562. Relaţii internaţionale

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11309

Browse

Now showing 1 - 20 of 26

CHARACTER ASSASSINATION AS A TOOL IN INTERNATIONAL POLITICS (A CASE STUDY OF THE UNITED STATES-RUSSIAN FEDERATION’S RELATIONS)
(2019) Smart, Jason Jay; Teosa, Valentina
The main aim of this work is to investigate the theoretical-conceptual bases of character attacks as tool in international politics, thereby evaluating the framework of character assassination in the context of relations between the United States of America and the Russian Federation. The research goal involved the following objectives: analysis of existing theoretical sources and fundamentals of character assassination study; defining of the study methodology; to establish specific of the Russian tradition of character assassination in internal and foreign policy; to evaluate the contrasts between U. S.A. national approaches to character assassination in politics of 20th-21st centuries; to define successes and failures of character assassination strategies in foreign policy of U. S. A. and Russian Federation; to characterize specific of character assassination as a tool in US State Strategies and Russian Federation Policies and resources of character assassination in mass media attacks.
Comunicarea strategică în domeniul securității și apărării naționale: necesități și perspective pentru Republica Moldova [Teză]
(2025) Mârzac, Elena; Ejova, Cristina (conducător științific)
Scopul lucrării constă în analiza comunicării strategice în domeniul securității și apărării în raport cu necesitățile de securitate ale Republicii Moldova și identificarea perspectivelor de valorificare a acesteia. Obiectivele cercetării: Cercetarea și analiza istоriоgrаfică a comunicării strategice dintr-o perspectivă multidimensională; fundamentarea aspectelor conceptuale și teoretico- metodologice de cercetare a comunicării strategice în domeniul securității și apărării; delimitarea contextului și a procesului de instituționalizare a comunicării strategice în domeniul securității și apărării prin valorificarea experiențelor și practicilor internaționale; analiza comunicării strategice ca instrument de realizare a obiectivelor naționale în domeniul securității al Republicii Moldova; determinarea factorilor esențiali care condiționează necesitatea implementării comunicării strategice la nivel național; caracterizarea și analiza evoluțiilor și tendințelor privind instituționalizarea comunicării strategice, precum și identificarea perspectivelor de implementare a acesteia în sectorul de securitate și apărare; analiza modalităților de consolidare a comunicării strategice a Republicii Moldova în contextul mediului actual de securitate. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării rezidă în efectuarea unei analize politologice complexe a comunicării strategice în domeniul securității și apărării naționale, precum și în identificarea impactului acesteia asupra instituțiilor din sectorul de securitate al Republicii Moldova.
CONTRIBUȚII ALE ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE INTERPOL LA ASIGURAREA SECURITĂȚII. CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
(2019) Sterpu, Vladimir; Teosa, Valentina
Scopul lucrării este de a conceptualiza locul și rolul OIPC INTERPOL în asigurarea securităţii globale, identificând şi întemeind contribuția structurilor naționale ale acesteia asupra securității Republicii Moldova.
CONTRIBUȚII ALE ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE INTERPOL LA ASIGURAREA SECURITĂȚII. CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
(2019) Sterpu, Vladimir
Scopul lucrării este de a conceptualiza locul și rolul OIPC INTERPOL în asigurarea securităţii globale, identificând şi întemeind contribuția structurilor naționale ale organizației asupra securității Republicii Moldova.
DIASPORA CA ACTOR AL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN PROCESUL DE EUROPENIZARE (CAZUL REPUBLICII MOLDOVA)
(2023) Enachi, Andrei; Vasilescu, Grigore
Scоpul lucrării constă în analiza conceptual-teoretică și aplicativă a diasporei în calitate de actor internațional, precum și rolul acesteia în procesul de europenizare a Republicii Moldova.
DIASPORA CA ACTOR AL RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN PROCESUL DE EUROPENIZARE: (CAZUL REPUBLICII MOLDOVA)
(2023) Enachi, Andrei
Scopul și obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în analiza conceptual-teoretică și aplicativă a diasporei în calitate de actor internațional, precum și rolul acesteia în procesul de europenizare a Republicii Moldova.
