 12.05.2021 http://www.cnaa.md/files/theses/2017/52225/cretu-andrian_thesis.pdf https://anta.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport%20cu%20privire%20la%20activitatea%20Autorit%C4%83%C5%A3ii%20administrative%20%E2%80%9EAgen%C5%A3ia%20Na%C5%A3ional%C4%83%20Transport%20Auto%E2%80%9D%20pe%20perioada%20anului%202020.pdf https://anta.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport%20cu%20privire%20la%20activitatea%20Autorit%C4%83%C5%A3ii%20administrative%20%E2%80%9EAgen%C5%A3ia%20Na%C5%A3ional%C4%83%20Transport%20Auto%E2%80%9D%20pe%20perioada%20anului%202020.pdf https://anta.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport%20cu%20privire%20la%20activitatea%20Autorit%C4%83%C5%A3ii%20administrative%20%E2%80%9EAgen%C5%A3ia%20Na%C5%A3ional%C4%83%20Transport%20Auto%E2%80%9D%20pe%20perioada%20anului%202020.pdf http://www.anta.gov.md/ http://www.statistica.md/ mailto:panteaoleg@gmail.com https://orcid.org/0000-0002-8790-5472