Browsing by Author "Cherdivară, Ala"

Now showing 1 - 11 of 11

ALERGENUL ARA H3, GLOBULINA DE REZERVĂ 11S DIN SEMINŢELEDE ARAHIDE1. PROTEOLIZA LIMITATĂ CU PAPAINĂ
(CEP USM, 2017) Cherdivară, Ala; Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Șutov, Andrei
Produsul final al proteolizei limitate a subunităților globulinei de rezervă 11S din arahide, Ara h3 (pdb|3c3v), cu tripsină este format din β-catenele intacte și fragmentele K și N ale α-catenelor. Fragmentul K, legat prin legătură disulfidică cu β-catena, corespunde jumătății N-terminale a β-barrelui (Ile1-Arg109), iar fragmentul N–jumătății adiacente C-terminale(Lys110-Arg213). Identificarea punctelor de scindare corespunzătoare ale α-catenei se bazează pe rezultatele electroforezei, pe determinarea masei moleculare a proteinei reziduale prin două metode indepentente, precum și pe analiza nivelului de accesibilitate a resturilor aminoacide la solventîn structura model a molecule hexamere a Ara h3.Laformarea fragmentelor K și N are loc scindarea regiunii C-terminale a α-catenei, în care există trei dintre cei Patru determinant antigenici(epitopiiIgE), identification Ara h3. Astfel, proteoliza limitată cu tripsină poate reduce semnificativ alergenicitatea globulinei 11S din arahide .
EVOLUTIA STRUCTURII, LEGITĂȚILE PROTEOLIZEI ŞI ALERGENICITATEA GLOBULINELOR DE REZERVĂ DIN SEMINȚE
(CEP USM, 2018) Cherdivară, Ala
GLOBULINELE DE REZERVĂ 11S DIN SEMINŢE CA ALERGENI
(CEP USM, 2015) Cherdivară, Ala; Rudacova, Angela; Şutov, Andrei
Proteinele de rezervă din seminţele mai multor plante sunt alergene. Proteinele din seminţele de arahide, inclusiv globulina de rezervă 11S Ara h3, au cea mai mare alergenicitate. Printre globulinele 11S din seminţe o alergenicitate relativ mare, pe lângă Ara h3, este caracteristică subunităţilor globulinei 11S din soia Gly m G1, Gly m G2 şi Gly m G3. S-a demonstrat o potrivire parţială a poziţiilor determinanţilor antigen (epitopi IgE) în secvenţele de aminoacizi ale Ara h3 şi globulinei 11S din soia. Se discută modalităţile posibile de reducere a alergenicităţii globulinelor 11S din seminţele de soia şi din alte plante.
GLOBULINELE DE REZERVĂ 7S DIN SEMINŢE CA ALERGENI. IMUNOREACTIVITATEA ÎNCRUCIŞATĂ ÎNTRE GLOBULINELE DE REZERVĂ 7S ŞI 11S
(CEP USM, 2016) Cherdivară, Ala; Rudakov, Angela; Şutov, Andrei
Printre proteinele de rezervă din seminţe globulina 7S din arahide, Ara h1, prezintă cea mai înaltă alergenicitate. În secvenţă aminoacidă a Ara h1 au fost identificaţi numeroşi determinanţi antigenici (epitopii IgE). A fost demonstrată prezenţa unor potenţiali epitopi IgE în regiunile structural echivalente de secvenţe omoloage ale 7S globulinelor din alte plante (în special, din soia). S-a stabilit existenţa probabilă a imunoreactivităţii încrucişate între Ara h1 şi subunităţile Gly m G5 ale globulinei 11S din soia
IMUNOREACTIVITATEA ÎNCRUCIŞATĂ POTENŢIALĂ A GLOBULINELOR DE REZERVĂ DIN SEMINȚE
(CEP USM, 2017) Cherdivară, Ala
Globulinele de rezervă 7S şi 11S din seminţele de arahide şi de soia ,ca ingrediente naturale ale alimentelor,pot determina dezvoltarea reacţiei alergice cauzate de formarea intensivă a imunoglobuline lor E (IgE) alergen specifice.Secvenţele de aminoacizi ale globul in elor de rezervă din seminţe sunt conservative ;prin urmare, în secvenţele multora dintre ele există situsuri care sunt similare în structura primară a epitopilor IgE, ceea ce determină alergenicitatea globulinelor 7S şi 11S din arahide şi soia. În prezentul studiu a fost efectuată o evaluare cantitativă a probabilităţii prezenţei epitopilor IgE, care determină imunoreactivitatea încrucişată stabilită a globulinelor de rezervă din arahide şi din soia în globulinele 7S şi 11S din seminţele altor plante. A fost efectuată o estimare cantitativă a probabilității prezenței epitopilor IgE ce determină imunoreactivitatea încrucișată stabilită a globulinelor de rezervă din arahide și soia în secvențele de aminoacizi ale globulinelor 7S și 11S din semințele altor plante.