Dimensiunea geopolitică a securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece [Rezumat]
(2024) Ungureanu, Veaceslav; Juc, Victor (consultant științific)
Scopul lucrării: constă în cercetarea impactului geopoliticii asupra securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece. Obiectivele cercetării: a analiza utilizând metoda analizei istoriografice elaborările științifice în domeniul investigat; a reliefa procesele de redimensionare a structurii sistemului internațional aplicând teoria sistemelor; a edifica propria viziune privind evoluția gândirii în cadrul școlilor geopolitice de pe mapamond; a cerceta teoria securității accentuând dimensiunea geopolitică sub aspectul principiului interdisciplinarităţii; a investiga redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale a securității internaționale, identificând etapele de organizarea structurală a sistemului internațional postrăzboi rece; a examina interesele geopolitice ale marilor puteri și semnificația acestora asupra gradului de asigurare a securității naționale; a analiza procesul de reconfigurare a conjuncturii geopolitice a mediului de securitate regională din perspectiva repoziționării strategice a puterilor regionale și a micilor puteri din spațiul geopolitic al Europei Centrale și de Est; a decela corelația dintre redefinirea geopoliticii a puterilor regionale și a micilor puteri și consolidarea rezilienței sistemului național de securitate; a cerceta situația geopolitică a Republicii Moldova de reconceptualizare a paradigmei geopolitice de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova; a demonstra imperativul consolidării dimensiunii geopolitice în fortificarea sistemului național de securitate al Republicii Moldova. Noutatea și originalitatea științifică: caracterul inovator al rezultatelor obținute constă în ajustarea la obiectul de cercetare prin valorificarea dimensiunii geopolitice a securității în formularea definițiile de sinteză ale conceptelor și noțiunilor: „sistem internațional”, „ordine mondială”, „geografie politică”, „geopolitică”, „securitate internațională, regională și națională”, „complexe de securitate regională”, „geosecuritologie” „arhitectură geopolitică mondială a securității internaționale”, „sferă de influență geopolitică”, „interes geopolitic”, „conjunctură geopolitică a mediului de securitate regională”, „spațiu geopolitic al Europei Centrale și de Est”, „mare putere”, „putere regională” și „mică putere”, iar în aspect aplicativ necesitatea fundamentării unei noi direcții ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei –„Geosecuritologia”. Rezultatele principial noi obținute: investigațiile realizate au contribuit la crearea unei noi direcţii ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei și anume Geosecuritologia”, având ca suport analiza dimensiunii geopolitice a securității fundamentată prin aplicabilitate pe investigația influenței fenomenului geopolitic din perspectiva evoluției transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece asupra securității abordate multinivelar, sistemic și structural-funcțional.
Dimensiunea geopolitică a securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece [Teză]
(2024) Ungureanu, Veaceslav; Juc, Victor (consultant științific)
Scopul lucrării: constă în cercetarea impactului geopoliticii asupra securității în contextul transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece. Obiectivele cercetării: a analiza utilizând metoda analizei istoriografice elaborările științifice în domeniul investigat; a reliefa procesele de redimensionare a structurii sistemului internațional aplicând teoria sistemelor; a edifica propria viziune privind evoluția gândirii în cadrul școlilor geopolitice de pe mapamond; a cerceta teoria securității accentuând dimensiunea geopolitică sub aspectul principiului interdisciplinarităţii; a investiga redimensionarea arhitecturii geopolitice mondiale a securității internaționale, identificând etapele de organizarea structurală a sistemului internațional postrăzboi rece; a examina interesele geopolitice ale marilor puteri și semnificația acestora asupra gradului de asigurare a securității naționale; a analiza procesul de reconfigurare a conjuncturii geopolitice a mediului de securitate regională din perspectiva repoziționării strategice a puterilor regionale și a micilor puteri din spațiul geopolitic al Europei Centrale și de Est; a decela corelația dintre redefinirea geopoliticii a puterilor regionale și a micilor puteri și consolidarea rezilienței sistemului național de securitate; a cerceta situația geopolitică a Republicii Moldova de reconceptualizare a paradigmei geopolitice de asigurare a securității naționale a Republicii Moldova; a demonstra imperativul consolidării dimensiunii geopolitice în fortificarea sistemului național de securitate al Republicii Moldova. Noutatea și originalitatea științifică: caracterul inovator al rezultatelor obținute constă în ajustarea la obiectul de cercetare prin valorificarea dimensiunii geopolitice a securității în formularea definițiile de sinteză ale conceptelor și noțiunilor: „sistem internațional”, „ordine mondială”, „geografie politică”, „geopolitică”, „securitate internațională, regională și națională”, „complexe de securitate regională”, „geosecuritologie” „arhitectură geopolitică mondială a securității internaționale”, „sferă de influență geopolitică”, „interes geopolitic”, „conjunctură geopolitică a mediului de securitate regională”, „spațiu geopolitic al Europei Centrale și de Est”, „mare putere”, „putere regională” și „mică putere”, iar în aspect aplicativ necesitatea fundamentării unei noi direcții ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei –„Geosecuritologia”. Rezultatele principial noi obținute: investigațiile realizate au contribuit la crearea unei noi direcţii ştiinţifice în domeniul cercetării securitologiei și anume Geosecuritologia”, având ca suport analiza dimensiunii geopolitice a securității fundamentată prin aplicabilitate pe investigația influenței fenomenului geopolitic din perspectiva evoluției transformărilor structurale de sistem internațional din perioada postrăzboi rece asupra securității abordate multinivelar, sistemic și structural-funcțional.
