16. Ştiinţe biologice

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11287

Browse

Now showing 1 - 20 of 73

ABORDĂRI BIOINFORMATICE ÎN CERCETAREA DIVERSITĂȚII VERTEBRATELOR TERESTRE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(2023) Sîtnic, Victor; Nistreanu, Victoria
Scopul lucrării: Optimizarea și implementarea metodelor bioinformatice și molecular-biologice în cercetarea diversității unor specii de vertebrate terestre din RM.
ABORDĂRI BIOINFORMATICE ÎN CERCETAREA DIVERSITĂȚII VERTEBRATELOR TERESTRE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(2023) Sîtnic, Victor
Scopul lucrării: Optimizarea și implementarea metodelor bioinformatice și molecular biologice în cercetarea diversității unor specii de vertebrate terestre din Republica Moldova.
APIFITOSTIMULINUL ŞI EFECTELE ACESTUIA ASUPRA REZISTENŢEI NESPECIFICE LA OVINE ŞI DESCENDENŢII LOR
(2024) Moroz, Mihail
Scopul lucrării constă în explorarea preparatului biologic activ Apifitostimulin-25% asupra rezistenței nespecifice, vitalității și bioproductivității la ovinele gestante și descendenți.
APIFITOSTIMULINUL ŞI EFECTELE ACESTUIA ASUPRA REZISTENŢEI NESPECIFICE LA OVINE ŞI DESCENDENŢII LOR
(2024) Moroz, Mihail
Scopul cercetării: constă în explorarea preparatului biologic activ Apifitostimulin-25% asupra rezistenței nespecifice, vitalității și bioproductivității la ovinele gestante și descendenți.
BIOTEHNOLOGII DE OBȚINERE A PREPARATELOR CU CONȚINUT SPORIT DE S ELENIU ȘI GERMANIU ÎN BAZA BIOMASEI DE SPIRULINĂ
(2021) Djur, Svetlana; Rudic, Valeriu
Scopul lucrării: Elaborarea unor biotehnologii de obținere a preparatelor cu conținut sporit de seleniu și germaniu în baza biomasei tulpinii cianobacteriei Arthrospira platensisCNMN-CB-11 (spirulina).
BIOTEHNOLOGII DE OBȚINERE A PREPARATELOR CU CONȚINUT SPORIT DE SELENIU ȘI GERMANIU IN BAZA BIOMASEI DE SPIRULINA
(2021) Djur, Svetlana; Rudic, Valeriu
Scopul lucrării: elaborarea biotehnologiilor de obținere a preparatelor cu conținut sporit de seleniu și/sau germaniu în baza biomasei tulpinii cianobacteriei Arthrospira platensis CNMN-CB-11.
COLEOPTERELE SAPROXILICE (INSECTA) DIN REPUBLICA MOLDOVA: TAXONOMIE, ECOLOGIE, ZOOGEOGRAFIE ȘI IMPORTANȚĂ
(2024) Bacal, Svetlana; Bușmachiu, Galina
Scopul lucrării: evaluarea complexă a diversității taxonomice a speciilor saproxilice din ordinul Coleoptera, stării actuale, tendințelor, răspândirii zoogeografice, particularităților ecologice și importanței lor în condițiile intensificării acțiunii antropice și schimbărilor climatice actuale asupra ecosistemelor silvice din Republica Moldova.
COLEOPTERELE SAPROXILICE (INSECTA) DIN REPUBLICA MOLDOVA: TAXONOMIE, ECOLOGIE, ZOOGEOGRAFIE ȘI IMPORTANȚĂ
(2024) Bacal, Svetlana
Scopul studiului constă în evaluarea complexă a diversității taxonomice a speciilor saproxilice din ordinul Coleoptera, stării actuale, tendințelor, răspândirii zoogeografice, particularităților ecologice și importanței lor în condițiile intensificării acțiunii antropice și schimbărilor climatice actuale asupra ecosistemelor silvice din Republica Moldova.