PARTICULARITĂȚILE RĂSPUNSULUI GENOTIPURILOR DE TOMATE SUB ACȚIUNEA INFECȚIILOR VIRALE ȘI A DESCENDENȚILOR ACESTORA LA STRESUL ABIOTIC
(CEP USM, 2023) Mării, Liliana; Andronic, Larisa; Smerea, Svetlana; Rudacova, Angela; Cherdivară, Ala; Rudacov, S.; Sahanovschih, Marionela
The evaluation of some polyvalent biochemical indicators under optimal conditions and heat or drought highlighted specific aspects if these plants came from parents infected with Tobacco Mosaic Virus (TMV) or Tomato Aspermy Virus (TAV). Thus, depending on the genotype, in both infected plants and their descendants, the POX values were usually higher or lower than the control group. The origin of the plants (control, TMV, TAV) had the largest contribution in the variability of H2O2 and stress for POX, respectively 74,1 and 23,6 %, and the combinations of the factors genotype, stress and origin had a considerable impact on the H2O2 content.
PROTEOLIZA LIMITATĂ A ALERGENULUI ARA H1, GLOBULINA DE REZERVĂ 7S DIN SEMINŢELE DE ARAHIDE
(CEP USM, 2016) Cherdivară, Ala; Rudakova, Angela; Rudakov, Serghei; Șutov, Andrei
Este descris un scenariu ipotetic al proteolizei limitate cu papaină a globulinei de rezervă 7S, Ara h1, cel mai puternic alergen din seminţele de arahide. Scenariul se bazează pe rezultatele electroforezei produselor proteolizei cu masa moleculară mare, precum şi pe informaţiile disponibile cu privire la prezenţa în subunităţile Ara h1 a regiunilor estructurate, potenţial sensibile la atacul proteolitic. S-a constatat căproteoliza limitată iniţială a Ara h1 duce la scindarea regiunii N-terminale nestructurate a subunităţii, care conţine o treime din numărul total de determinanţi antigenici (epitopii IgE), identificaţi în Ara h1. Evident, regiunea N-terminală, bogată în resturi de arginină, care corespund specificită ţii de substrat a papainei, este complet scindată în timpul proteolizei. Astfel, nivelul de alergenicitate al Ara h1 poate fi redus prin proteoliza sa limitată.
PROTEOLIZA LIMITATĂ CA MODALITATE DE REDUCERE A ALERGENICITĂȚII GLOBULINEI DE REZERVĂ 7S DIN SEMINȚELE DE ARAHIDE
(CEP USM, 2016) Cherdivară, Ala; Rudakov, Serghei; Rudakova, Angela
STUDII ALE VARIABILITĂȚII ȘI HERITABILITĂȚII CARACTERELOR DE PRODUCTIVITATE ȘI CALITATE LA GRÂUL COMUN
(CEP USM, 2024) Lupaşcu, Galina; Gavzer, Svetlana; Cristea, Nicolae; Rudacova, Angela; Cherdivară, Ala
The article presents the results of the genetic-environmental control study of the productivity elements of the common autumn wheat spike (7 genotypes during the years 2020-2022). The objects of the work: i) recording the elements of productivity; ii) establishing the weight (%) of the year, genotype, year x genotype interaction factors of in the source of variability character; iii) calculation of genetic parameters of variability and heritability, heritability coefficient; iv) determination of the biochemical quality of wheat grains. Research methods: biometric, biochemical, mathematical, statistical. Results obtained - the particularities were established: i) variability, heritability, the factorial weight of the conditions of the year and the wheat genotype in the source of variation of the productivity elements of the spike; ii) heritability and genetic advance; iii) the content of proteins, wet gluten, dry gluten, carbohydrates in grains during the years of study.