DIMENSIUNILE EXTERNE ŞI INTERNE ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ. CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
(2017) Morari, Cristina
Scopul studiului constă în cercetarea teoretico-conceptuală a dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană şi investigarea analitico-aplicativă a corelării acestora, având drept studiu de caz Republica Moldova. În vederea realizării scopului propus au fost formulate următoarele obiective: analiza istoriografiei cercetării dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană; identificarea conceptuală a procesului integraționist şi a dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană; formularea abordărilor metodologice ale cercetării dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană; examinarea experienței statelor membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est în realizarea dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul lor de integrare europeană; investigarea manifestării dimensiunilor externe şi a celor interne în practica procesului de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest; aprecierea evoluiei dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova; estimarea interdependenței dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul actual şi de perspectivă.
DIMENSIUNILE EXTERNE ŞI INTERNE ÎN PROCESUL DE INTEGRARE EUROPEANĂ. CAZUL REPUBLICII MOLDOVA
(2017) Morari, Cristina; Vasilescu, Grigore
Scopul studiului constă în cercetarea teoretico-conceptuală a dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană şi investigarea analitico-aplicativă a corelării acestora, având drept studiu de caz Republica Moldova. În vederea realizării scopului propus au fost formulate următoarele obiective: analiza istoriografiei cercetării dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană; identificarea conceptuală a procesului integraționist şi a dimensiunilor externe şi a celor interneîn procesul de integrare europeană; formularea abordărilor metodologice ale cercetării dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană; examinarea experienței statelor membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est în realizarea dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul lor de integrare europeană; investigarea manifestării dimensiunilor externe şi a celor interne în practica procesului de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest; aprecierea evoluției dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova; estimarea interdependenței dimensiunilor externe şi a celor interne în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul actual şi de perspectivă.
Diplomația multilaterală – mecanism de promovare a reformelor democratice în Republica Moldova [Rezumat]
(2024) Stejaru, Selena
Scopul și obiectivele de cercetare. În conformitate cu actualitatea problemelor abordate și gradul de investigație a temei în literatura de specialitate, scopul cercetării științifice constă în realizarea analizei complexe a diplomației multilaterale în vederea definirii cadrului instituțional-funcțional și identificării mecanismelor de promovare a valorilor democrației și susținerea reformelor în Republica Moldova. Atingerea scopului trasat, presupune valorificarea următoarelor obiective: realizarea analizei istoriografice complexe prin elucidarea cercetărilor științifice și studiilor empirice ale autorilor din Republica Moldova și de peste hotare; identificarea reperelor teoretico-conceptuale și elaborarea cadrului metodologic de cercetare a diplomației multilaterale în calitate de promotor al reformelor democratice; reflectarea specificului organizațiilor internaționale și a realizării parteneriatelor pentru dezvoltare democratică la nivel global, regional și subregional; sintetizarea cadrului conceptual-teoretic privind relația democratizare - asistență externă pentru democrație; examinarea cadrului politico-juridic al relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în contextul obiectivelor și instrumentelor de promovare a democrației prevăzute de politica europeană pentru țările din vecinătatea estică; determinarea impactului diplomației multilaterale asupra realizării obiectivelor de dezvoltare și reformelor democratice în Republica Moldova.
