Teze de doctorat

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11262

Browse

Now showing 1 - 20 of 34

ASIGURAREA LOGISTICĂ A TRUPELOR RUSE DIN BASARABIA (1812-1874)
(2022) Leșcu, Anatolie; Eremia, Ion
Scopul lucrării este de a studia procesul de asigurare logistică a trupelor ruse și a structurilor militare staționate în Basarabia, atât pe timp de pace, cât şi la război, în anii 1812-1874.
BISERICA CATOLICĂ DIN BASARABIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
(2019) Ciobanu, Petru; Gumenâi, Ion
Scopul lucrării este de a studia evoluția Bisericii Catolice din Basarabia în perioada interbelică, cu diversele ei aspecte: spiritual, social, demografic, educațional, caritativ, economic și juridic.
Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Teză]
(2024) Agafița, Mihail; Ghilaș, Victor (conducător științific)
Scopul tezei: extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
COLONIILE BULGARILOR ÎN BASARABIA (ANII 1806-1856)
(2017) Duminica, Ivan; Gumenâ, Ion
Scopul lucrării constă în studierea complexă a proceselor de emigrare şi a dezvoltării social-economice şi spiritual-educaţionale a bulgarilor în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea.
COMUNITATEA GREACĂ DIN BASARABIA ÎN ANII 1812-1829
(2023) Harabara, Valeriu; Șarov, Igor
Scopul lucrării constă în studierea complexă a evoluţiei comunităţii greceşti prin abordarea cauzelor stabilirii grecilor pe teritoriul Basarabiei, precum şi analiza proceselor de dezvoltare socială, economică, şi culturală a grecilor din Basarabia în perioada dintre anii 1812- 1829.
CONSTITUIREA ȘI ACTIVITATEA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ÎN ANII 1990-2008
(2018) Piroșca, Alina; Solomon,Constantin
Scopul și obiectivele lucrării rezidă în elaborarea unei viziuni conceptuale cuprinzătoare asupra constituirii și activității Parlamentului României în anii 1990-2008, în evidențierea particularităților, problemelor, tendințelor și perspectivelor în activitatea Legislativului, precum și în elaborarea anumitor concluzii și, mai ales, a unor recomandări utile întru eficientizarea activității acestuia.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Teză]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.
CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ
(2022) Negru, Elena; Cojocaru, Gheorghe
Cercetarea conținutului și semnificației proiectului identitar din RSS Moldovenească. Obiectivele acestei cercetări rezidă în clarificarea conceptelor de identitate și națiune, esenţei teoriei cu privire la națiunea sovietică și a proiectului identitar sovietic; studierea modului în care proiectul identitar din RASSM a fost transpus în RSSM și instrumentalizat în primul deceniu postbelic; identificarea paradigmelor evoluției sale în anii ,,dezghețului” hrușciovist, între 1965-1985, precum şi în perioada restructurării lui Gorbaciov din 1985-1989.
Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Teză]
(2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)
Scopul lucrării: constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care direct sau tangențial a fost abordată tema desenului artistic din perioada examinată, raportate la valorificarea operelor desenate atât publicate, cât și inedite. Obiectivele propuse: 1. Analiza istoriografiei universale, sovietice şi naţionale în care sunt reflectate mijloacele de expresie plastică și particularitățile estetice specifice diverselor tehnici ale desenului conform perioadelor de evoluție ale artelor plastice. 2. Valorificarea textelor scrise de plasticieni pe marginea problemelor ce țin de desen în contextul creației artistice. 3. Investigarea desenelor realizate de creatorii moldoveni. 4. Identificarea specificului desenului artistic în diferite perioade de evoluție ale artelor plastice naționale. 5. Elaborarea portretelor de creaţie ale unor personalităţi marcante în domeniul culturii plastice naţionale în perioada enunţată. Noutatea și originalitatea științifică: constă în prezentarea în premieră a unei sinteze a evoluției desenului artistic în cadrul artelor plastice naționale în segmentul temporal al anilor 1891-2000, fundamentată pe o vastă bază istoriografică. Caracterul novator al lucrării este determinat de punerea în circuitul ştiinţific şi artistic a unor opere de referinţă. Rezultatele obținute contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante propunând familiarizarea cu diverse puncte de vedere asupra problemei abordate, precum și examinarea operelor de artă ale desenatorilor moldoveni din perspectivă istorică şi valorică.
DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE
(2024) Grossu, Silvia; Petrencu, Anatol
Scopul și obiectivele lucrării: investigarea, prin optica discursului identitar, a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea pentru reperele valorice ale discursului identitar al lui Gurie Grosu se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Obiectivele lucrării rezidă în clarificarea conceptelor de discurs identitar, investigarea polivalentă a operei și activității Mitropolitului Gurie, a reperelor și contextului receptării operei ierarhului ca demers identitar național și confesional, evidențierea condițiilor specifice de promovare a discursului identitar în Basarabia în două etape cronologice distincte: în perioada de până la 1917 și în perioada interbelică, stabilirea impactului discursului identitar asupra procesului de sincronizare a Basarabiei cu România.
EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940
(2020) Crețu, Vasile; Palade, Gheorghe; Petrencu, Anatol
Scopul lucrării constă în analiza multiaspectuală a evoluției învățământului primar și secundar din Basarabia în anii 1918-1940 ca parte componentă a învățământului românesc.
EVOLUȚIA NOBILIMII DIN BASARABIA SUB DOMINAȚIE ȚARISTĂ: STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC ŞI MENTALITĂȚI COLECTIVE (1812-1873)
(2018) Gherasim, Cristina; Tomuleț,Valentin
Obiectivele lucrării rezidă în: analiza conceptului de mentalitate, precum şi a problemei privind statutul și mentalitatea nobilimii din Basarabia în istoriografia modernă şi contemporană; studierea politicii țariste înacordarea titlului nobiliar în Basarabia; cercetarea evoluției statutului politico-juridic şi social-economic al nobilimii din regiune; analiza dinamicii și structurii etnice a nobilimii basarabene în secolul al XIX-lea; cercetarea manifestării imaginarului identităţii şi alterităţii la nobilimea basarabeană; studierea impactului dominaţiei ţariste asupra reprezentărilor și viziunilor despre viață în mediul nobilimii basarabene; stabilirea evoluției modelelor cotidiene şi mondene ale nobilimii basarabene pe parcursul secolului al XIX-lea.
Evreii din Basarabia în politica imperială rusă în secolul al XIX-lea [Teză]
(2025) Roitman, Alexandr; Gumenâi, Ion (conducător științific)
Scopul cercetării: Scopul de bază al prezentei teze de doctor îl constituie studierea evoluției comunității evreiești din Basarabia în perioada țaristă și analiza dezvoltării acesteia pe teritoriul dintre Nistru și Prut, prin elucidarea și aprofundarea aspectelor legate de cadrul juridico-coercitiv aparte, cu conexiuni la cel social, statistic, educațional, spiritual, caritativ.Obiectivele cercetării: Pentru a atinge scopul menționat, au fost trasate următoarele obiective:cercetarea istoriografiei problemei (izvoare, surse, narative și arhivistice); analiza consemnărilor privind evreii în spațiul românesc; prezentarea statisticilor de populație și studierea evoluției demografice a populației evreiești din Basarabia pe parcursul secolului al XIX-lea; analiza legislației din Imperiul Rus aplicate față de evrei pe parcursul secolului al XIX-lea, în special, în Basarabia; elucidarea particularităților vieții interne a evreilor din Basarabia și a rolului comunității ca entitate religioasă și juridică; studierea vieții comunitare, a rigorilor de funcționare a instituțiilor de cult și a sistemului educațional evreiesc în Imperiul Rus;identificarea aspectelor legate de serviciul militar al evreilor în armata țaristă; identificarea pretextelor și cauzelor ce au dus la pogromurile antievreiești și consecințelor acestora.Noutatea și originalitatea științifică: Se manifestă în analiza unui număr semnificativ de documente de arhivă, care nu au fost studiate anterior și în prezentarea, pentru prima dată în istoriografie, a istoriei comunității evreilor din Basarabia secolului al XIX-lea în limba română.Rezultatele obținute, problema științifică rezolvată: Rezultatul obținut care contribuie la soluționarea unei probleme științifice importante constă în elucidarea unor aspecte ale istoriei evreilor din Basarabia în perioada țaristă, necunoscute anterior, fapt ce oferă un cadru conceptual pentru clarificarea evoluției populației evreiești și rolul acesteia în Basarabia secolului al XIXlea,ce servește ca suport științific și metodologic în studierea istoriei confesionale a Basarabiei.
HABITATUL COMUNITĂȚILOR DIN PERIOADA TARDIVĂ A EPOCII BRONZULUI ÎN SPAȚIUL CARPATO-NIPREAN (COMPLEXUL CULTURAL NOUA-SABATINOVKA-COSLOGENI)
(2023) Sîrbu, Mariana; ;
Scopul lucrării constă în elaborarea unui studiu complex privind habitatul comunităților NS- C din întregul lor areal de răspândire, pornind de la sistematizarea și analiza multilaterală a datelor arheologice, obținute în urma cercetărilor de teren, începând cu anii ’50 ai sec. XX și până în prezent.
ÎNCADRAREA CATEGORIILOR SOCIALE PRIVILEGIATE DIN BASARABIA ÎN SISTEMUL SOCIO-ADMINISTRATIV AL IMPERIULUI RUS, ÎN BAZA DOCUMENTELOR VECHI PĂSTRATE ÎN FAMILII (1812-1847)
(2023) Frumosu, Elena; Dragnev, Demir
Scopul lucrării: elucidarea multiaspectuală a încadrării categoriilor privilegiate din Basarabia, ca elemente ale structurii sociale ale Principatului Moldovei, în sistemul socio-administrativ al Imperiului Rus în baza documentelor vechi păstrate în familii (1812-1847).