Variabilitatea caracterelor biochimice la soiurile și liniile noi de tomate
(CEP USM, 2024) Mihnea, Nadejda; Rusu, Vadim; Rudacova, Angela; Cherdivară, Ala
În lucrare sunt prezentate rezultatele testării a 3 soiuri și 8 linii de tomate pe baza conținutului de substanță uscată, zăharuri, aciditate, vitamina C, licopen și β – caroten în fructe. Datele biochimice ale fructelor de tomate au fost diferențiate – specifică genotipului și caracterului analizat. Prin analiza corelațională (r) a indicilor de calitate a fructelor de tomate s-a demonstrat că pe baza materialului aflat în studiu, pot fi obținute noi genotipuri de tomate cu asociere reușită a caracterelor substanță uscată – aciditate, zahăr – vitamina C, între care a existat o dependență semnificativă: 0,77* și 0,88* (p < 0.05). Analiză clusteriană (k-medii) a făcut posibilă identificarea soiul Dargen și liniei L 304 de tomate cu valori înalte ale caracterelor biochimice (substanță uscată – 6,58%, zaharuri – 3,91%, aciditate – 0,52, vitamina С – 26,68 мг%, licopen – 1,59), care pot fi implementate în programele de ameliorare la crearea soiurilor cu proprietăți gustative înalte.
VARIABILITATEA PEROXIDAZELOR ÎN TOMATE SUB ACŢIUNEA VIRUSURILOR MOZAICULUI TUTUNULUI ŞI ASPERMIEI TOMATELOR
(CEP USM, 2021) Rudacova, Angela; Rudacov, Serghei; Cherdivară, Ala; Mărîi, Liliana;
Pentru a studia influenţa infecţiilor virale (virusul mozaicului tutunului, VMT, şi virusul aspermiei tomatelor, VAT) asupra activităţii şi poliformismului peroxidazelor au fost examinate 20 de genotipuri de tomate, selectate de cercetătorii din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie şi Protecţia Plantelor. Sub influenţa virusului mozaicului tutunului a fost detectată o creştere a activităţii peroxidazelor totale la 9 genotipuri de tomate. Dintre acestea, cel mai mare efect a fost stabilit în probele nr.20 (+143%) şi nr.21 (+117%). La virusul aspermiei tomatelor au reacţionat printr-o creştere a activităţii peroxidazelor 12 genotipuri. Cea mai semnificativă majorare a activităţii a fost demonstrată, de asemenea, la eşantionul nr.20 (+444%). Genotipul nr.14 şi genotipul nr.19 au arătat o creştere semnificativă a activităţii – cu 160% şi cu 181%, respectiv. În rezultaul evaluării spectrelor electroforetice ale enzimelor peroxidazice la genotipurile studiate de tomate s-au identificat 8 izoenzime cu masele moleculare de la 45,5 kD la 23,1 kD. Peroxidazele cu masa moleculară mare au fost desemnate în mod convenţional ca zone A1, A2, A3, A4; zonele cu masa moleculară mai mică au fost notate prin B1, B2, B3 şi B4. Cea mai mare cantitate de enzime peroxidazice a fost găsită în proba nr.20, pentru care au fost identificate toate cele 8 izoforme de peroxidaze. Într-una dintre probe, şi anume – în cea cu nr.19, au fost detectate 5 zone iniţiale de peroxidază A1-A4 şi B2), dar sub influenţa virusului aspermiei tomatelor în spectrul eletroforetic au apărut 2 zone noi – B1 şi B3; în plus, intensitatea zonelor A2-A4 şi B1-B3 a crescut de 2,8 ori. Intensitatea zonelor A1, A2 şi A4 sub influenţa virusului mozaicului tutunului a crescut de 1,75 ori. În patru probe (nr.14, nr.1, nr.2, nr.3) au fost identificate 7 zone de izoenzime – A1-A3 şi B1-B4. Dintre probele cercetate, cele mai expresive devieri au fost atestate la proba nr.14 (+160%). Sub influenţa virusului aspermiei tomatelor, intensitatea tuturor zonelor a crescut semnificativ, în special a crescut intensitatea zonelor A2 (de 4,9 ori) şi A1 (de 2 ori).