Diplomația multilaterală – mecanism de promovare a reformelor democratice în Republica Moldova [Teză]
(2024) Stejaru, Selena; Ciobu, Emil (conducător științific); Ejova, Cristina (conducător științific)
Scopul lucrării constă în realizarea unei cercetări complexe a diplomației multilaterale în vederea definirii cadrului instituțional-funcțional și identificării mecanismelor de promovare a valorilor democrației și susținerea reformelor în Republica Moldova
EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ: REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE
(2023) Gavriluța, Luminița; Roșca, Alexandru
Scopul și obiectivele lucrării: Scopul tezei rezidă în cercetarea evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE prin evidențierea principalelor realizări și perspective. Obiectivele formulate: a studia istoriografia și gradul de cercetare a dezvoltării relațiilor moldo-europene; a analiza aspectele teoretico-metodologice ale temei investigate; a examina stabilirea și evoluția relațiilor moldo-europene în cadrul APC; a evidenția schimbările calitative ale relațiilor de cooperare moldo-europene în perioada negocierii și implementării AA; a interpreta evoluția instrumentelor, programelor și proiectelor de asistență pentru dezvoltare acordate Republicii Moldova de către UE; a evalua instrumentele UE pentru reformarea domeniului politic, economic și social al Republicii Moldova; a elucida noile tendințe ale evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE după alegerile prezidențiale din anul 2020; a determina semnificația statutului de țară candidat în relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ: REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE
(2023) Gavriluța, Luminița
Scopul tezei rezidă în cercetarea evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE prin evidențierea principalelor realizări și perspective. Pentru realizarea scopului prezentei tezei, au fost formulate următoarele obiective: (a) a studia istoriografia și gradul de cercetare a evoluției relațiilor dintre Republica – 7 – Moldova și Uniunea Europeană; (b) a analiza aspectele teoretico-metodologice ale cercetării evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE; (c) a examina procesul de stabilire și dezvoltare a relațiilor dintre Republica Moldova și CE/UE în cadrul APC; (d) a evidenția schimbările calitative ale relațiilor de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în perioada negocierii și implementării AA; (e) a interpreta evoluția instrumentelor, programelor și proiectelor de asistență oficială pentru dezvoltare acordate Republicii Moldova de către UE; (f) a evalua instrumentele UE de asistență financiară, destinate reformării domeniului politic, economic și social al Republicii Moldova; (g) a elucida noile tendințe ale evoluției relațiilor dintre Republica Moldova și UE după alegerile prezidențiale din anul 2020; (h) a determina semnificația statutului de țară candidat în relațiile dintre Republica Moldova și UE.
FINLAND AND ISRAEL: A COMPARATIVE ANALYSIS OF STRATEGIC EDUCATIONAL POLICY
(2023) Dasman, El-Fahel; Roșca, Simion
The purpose of the research is to examine and analyze the educational system of two countries - Israel and Finland, to evaluate the mechanisms, advantages and disadvantages of each system, to evaluate the significance of the success of the Finnish system, its impact on society and the economy, and especially for the adaptation of the young generation to the skills requirements of the 21st century.
Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Rezumat]
(2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu
Frontiera de stat a Republicii Moldova în contextul dezvoltării cooperării internaționale și frontaliere [Teză]
(2025) Radu, Corneliu; Sakovici, Vasili (conducător științific)
Scopul lucrării constă în identificarea rolului și evaluarea semnificației frontierei de stat, precum și în analiza noilor abordări teoretico-conceptuale privind funcțiile acesteia în implementarea politicii de stat în domeniul cooperării internaționale, prin valorificarea mecanismelor practice ale cooperării frontaliere, în corespundere cu strategia de integrare europeană. Obiectivele cercetării: analiza istoriografiei cercetării evoluției conceptului de „frontieră”, ca factor esențial al relațiilor internaționale; identificarea abordărilor teoretice și determinarea metodologiei de cercetare a cooperării internaționale și frontaliere prin prisma funcționării frontierei de stat; analiza politicii de frontieră și cooperării internaționale a UE în contextul asigurării securității frontaliere; studiul aspectelor științifico-conceptuale și organizatorico-practice ale cooperării frontaliere a Republicii Moldova cu România și Ucraina; determinarea relației dialectice dintre funcționalitatea și eficacitatea frontierei de stat în cadrul cooperării internaționale a Republicii Moldova cu UE și țările vecine; analiza abordărilor conceptuale și practice privind politica de formare și funcționare a frontierei de stat a Republicii Moldova; analiza principalelor direcții ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei; argumentarea necesității și căilor de adaptare a aspectelor conceptuale și practice ale politicii de stat a Republicii Moldova în domeniul frontierei în contextul cooperării internaționale și frontaliere; elaborarea concluziilor și recomandărilor la tema cercetată. Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: în cadrul prezentei cercetări științifice, pentru prima dată în Republica Moldova, este analizat în mod complex, din perspectivă politologică, fenomenul frontierei de stat în calitate de instrument al relațiilor internaționale și al cooperării frontaliere. Pe baza analizei unui număr mare de fapte, procese social-istorice și politice, autorul argumentează științific că implicarea structurilor frontierei de stat în cooperarea internațională cu țările Uniunii Europene și în cooperarea frontalieră cu statele vecine – România și Ucraina – constituie o direcție strategică esențială pentru sporirea eficienței implementării politicii de integrare europeană. Originalitatea cercetării constă în aplicarea teoriei de natură interdisciplinară, precum și în utilizarea abordărilor teoretice de bază ale științei relațiilor internaționale și diplomației pentru înțelegerea și analiza obiectului de studiu.