INSTITUȚIA CĂSĂTORIEI ȘI RELAȚIILE DE RUDENIE ÎN ȚARA MOLDOVEI (SEC. AL XVII-LEA ‒ ÎNCEPUTUL SEC. AL XIX-LEA)
(2023) Felea, Alina; Dragnev, Demir
Scopul tezei: analiza complexă, interdisciplinară a instituției căsătoriei și relațiilor de rudenie din Ţara Moldovei (ca produs al acestei instituții) în sec. al XVII-lea ‒ începutul sec.al XIX-lea, cu componentele sale legislativ-canonice, cu etapele sale caracteristice, dar și ca fenomen social.
INSTITUȚIONALIZAREA PUTERII SOVIETICE ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ ÎN ANII 1944 – 1946: CONTRIBUȚIA ORGANELOR DE SECURITATE A STATULUI
(2022) Malacenco, Alexandru; Rotaru, Liliana
Scopul şi obiectivele tezei : cercetarea și estimarea rolului și contribuției organelor securității statului în restabilirea, instituționalizarea și consolidarea puterii sovietice în RSSM, în perioada 1944 – 1946. Obiectivele: analiza istoriografiei și a surselor istorice; reconstituirea procesului de restabilire a organelor sovietice de securitate în RSSM în martie – august 1944; stabilirea interdependenței dintre modificările în structura organizatorică a serviciilor sovietice de securitate în RSSM, politica de cadre și sarcinile NKGB-MGB în RSSM în 1944 – 1946; identificarea sarcinilor organelor sovietice de securitate în RSSM și argumentarea schimbărilor priorităților în activitatea NKGB-MGB de la o perioadă la alta; stabilirea măsurilor și mijloacelor de acțiune ale organelor NKGB-MGB și analizarea specificului aplicării lor în procesul instituționalizării și consolidării puterii sovietice în RSSM; estimarea rolului și contribuției organelor NKGB-MGB în procesul de instituționalizare și consolidare a puterii sovietice în RSS Moldovenească în primii ani postbelici.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA (MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA – ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA)
(2023) Gulica, Ilie; Palade, Gheorghe; Gumenâi, Ion
Scopul lucrării este studierea evoluției instrucțiunii publice în Basarabia într-un cadru complex: acțiunile autorităților rusești în domeniul instrucțiunii publice rusești în condițiile eforturilor de omogenizare etnică și de proclamare a statului român modern. În același timp, urmărim să evaluăm impactul rusificării asupra analfabetismului copleșitor dintre Prut și Nistru într-un mediu rural aflat sub influența covârșitoare a tradiției.
Istoria cercetărilor etno-naționale din RASS/RSS Moldovenească [Teză]
(2025) Moroi, Natalia; Dragnev, Demir (conducător științific)
Scopul studiului: analiza cercetărilor etno-naționale în RASSM (1924-1940) și în RSS Moldovenescă (1940/1944-1991), precum și evidențierea specificului procesului de investigare a problemei respective în dependență de politica etno-națională a regimului comunist la diferite ale evoluției sale. Obiectivele cercetării: sistematizarea istoriografiei și surselor istoriografice relevante pentru cercetarea temei propuse; examinarea surselor referitoare la rolul Partidului Comunist și al statului sovietic în determinarea politicii în domeniul cercetărilor etno-naționale în URSS și în RASSM/RSSM; cercetarea evoluției formelor de organizare a științei etno-naționale în RASSM/RSSM și a relației acesteia cu centrele științifice ale URSS; evidențierea strategiilor de adaptare a cercetătorilor la directivele autorităților de partid și de stat sovietice; stabilirea principalelor perioade istorice în care s-a studiat problema nominalizată și precizarea particularităților esențiale ale acestor etape. Noutatea și originalitatea științifică: studierea complexă a istoriei cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM, prin care s-a demonstrat că problema existenței „poporului moldovenesc” și a „limbii moldovenești” este una falsă, impusă de autoritățile sovietice pentru satisfacerea intereselor imperiale ale URSS; elucidarea, în temeiul surselor documentare, a rolului decisiv al organelor de partid și sovietice în organizarea procesului și formularea obiectivelor în cercetarea etno-națională. Problema științifică soluționată constă în realizarea, pentru prima dată, a unei lucrări științifice fundamentale referitoare la istoria cercetărilor etno-naționale în RASSM/RSSM în perioada dictaturii comuniste. Semnificația teoretică: elaborarea cadrului conceptual-teoretic privind istoria cercetărilor etno-naționale în RASS/RSSM; punerea în circuitul științific a datelor noi, inedite, ce îmbogățesc cunoștințele existente în domeniu, completând, astfel, vidul științific referitor la tematica respectivă.
LOCUITORI DIN RASSM (1924-1940) ȘI RSSM (1940-1941, 1944-1956) PE ȘANTIERELE GULAGULUI
(2023) Zinovii, Maria; Petrencu, Anatol
Scopul tezei constă în cercetarea condițiilor de muncă din Gulag, a normelor și remunerării persoanelor exilate din RASSM și RSSM la muncile forțate din Siberia de către regimul sovietic stalinist.