2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/46

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Degradarea antibioticului ftalilsulfatiazol în sistemul foto-fenton în soluții apoase [Articol]
    (CEP USM, 2021) Isac-Guţul, Tatiana; Tutovan, Elena; Nica, Denis
    În lucrare s-a realizat degradarea ftalazolului (FL) ca reprezentant al sulfonamidelor în sistemul foto-Fenton. S-a determinat gradul de degradare (GD) a medicamentului în sistemele FL- H2O2 -UV și FL-Fe2+ -H2O2-UV. Astfel, în prezența iradierii GD constituie 32-67% la variaţia concentrației ftalazolului între (9,6810-5- 110-3) mol/L, iar în sistemul FL-H2O2-UV constituie 69-88% la variația concentraţiei oxidantului de la (0,25-1,5)10-3 mol/L. Conform rezultatelor obținute, se observă că GD a preparatului crește considerabil în prezența oxidantului și a catalizatorului. A fost studiată dependența vitezei de reacție ca funcție de concentrația ionilor de Fe2+, oxidantului și a ftalilsulfatiazolului. S-a cercetat cinetica formală de degradare a preparatului dat în sistemul foto-Fenton la diferite rapoarte [H2O2]/[(Fe2+] în intervalul 10:100, raportul optim [H2O2]/[(Fe2+] s-a dovedit a fi 1:80 la pH=4, iar viteza maximă de reacție în sistemul FL-Fe2+-H2O2-UV se observă la valorile pH-ului între 2 și 4. Datele obținute au permis de a prezenta ecuația pentru vitezaprocesului ca funcție a tuturor componenților sistemului în felul următor:
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiul cineticii oxidării unor sulfonamide cu ionii permanganat în mediu bazic [Articol]
    (CEP USM, 2021) Isac-Guțul, Tatiana; Tutovan, Elena
    În lucrare au fost determinate condițiile optime de oxidare a unor antibiotice, reprezentanți din clasa sulfonamidelor(SA) – ftalilsulfatiazolului (FL) și acetazolamidei (AC) – cu ionii MnO42 în soluții apoase în mediu basic în sistemele KMnO4-SA-NaOH: [KMnO4] = (0,5-2,0)10-3 M; [NaOH] = 0,05 M, [NaClO4] = 0,005 - 0,05 M, [SA] = (0,1-1,0)10-3 M. Pentru studiul legităților cinetice ale procesului de oxidare a fost utilizată metoda spectrofotometrică, realizându-se măsurarea absorbanței amestecului reactant în timp la  = 525 nm, care corespunde maximului de absorbție a ionilor permanganat. Datele experimentale obținute au permis stabilirea ecuațiilor generale pentru viteza de reacție în funcție de concentrațiile tuturor substanțelor inițiale: v =v =Prin metoda spectrofotometrică a fost depistat că în mediu bazic se formează ionii MnO42-. Din spectrele electronice se observă dispariţia semnalului pentru absorbţia KMnO4 pe parcursul reacției la 525 nm şi apariţia maximului nou la 625 nm, caracteristic ionului manganat. În baza ecuaţiei Arrhenius a fost determinată energia de activare în sistemul KMnO4-AC-NaOH, care are valoarea 62,23 kJ/mol.
  • Thumbnail Image
    Item
    Studiul cineticii oxidării unor sulfonamide în sistemul SN-H2O2-UV [Articol]
    (CEP USM, 2020) Guțul-Isac, Tatiana; Tutovan, Elena
    Sulfamidele (SN) reprezintă o clasă de antibiotice sintetice bacteriostatice cu un spectru larg, în a căror structură se regăsește grupa funcțională sulfonamidă.Mai mulți derivați ai SN sunt utilizați ca agenți antiprozoși și erbicizi, ca antifungi și ulilizarea lor frecventă duce pâna la urmă la un impact negativ asupra mediului ambiant . În prezenta lucrare au fost determinat elegitățile cinetice ale degradării reprezentanților solfonamidelor –aftal ilsulfti azolului (FL)și a acetazola mid ei(AC)în sistemele SN-hși SN-H2O2-h. În calitate desursă de iradiere cu raze UV s-a folosit lampa cu mercur de uteriu de presiune înaltă «ДРТ–1000». S-a stabilitcă gradul de oxidare al sulfonamidelor constituie 60–78% la variaţia concentraţiei de la 1∙10-4mol/L până la 3,75∙10-4mol/L.Pentru o oxidare mai completă în sistem a fost adăugat H2O2 în calitate de oxidant pur din punct de vedere ecologic în concentrații cuprinse în tre 5∙10-4 și 5∙10-3mol/L.Cu mărirea concentrației oxidantului crește și gradul de degradare a substratelor până la 69-88 %. Datele experimentale au permis determinarea vitezei de reacție ca funcție de concentrațiile inițiale a lesubstanțelor utilizate. Au fost determinate particulele principale intermediare generate în sistem și a fost propus mecanismul procesului de oxidare.