CONTROLUL BIOLOGIC AL COLEOPTERELOR CURCULIONOIDE DĂUNĂTORI AI CULTURILOR AGRICOLE
(2021) Moldovan, Anna
Scopul lucrării a constat în investigarea microflorei fungice a dăunătorilor Sitona lineatus L., Hypera postica (Gyll.) și Protapion apricans (Hbst.) (Coleoptera, Curculionoidea), selectarea agenților de control biologic al dăunătorilor și caracterizarea proprietăților fiziologice ale tulpinilor autohtone de fungi pentru producerea și aplicarea bioinsecticidelor în cadrul agroecosistemelor.
CONTROLUL BIOLOGIC AL COLEOPTERELOR CURCULIONOIDE DĂUNĂTORI AI CULTURILOR AGRICOLE
(2021) Moldovan, Anna; Leșanu, Mihai; Toderaș, Ion
Scopul lucrării: investigarea microflorei fungice a dăunătorilor Sitona lineatus L., Hypera postica (Gyll.) și Protapion apricans (Hbst.) (Coleoptera, Curculionoidea), selectarea agenților de control biologic al dăunătorilor și caracterizarea proprietăților fiziologice ale tulpinilor autohtone de fungi pentru producerea și aplicarea bioinsecticidelor în cadrul agroecosistemelor.
DEER FROM LATE MIOCENE TO PLEISTOCENE OF THE ESTERN PALEARCTIC: SYSTEMATICS, PHYLOGENY AND EVOLUTION
(2023) Croitor, Roman; Toderaș, Ion; Brugal, Jean-Philippe
Aim: Revise the taxonomy of fossil deer from the Late Miocene to the Late Pleistocene in the Western Palearctic to uncover phylogenetic relationships between fossil and modern cervids,explore their evolutionary and ecological diversification.
DEER FROM LATE MIOCENE TO PLEISTOCENE OF THE WESTERN PALEARCTIC: SYSTEMATICS, PHYLOGENY AND EVOLUTION
(2023) Croitor, Roman
Lucrarea este consacrată unei dintre cele mai stringente probleme globale și anume originea biodiversității moderne a unei grupe sistematice importante (Mammalia, Ruminanta, Cervidae) din zona palearctică de vest și evoluția biodiversitații sub influența scimbărilor climatice.
Diagnosticul molecular al fitoplasmei la diferite soiuri de tomate autohtone [Rezumat]
(2024) Bahșiev, Aighiuni
Determinarea sensibilității genotipurilor locale de tomate la infecția 'Ca. P. solani' și studierea răspândirii acesteia utilizând metode moleculare.
Diagnosticul molecular al fitoplasmei la diferite soiuri de tomate autohtone [Teză]
(2024) Bahșiev, Aighiuni; Zamorzaeva-Orleanscaia, Irina (conducător științific)
Scopul lucrării: Determinarea sensibilității genotipurilor locale de tomate la infecția 'Ca. P. solani' și studierea răspândirii acesteia utilizând metode moleculare.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: Pentru prima dată în Republica Moldova, a fost determinată prin metode moleculare prezența fitoplasmei la soiurile de tomate autohtone. Prin secvențierea ADN-ului patogenului a fost identificată tulpina 'Ca. P. solani' ce infectează tomatele.
EFECTUL INFECŢIEI VIRALE ŞI A RADIAŢIEI GAMA ASUPRA VARIAŢIILOR IN VIVO ŞI IN VITRO LA ORZ (HORDEUM VULGARE L.)
(2023) Grigorov, Tatiana; Andronic, Larisa
Scopul cercetărilor: Evaluarea variațiilor in vivo și in vitro la orzul de primăvară (Hordeum vulgare L.) sub acțiunea solitară sau asociată a infecției virale și razelor gama.
ELABORAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE A STĂRII SĂNĂTĂȚII SISTEMULUI CARDIORESPIRATOR
(2022) Botnaru, Nicolai
Metodologia cercetării științifice. Metodologia cercetărilor științifice s-a bazat pe un concept din domeniul fiziologiei privind principiul de identificare a sistemelor fiziologice cu funcție vitală și a indicatorilor reprezentativi ai acestora, ce reflectă atât starea lor funcțională, cât și starea preventivă a sănătății somato-vegetative, de rând cu alt concept din domeniul bioingineriei, privind asigurarea optimizării culegerii, prelucrării și transmiterii la distanță a informației din semnalele biomedicale din contul arhitecturii și componentelor structurale constitutive (dispozitivelor electronice, senzorilor, traductorilor, sistemelor înglobate) performante și specializate. Prototipul se bazează pe metoda electrocardiografiei, transimpedanței toracice, pulsoximetriei, termometriei, fotopletismografiei. Pentru stabilirea veridicității și autenticității datelor experimentale obținute a fost aplicat programul standard de analiză statistică Excel-2019. Pentru programare s-a folosit platforma open-source Arduino care reprezintă un mediu integrat de dezvoltare (IDE) ce se bazează pe limbajul de programare C/C++.
ELABORAREA UNUI SISTEM DE MONITORIZARE A STĂRII SĂNĂTĂȚII SISTEMULUI CARDIORESPIRATOR
(2022) Botnaru, Nicolai; Furdui, Teodor
Scopul: fundamentarea utilizării unor indici fiziologici reprezentativi ai sistemelor vitale cardiovascular și respirator în calitate de indicatori ai unui dispozitiv (prototip) de telemonitorizare în dinamică a activităților funcționale preventive a stării sănătății somatoviscerale a organismului.
Fauna helmintică a amfibienilor (Amphibia), importanța acestora ca vectori în formarea și menținerea zoonozelor parazitare [Rezumat]
(2025) Gherasim, Elena; Erhan, Dumitru (consultant științific); Cozari, Tudor (consultant științific)
Actualitatea și importanța temei abordate. Actualmente, deși una din preocupările fundamentale ale științei contemporane constă în studiul etiologiei unei boli, care implică înțelegerea interacțiunii sau a relațiilor gazdă – parazit, totuși puține studii au abordat efectele comune ale gazdei, cât și a paraziților asupra riscului sporit de formare a focarelor de agenți parazitari, reieșind din interesul crescut pentru relația biodiversitate-maladie. Studiul helmintologic la amfibieni este important atât în determinarea faunei helmintice la amfibieni, cât și la elucidarea specificului circulaţiei în biotopurile naturale şi antropizate şi contactul lor cu gazda, permit stabilirea situaţiei parazitologice a unor caracteristici în patogeneza formării focarelor de agenţi parazitari şi elaborarea măsurilor biologice cu impact epizootic şi epidemiologic de combatere a helmintozelor . Pe lângă importanța faunistică a cercetărilor, amfibienii sunt gazde definitive pentru mai multe clase de helminți, inclusiv Cestoda, Monogenea, Trematoda, Secernentea, Adenophorea, Chromaderea și Palaeacanthocephala. În afară de aceasta, amfibieni servesc, de asemenea, ca gazde intermediare sau ca gazde paratenice, pentru o mare varietate de helminți comuni peștilor, păsărilor, mamiferelor și omului [10, 12, 21, 23, 24, 17]. În contextul evaluării surselor de răspândire a parazitozelor în Republica Moldova, este necesar de realizat un studiu aprofundat și complex al faunei helmintice la amfibieni, iar rezultatele obținute vor contribui la identificarea rolului acestora ca bioindicatori, în vectorizarea, formarea și menținerea diverselor grupe de agenți parazitari, precum și la elaborarea măsurilor de combatere biologică a zoonozelor parazitare. Descrierea situației în domeniul de cercetare și identificarea problemelor de cercetare. Mai bine de zeci de milioane de ani, amfibienii, pe de o parte și agenții parazitari au dezvoltat o varietate de relații. Pe măsură ce fiecare dintre aceste componente vii a evoluat, unii din aceste relații au dus la instituirea vectorului, care mai implică și o mare varietate de organisme. În cadrul acestor sisteme biologice complexe, amfibienii acționează ca un vector de la un nevertebrat /vetebrat la altul, uneori chiar și la om, astfel participă activ în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari, însă acest aspect atât în Republica Moldova, cât