INTERESELE GEOSTRATEGICE ALE FEDERAȚIEI RUSE ÎN CONTEXTUL FORMĂRII NOII ARHITECTURI GEOPOLITICE (1991-2016)
(2017) Cebotari, Svetlana; Saca, Victor
Scopul lucrării rezidă în cercetarea intereselor geostrategice ale Federației Ruse în contextul formării noii arhitecturi geopolitice. Scopul cercetării presupune realizarea următoarelor obiective: analiza istoriografiei cercetării intereselor geostrategice ale Federației Ruse în literatura occidentală de specialitate și din spațiul postsovietic, inclusiv cea din Republica Moldova; analiza aspectelor teoretico-metodologice ale fenomenului intereselor geostrategice ale Federației Ruse în contextul formării noii arhitecturi geopolitice; reliefarea relației ,,interes geostrategic-arhitectură geopolitică’’; determinarea ,,noii arhitecturi geopolitice a spațiului est-european’’; reliefarea interesului geostrategic al Federației Ruse în procesul realizării politicii externe în spațiul est-european; identificarea dimensiunilor corelative ale intereselor Federației Ruse în spațiul est-european în contextul transformărilor geopolitice; determinarea dimensiunilor strategiilor de realizare a intereselor geostrategice ale Federației Ruse în spațiul est-european, inclusiv în Republica Moldova.
INTERESELE GEOSTRATEGICE ALE FEDERAȚIEI RUSE ÎN CONTEXTUL FORMĂRII NOII ARHITECTURI GEOPOLITICE (1991-2016)
(2017) Cebotari, Svetlana
Scopul şi obiectivele investigației. În conformitate cu actualitatea şi gradul de investigare a temei, ne propunem drept scop analiza substanţei, evoluţiei şi finalităţii intereselor geostrategice ale Federației Ruse în contextul formării noii arhitecturi geopolitice. Studiind lucrările științifice internaționale, dar și cele autohtone am constatat un areal restrâns de cercetare a problematicii respective, inclusiv și cea de cercetare a fenomenelor ,,interes geostrategic’’, ,,arhitectură geopolitică’’ și ,,noua arhitectură geopolitică a spațiului est-european’’, fapt care ne-a oferit suficiente premise pentru a extinde aria cercetărilor. Plecând de la aceste raționamente, în scopul extinderii ariei de cercetare, ne-am propus drept obiectiv analiza manifestării intereselor geostrategice ale Federației Ruse în spațiul est-european cât și impactul acestora asupra procesului de formare a ,,noii arhitecturi geopolitice’’ în perioada anilor 1991-2016.
NEUTRALITEA REPUBLICII MOLDOVA PRIN PRISMA POLITICILOR DE SECURITATE ALE UNOR STATE EUROPENE NEUTRE
(2016) Mija, Valeriu; Teosa, Valentina
Scopul lucrării constă în cercetarea teoretico-conceptuală și analitico-aplicativă a neutralității Republicii Moldova prin prisma studiului locului, rolului și perspectivelor statelor neutre europene în contextul securităţii internaţionale, ca un considerent strategic pentru determinarea funcționalității politicii de neutralitate a Republicii Moldova. Scopul cercetării presupune realizarea următoarelor obiective: analiza istoriografiei şi ale bazelor teoretico-conceptuale ale statelor neutre europene; analiza comparativă și istorică a statelor neutre europene şi determinarea noilor tendinţe în politicile de neutralitate; evaluarea reconfigurării structurii sistemului internaţional în spaţiul european şi postsovietic; prognozarea perspectivelor statelor neutre europene în cadrul structurilor securităţii internaţionale transformate; formularea considerentelor esenţiale pentru neutralitatea Republicii Moldova.