și în alte regiuni ale lumii este foarte puțin studiat. Necesitatea cercetărilor în cauză este determinată de rolul acestora în calitate de gazde, ca fiind obligatorii în dezvoltarea unor agenți parazitari, care constituie mediul favorabil pătrunderii, dezvoltării și conservării formelor evolutive de agenți parazitari, având un rol deosebit în contaminarea unor zone favorabile pentru anumite parazitoze, astfel participând nemijlocit la formarea unor zoonoze parazitare, sau, dimpotrivă contribuind la diminuarea unui risc biologic de dezvoltare a unor helmintoze. Luând în considerare că cercetările helmintologice au fost efectuate doar la 3 din cele 13 specii de amfibieni care habitează diferite ecosisteme ale Republicii Moldova, realizarea acestor cercetări va contribui la descifrarea mecanismelor de formare a relațiilor în sistemul parazit-gazdă, vor stabili și evalua rolul amfibienilor în vectorizarea agenților parazitari, deoarece unele zoonoze parazitare creează grave probleme sociale, întrucât comportă riscul de răspândire şi transmitere la om prin circuitul de helminți în care un rol important îl au amfibienii. Scopul studiului constă în fundamentarea unei concepții integre și detaliate cu privire la descifrarea particularităților eco-evolutive în sistemul parazit-gazdă, pe exemplul amfibienilor, evaluarea rolului acestora ca vectori în formarea și menținerea focarelor de zoonoze parazitare, precum și la elaborarea măsurilor de combatere biologică a acestora.
Fauna helmintică a amfibienilor (Amphibia), importanța acestora ca vectori în formarea și menținerea zoonozelor parazitare [Teză]
(2025) Gherasim, Elena; Erhan, Dumitru (consultant științific); Cozari, Tudor (consultant științific)
Scopul lucrării constă în fundamentarea unei concepții integre și detaliate cu privire la descifrarea particularităților eco-evolutive în sistemul parazit-gazdă, pe exemplul amfibienilor, evaluarea rolului acestora ca vectori în formarea și menținerea focarelor de zoonoze parazitare, precum și elaborarea măsurilor de combatere biologică a acestora. ților eco-etologice ale ciclului anual și vital al amfibienilor ca gazde a helminților; determinarea diversității faunei helmintice la amfibieni; evaluarea gradului de infestare cu helminți a amfibienilor în dependență de factorii intrinseci și extrinseci; evaluarea rolului amfibienilor în calitate de bioindicatori ai ecosistemelor și ca gazde; stabilirea importanței amfibienilor în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari; elaborarea și implementarea măsurilor biologice de combatere a helmintozelor specifice animalelor de rentă. Noutatea și originalitatea științifică. Pentru prima dată în Republica Moldova a fost realizată o abordare sistemică și complexă a amfibienilor finalizată cu: determinarea diversității faunei helmintice în aspect eco-evolutiv; stabilirea a 32 de specii noi de helminți pentru fauna R. Moldova; evaluarea gradului de răspândire a helminților în funcție de factorii intrinseci și extrinseci; identificarea perioadelor critice de transmitere a agenților parazitari de la amfibieni altor grupe de vertebrate; identificarea particularităților parazitologice ale amfibienilor ca vectori în profunzime și importanța acestora în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari periculoși în calitate de gazde; elaborarea unui procedeu biologic în combaterea fasciolozei prin intermediul amfibienilor. Rezultate principale:A fost determinată diversitatea faunei helmintice a amfibienilor în aspect eco-evolutiv, s-au stabilit 32 de specii noi de helminți pentru fauna R. Moldova; s-a evaluat gradul de răspândire a helminților în dependență de factorii ecologici, au fost identificate particularitățile parazitologice ale amfibienilor ca vectori; s-a stabilit rolul amfibienilor în formarea și menținerea focarelor de agenți parazitari periculoși în calitate de gazde; s-a elaborat și implementat un procedeu biologic de combatere a fasciolozei prin intermediul amfibienilor.
FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI CU RISCURI METABOLICE CRESCUTE
(2022) Fedaș, Vasile
Scopul lucrării Studierea complexului de măsuri necesare pentru fortificarea sănătății populației cu riscuri metabolice crescute prin elaborarea unor metode originale de prevenție și noi abordări de management terapeutic.